2,210 matches
-
În curte la Dionis", care cuprindea cele șase nuvele ce apăruseră în volumul omonim parizian, nuvelele „Pe strada Mântuleasa...” și „Tinerețe fără tinerețe”, plus alte opt nuvele postbelice scrise în perioada 1945-1965 (șapte dintre ele apăruseră anterior în volumul "La țigănci și alte povestiri" (Editura pentru literatură, București, 1969), iar cea de-a opta era „O fotografie veche de 14 ani”). Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că există trei perioade de creație în proza fantastică a lui Eliade
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
TVR într-o piesă de teatru TV regizată de Constantin Dicu și difuzată la 11 noiembrie 1996. Filmul "Eu sunt Adam!" (1996) a fost inspirat din proza fantastică a lui Mircea Eliade, mai precis din nuvelele „Pe strada Mântuleasa...”, „La țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
strada Mântuleasa...”, „La țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Three Eco-Friendly Self-Propelled Clowns" (Trei clovni ecologiști autopropulsați), a avut premiera pe 19 octombrie 2007 la Off-Off Broadway. Pe 21 noiembrie 2007, a publicat articolul "I Don’ț Want To Be a Gypsy Anymore" (Nu mai vreau să mai fiu țiganca) , atrăgînd atenția asupra modului în care mulți imigranți est-europeni aduc cu ei în SUA atitudini rasiste.
Ella Veres () [Corola-website/Science/310449_a_311778]
-
februarie 1945 la Cascais (Portugalia) și publicată în numărul din noiembrie 1948 al revistei literare "Luceafărul" din Paris. Ea a fost inclusă apoi în volumul "Nuvele", tipărit în 1963 de Cercul de Studii «Destin» din Madrid, și în volumul " La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București. Nuvela relatează cazul de macrantropie al lui Eugen Cucoaneș, un prieten apropiat al naratorului. Personajul principal începe să crească, fără niciun motiv aparent, spre disperarea sa și
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
Mondial, opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către autoritățile regimului comunist, nuvela „Un om mare” a fost publicată în România abia în anul 1969, când a fost inclusă în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit de Editura pentru literatură din București. Criticul Alex. Ștefănescu a afirmat că nuvela lui Mircea Eliade are forma unei povestiri științifico-fantastice,<ref name="Ștefănescu 3/2003">Alex. Ștefănescu, „Mircea Eliade - Evadarea din timp”, în "România literară
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
la decorarea Pavilionului Românesc la Expoziția Internațională de la Paris cu compoziția "Petru Cercel și curtea sa". În afară de compoziții murale, Cuțescu-Storck a creat compoziții de factură simbolistă și peisaje pe pânză, în ulei și în pastel. Un exemplu important este tripticul "Țigăncile", intitulat si "Bucuria vieții". Pictat în 1911, însă din păcate distrus în timpul războiului, tripticul măsura aproape 3 x 7 metri și înfățișa personaje feminine înconjurate de o natură luxuriantă. După cum remarca Petru Comarnescu, deși "chipurile sunt frământate de neliniște, încercări
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
însă din păcate distrus în timpul războiului, tripticul măsura aproape 3 x 7 metri și înfățișa personaje feminine înconjurate de o natură luxuriantă. După cum remarca Petru Comarnescu, deși "chipurile sunt frământate de neliniște, încercări, suferinți, sugerându-ne aceste stări sufletești, trupurile țigăncilor par asemenea fructelor și florilor care nu întâmplător se află în preajma lor. Trupurile acestea, care nu au nimic din senzualismul vulgar, ci sunt pline de frumusețe, curățenie, sănătate, poarta căldura și aspirațiile vieții." Alte compoziții de concepție asemănătoare sunt "Adam
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
că eu nu știu dacă au trecut prin ce-am trecut noi, eu le doresc fericire și să... [Adina] Să aibă suflet mai bun! [Sabina] Da!, să nu fie răi. Că românii știți cum sunt, dacă mergem pe stradă “Niii... țiganca asta! Că uite, îi săracă și n-are unde să steie!”... și începe și zice că românii nu înjură, nu jignește, numai țiganii!... Mesajul Adinei și Sabinei către Primăria Municipiului Cluj [Adina] Să ne deie o casă socială măcar! [Sabina
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
Andreea Pană (Antena 1); ulterior aparatul a fost restituit. Băsescu a luat telefonul cu el în mașină, fără să-și dea seama că acesta continua să înregistreze și i-a povestit nevestei sale cât de agresivă fusese jurnalista, numind-o „țiganca asta împuțită”.. Înregistrarea audio-video a fost difuzată apoi de postul Antena 1. Incidentul a fost larg mediatizat și au existat reacții de dezaprobare din partea mass-media și a societății civile. În urma acestui incident, Băsescu a primit un avertisment de la Consiliul Național
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
lor, Mirela (Micaela Caracaș), a absolvit între timp liceul și nu a reușit să ia examenul de admitere la facultate. Conducându-și fiica pentru a se angaja la uzina unde lucrează el, medicul intră într-un bar din apropiere. O țigancă îi oferă un buchet de trandafiri, iar Pavel îl cumpără și își aduce aminte de o întâmplare petrecută cu o scurtă perioadă în urmă. În prima sa zi de concediu, doctorul primește acasă un buchet de flori adus de un
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
frumoasă cu Irina, dar complet lipsită de tandrețe și pasiune. Departe de aceste probleme și prejudecăți ale familiilor, Irina și Codruț sunt fericiți împreună. Până într-o zi, când el află că, după legile țigănești, îi este sortită Roza, o țigancă foarte frumoasă, educată la Paris. Ea este fiica lui State Potcovaru, fratele de cruce al lui Aurică. State se întoarce din Franța împreună cu soția lui, Flacăra, fiica adoptată Minodora și bodyguardul marocan Thierry pentru a face nunta. Pentru a-și
Inimă de țigan () [Corola-website/Science/312904_a_314233]
-
acolo se afla și Pintilie (Virgil Flonda), „hoțul la drumul mare” pe care-l urmărea jandarmul Alecu, iar sihastrul îl sfătuiește pe acesta să se împace cu oamenii și cu legile lor. În zilele următoare, Culi este atras de o țigancă într-un cort din șatră, unde-i face niște farmece pe care tânărul nu și le mai amintește și-i fură calul abia cumpărat. Nana Floarea o aduce apoi pe descântătoarea Serafima pentru a alunga vrăjile. Dându-și seama că
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
Șcheuleț". În apropierea satului există două situri arheologice: unul la Movila, la circa 2 km. V de sat, pe malul stâng al Șiretului și încă unul numit "Țarina de Jos", la circa 300 m. SE de sat, la confluenta Pârâului Țigăncilor cu râul Siret, prezentând urme de locuire succesiva în perioadele: sec. XVII - XVIII, sec XV epoca medievală, sec IV epoca daco-romană și sec ÎI - I î.Hr. cultură geto-dacică.
Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/324457_a_325786]
-
bombă, de crime și de achiziții în lumea afacerilor sunt legate toate de profesorul Moriarty. În timp ce se întâlnește cu dr. Watson la un restaurant pentru o așa-zisă petrecere a burlacilor de care Holmes uitase, Sherlock se întâlnește cu ghicitoarea țigancă Simza (Noomi Rapace), deoarece pachetul furat de la Adler fusese trimis de fratele Simzei, Rene. Holmes îl învinge pe asasinul trimis s-o ucidă pe Simza, dar aceasta dispare înainte ca Holmes să o interogheze. După nunta lui Mary (Kelly Reilly
Sherlock Holmes: Jocul umbrelor () [Corola-website/Science/325125_a_326454]
-
o aruncă pe Mary din tren într-un râu de unde aceasta este luată cu barca de către fratele său, Mycroft (Stephen Fry). După ce scapă de oamenii lui Moriarty din tren, Holmes și Watson merg la Paris pentru a o găsi pe țiganca Simza. Când dau de ea, Holmes îi spune Simzei că a devenit o țintă deoarece fratele ei, Rene, lucrează pentru Moriarty și este posibil ca acesta să-i fi spus ceva despra planurile lui. Simza îi duce pe cei doi
Sherlock Holmes: Jocul umbrelor () [Corola-website/Science/325125_a_326454]
-
cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
s-o fure, dar acesta cade victimă capcanelor scornite de Axinte. La nunta lui Axinte cu Lila, rusul Ival pătrunde cu câțiva soldați și fură piatra; aceasta ajunge apoi la agentul David, care fusese eliberat din portbagajul mașinii de o țigancă. Ival este împușcat de David, iar elicopterul cu care plecase americanul explodează după ce un câine apăsase pe un detonator. Axinte le dăduse însă o piatră falsă, dar în confruntarea cu rușii și apoi cu americanul piatra adevărată a căzut pe
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
reeditat în anul 1943 de Editura Contemporană din București, după care opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către autoritățile regimului comunist. Nuvela „Domnișoara Christina” a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București, reintrând astfel în circuitul public. O nouă recitire a „Domnișoarei Christina” după încă douăzeci de ani i-a produs autorului unele regrete că nu a abordat toate
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
mijlociu al văii Pietroasa de Jos, urcând spre nord până la localitatea Bistrița Bârgăului. În continuare, către est, urmărește valea Bistriței până în apropiere de Colibița, de unde se abate spre sud, și întretaie cursul superior al Pănulețului și pârâul Colbul, pe sub Vf. Țiganca. Limita se orientează către nord-est, ocolind Vf. Dălbidanu (1.648 m), Vf. Tomnatec (1.542 m), Vf. Buba (1.670 m), și traversând cursul superior al râului Dorna până în valea Negrișoarei, pe care o însoțește către nord până la Măgura Mică
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
în iulie 1940. După cel de-al Doilea Război Mondial, opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către autoritățile regimului comunist. Nuvela „Secretul doctorului Honigberger” a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București. În manuscrisele lui Mircea Eliade de la Biblioteca Academiei Române s-a descoperit începutul unei prefețe pentru volumul " Secretul doctorului Honigberger", în care scriitorul afirma printre altele: „Am preferat
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
certificatul oficial de deces cauza morții sale este indicată ca fiind insuficiența cardiacă, se știe în mod sigur că nu a fost vorba de o moarte naturală. A fost înmormântat într-una din gropile comune din cimitirul fără cruci din Țiganca Dobrogei, împreună cu trupurile altor martiri ai comunismului. Un milițian s-a prezentat la rudele profesorului din Iași, aducând vestea decesului și o bocceluță cu lucrurile rămase de la el. Vestea morții lui Ioan Gh. Botez a impresionat lumea universitară din Iași
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud (în apropierea limitei de graniță cu județul Mureș), la baza nord-estică a "Vârfului Țiganca" din nord-vestul Munților Călimani (ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor), pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița-Bârgăului. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
și se întinde pe o suprafață de 25 de hectare. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. Aria protejată reprezintă o zonă naturală constituită din lacul omonim ("", lac format în urma alunecării unui val de grohotiș din abruptul Vărfului Țiganca) și zona împrejmuitoare a acestuia. Lacul este înconjurat de suprafețe împădurite cu arboret predominant de molid ("Picea abies") și adăpostește o gamă diversă de floră protejată la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (bulbuc
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
de cele mai multe ori moldoveni care au crescut în familii mixte, în care numai unul dintre părinți este moldovean(român). Astfel, mamele lui Vasile Stati și Valeriu Reniță sunt rusoaice, tatăl lui Constantin Starîș este ucrainean, mama lui Ion Berlinski este țigancă, iar tatăl vitreg a lui Vladimir Voronin este rus. Totodată, idiomul moldovenesc este de cele mai multe ori asociat celorlalte graiuri vorbite pe teritoriul României, muntenesc, crișean ș.a., așadar o echivalare între cele două este nepotrivită (după Ion Stici, Silviu Berejan, Vitalie
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]