4,028 matches
-
de Vidin odată un tort al lui,l-a mîncat istoria și pe el cu fulgi cu tot,n-a mai rămas un pahar curat de bragă în toată țara...De cînd îi trece muierii de-albastru prin sticla cu țuică,mai scuipă și zimbrii la pauză cîte-un sîmburede vișină trasă în ciocolată,dar nimic din ce-a mai rămas bun în voi nu va înfloripe mormîntul făgăduinței.Și poate vom striga cu toții: “Iată, fluturi în cîrje... XXIX. ACELEAȘI, VECHI ZĂPEZI
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
de tei și gunoierul cară fluierînd, în tomberoane, romane prăfuite, nedeschise vreodată de nimeni. Se prea poate să umble liliecii apusului cu picioarele goale prin cenușa caldă a satelor părăsite, se prea poate ca șeful gării, după o sticlă de țuică, să-și închipuie femei rătăcite prin vagoane, dar revoluțiile adevărate se fac tot pe bază de listă, nimic nu te poate compromite în ... Citește mai mult Ca un biet aristocrat exilat pe viațăîn afara bibliotecii lui din lemn de nuc
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
cana cu ceai de teiși gunoierul cară fluierînd, în tomberoane,romane prăfuite, nedeschise vreodată de nimeni.Se prea poate să umble liliecii apusuluicu picioarele goale prin cenușa caldă a satelorpărăsite,se prea poate ca șeful gării, după o sticlă de țuică,să-și închipuie femei rătăcite prin vagoane,dar revoluțiile adevărate se fac tot pe bază de listă,nimic nu te poate compromite în ... Abonare la articolele scrise de dragoș niculescu
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul poveștilor, atent
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
REALITATEA Galați - campioana presei românești de provincie! Uneori viața bate filmul, iar jurnalismul pare o știință ezoterică, mai ales pentru unii breslași din domeniu. Bălăceala e însă bună la mahmureală, plus o țuică să scoată cuiul. Românii spun că avem o presă de alcoolici, de curve și impostori, că nu există gazetari competenți, ci doar lupi. Când la 1 ianuarie 2000, mai precis la trecerea dintre milenii, am lansat pe piață săptămânalul REALITATEA
REALITATEA GALATI-CAMPIOANA PRESEI ROMANESTI DE PROVINCIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Realitatea_galati_campioana_presei_romanesti_de_provincie.html [Corola-blog/BlogPost/361658_a_362987]
-
ziua întreagă au mestecat sfântul pământ dătător de viață. În zilele cu cruce roșie în calendar, domnișani și domnișance, în straie naționale de sărbătoare, bine aprovizionați cu pastramă, brânzeturi, cașcavale de tot felul, pirostrii, tuciuleț și mălai pentru mămăligă, o țuică bună de Tudoran, în căruțe trase de „zmei” cu ciucuri roșii la gât, se îndreaptă cu toții spre munții Nucșoarei. Un dulce neastâmpăr îi cuprinde, respiră din răsputeri aerul proaspăt și înviorător al munților, plimbându-și privirile, din căruțe, peste pădurile
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
sau întingi pofticios cu bucata de mămăligă prăjită în mâncarea de prune uscate. Pe prundul Râului Doamnei au început să se învârtă roțile imense, cu cutii de conserve prinse de ele, care bagă apă rece în butiile cazanelor de fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au început lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului de Tudoran. Povernile merg până primăvara târziu, prelucrând mai întâi borhotul de prune, apoi cel de pere și
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului de Tudoran. Povernile merg până primăvara târziu, prelucrând mai întâi borhotul de prune, apoi cel de pere și, atunci când înfloresc merii în livezi, se fabrică țuica din borhotul de mere. În gura cuptorului, în jarul de sub cazane, se coc cartofi, se frige pastarmă, se rumenesc frigărui cu șuncă. Ce mai viață e la țară, nu, orășeanule? În sfârșit, vine și iarna. Izvorul nu mai șușotește. Codrul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
În grajduri, vitele se întrec la mâncare. Câinele, adăpostit în cușca lui, latră din când în când. Oițele sunt și ele la adăposturi. Țăranul domnișan, așezat la gura vetrei, își sucește cu dichis o țigară, citind jurnalul. Vinul fiert sau țuica aburindă, șunca afumată, cu o ceapă roșie zdrobită cu pumnul pe masă, mămăliguța răsturnată pe talerul de lemn de fag, cu cașacavalul opărit sau afumat înfipt în ea, sau făcută bulz cu brânza din burduf, îi îndeamnă la ospătare pe
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
o tavă în mână pe care se găsea: ceașca cu cafea, pachețele cu zahăr și o lingurință a intrat pe ușă. A pus totul pe măsuță, apoi s-a adresat lui Andrei: -Vă rog, să-mi puneți o gură de țuică și să-mi dați voie, să iau loc! Bărbatul a încuviințat, apoi i-a întins un păhărel pe jumătate plin cu licoarea galbenă. -Vă mulțumesc! -Ai vorbit? -Da... -Cum a fost? Andrei era curios, voia, să afle totul odată. -Greu
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1479641833.html [Corola-blog/BlogPost/385338_a_386667]
-
țambal după gât, un acordeon sau o coajă de vioară scârțâind, ca după câteva luni îl vedeai în căruță, îmbrăcat la cămașă albă, cravată, musai cu pălărie, luând drumul Brâncovenilor, Vălenilor și Vlădulenilor la nunțile arvunite din iarnă la o țuică fiartă. Era mare lucru să intri într-o bandă de lăutari, era un fel de recunoaștere a talentului, dar și a maestrului care te-a învățat. Pentru că se învățau unii pe alții, la o adicătelea, toți erau maeștrii și ucenici
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
ceva și mai mulți veneau cu căscatul gurii. De când s-a schimbat primarul, s-a mutat ziua târgului, este joi, păi, nu se cădea să fie în zi de post. La târg omul vine dimineață, stă câteva ore, ia o țuică de prună, un cârnat, un mic acolo cu muștar de la străbunica, ca la urmă să fie toate înecate cu o bere, douăzeci, depinde. Erau treburi fără logică, acuma nu garantez că primarul ar fi avut așa ceva, dar a fost orientat
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1427363120.html [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
bere, douăzeci, depinde. Erau treburi fără logică, acuma nu garantez că primarul ar fi avut așa ceva, dar a fost orientat. Are și nevastă-sa o tarabă cu făcutul cârnaților calzi și alături socru-său, una cu vin de butuc și țuică din diverse, nu spune din ce, e rețetă proprie. Cine mănâncă de la Speranța, neapărat este îndemnat să treacă alături la udătură. Cine bea de la Zînel un țoi, apoi ars ca lumea e pe gât și zace câteva zile cu durere
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1427363120.html [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
au terminat, precum și gagicile care umblă înfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbușească. Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar gheara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum din țigară, se declară pregătit să se arunce în golul
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401379470.html [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
gaborului, că nu stai acilea, breee! Mare noroc avușăși că mă găsî pă mine, că de ierea boala aia dă madam Calistru, dă la trei, care n-are minte nici cât găina mea dăn baie, o beleai. Hai, dă o țuică, că merităm! Doar că profesorul, beneficiind de caloriile celor două porții de terci primite în arest, urca voios pe scară și nici nu mai băgă în seamă ce a urmat la gura administratorului care își văzuse sacrificiul ignorat. În casă
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396800330.html [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrană îngerilor. - În tradiția populară, sărbătoarea Bunei vestiri întâmpină sosirea rândunelelor și primul cântec al cucului. De aceea, ziua mai este numită Ziua Cucului. - În Apuseni, se stropește cu țuică la rădăcina pomilor și cu vin rădăcina vitei de vie, pentru rod bogat, si se afuma cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. - De Bună Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările
Buna Vestire: Ce NU trebuie să faci de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102249_a_103541]
-
oameni buni... Dar, să țineți minte, bă sărăntocilor! Eu angajez din ăia știuți de mine că muncesc bine. Să nu-mi bată la poartă puturoșii, că-i cunosc eu bine pe ăia... Băi, Chirilă, mai pune, bă, o sticlă de țuică pe masă pentru amărâții ăștia! Nu vezi cum se uită la mine? Plătesc eu, bă!”. Și a plătit de câteva ori Vasile, dar nu a realizat câți dușmani și-a făcut prin gesturile sale filantropice. Cei cu adevărat nevoiași, care
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
și ideile celorlalți mai activi. Un alt exemplu, fără legătură cu cel de mai sus: oare cum unii pensionari nu acceptă sub nicio formă să stea acasă (toată ziua în fața televizorului sau a Internet-ului), sau într-o cârciumă (cu țuica și paharul de vin în mână) și își caută de lucru mereu, pentru că încă îi mai țin puterile, iar alții nu fac nimic toată ziua, zi după zi, dar îi analizează pe ceilalți și cârcotesc împotriva lor? Probabil că despre
TIPURI DE CÂRCOTAŞI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1431194057.html [Corola-blog/BlogPost/367963_a_369292]
-
umăr colăcei sau bucăți de colac, covrigi, mere, ori pâine, de la sătenii colindați. Umblau cete, cete și strigau la porțile țăranilor: "Hai ieșiți cu colăceii, că veniră pițărăii" și sătenii ieșeau în porți cu panerele pline cu colăcei, cu mere, țuică sau vin fiert și cinsteau colindătorii, după vârsta acestora. Mai târziu, peste ani, la acest obicei, țăranii se vor limita a le da colindătorilor doar eugenii, mere, napolitane, biscuiți sau covrigei, iar numărul celor ce vor merge în Ajun cu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
bobotează, În casă mirosea intens a proaspăt aluat. Săteanu-și pune azi cămașa cea mai brează Și pe uliți șerpuite duhnește a cârnat În largă șuba lui și vin de astă toamnă, Se-așează lângă focul pâlpâind mocnit în drum, La țuica fiartă-n cană mai întâi se-ndeamnă Și-apoi mai mult în cap decât pe strada sa e fum. --Ia vino și mai cântă, una măi Stelică Ascultă aici la neantu' că eu știu cam multe; În viața mie de
LA MULŢI ANI TUTUROR ION -ILOR DE PRETUTINDENI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_ani_tuturor_ion_ilor_de_pretutindeni.html [Corola-blog/BlogPost/361789_a_363118]
-
și cu strigături Adran Păunescu, desre care cineva spuna că „parcă are șăpte guri”. Rapsozi locali, banda lui Bidirel, pauză cerută de mirosul berbecului fript haiducește, de pastramă și fripturi de purcel, de celebrul caș de oaie, udate cu vestita țuică de prună, cu vin deșertat din demingene pântecoase și alintat cu melodii de inimă albastră, cu doine și marșuri sau cântece patriotice pe care cele șapte trupci le duceu peste satul care lăsase ferestrele deschise, sau făcuseră roate în jurul focului
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_un_de_constantin_t_ciubotaru_1371287920.html [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
ani, în afară celui în care sîntem ști cum ni l-am petrecut. În 08.04.1986 am fost la cartofi la Moisei, nu s-a ales nimic din ziua aceea. În 08,04,1987 am fost de am fiert țuică la cazan, nu s-a ales nimic nici din ziua aceea. Acum să-ți povestesc cum a fost și în anii din urmă, care mi aduc aminte într-o mică măsură cum mi i-am petrecut. Cînd am împlinit 17
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_8_sorin_andreica_1338397404.html [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
Îi vorbi puțin răstit: - Tu mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică în ibric Să mi-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei, Din ochi i-aruncă scâteii: - Ce te uiți așa mirată? Ești
ÎN ZIUA DE DRAGOBETE, DUPĂ FETE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/In_ziua_de_dragobete_dupa_f_marin_voican_ghioroiu_1393222003.html [Corola-blog/BlogPost/343503_a_344832]
-
de sânge pe picioare și păream de piatră. Nu-mi simțeam corpul care parcă devenise inert. Cei doi se așezaseră lângă noi și rânjeau satisfăcuți. Din când în când mai beau dintr-o sticlă pe care am văzut că scria ,, țuică,,. După câteva minute unul din ei i-a spus celulilat. -Îi luam și îi aruncăm în prăpastia ,,Diavolului,, de acolo nu o să-i scoată nimeni, știi cât este de adâncă. O să se creadă că au alunecat și au căzut, ce
DOAR IUBIREA RAMÂNE(FRAGMENT) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Doar_iubirea_ramane_fragment_silvia_katz_1332442581.html [Corola-blog/BlogPost/364773_a_366102]
-
să trecem cu bine aceste încercări de care toți am avut parte. Iar astăzi dacă mă zgârii undeva, alerg imediat să pun spirt care, între noi fie vorba nu mai este bun de nimic atât e de slab sau eventual țuică dacă am la îndemână, pentru dezinfectare. Tot eu care în copilărie puneam țărână peste rănile mele deschise. Eram încă mic de tot când am auzit o poveste petrecută de curând și care făcuse vâlvă. Plecase un șofer cu camionul să
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]