KorAP: Find »[drukola/base=așezare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...731 >

18,258 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau spus Câmpul Brezii s-a cuibărit, altă așezare ce și-a lut numele de Capul Câmpului, locul unde se sfârșește netezișul terasei, sugerându-ne prezența culturilor de câmp, aici fiind și terenuri arabile. În nord-estul orașului contemporan, pe malul stâng al râului Prahova s-a înjghebat altă așezare

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
așezare ce și-a lut numele de Capul Câmpului, locul unde se sfârșește netezișul terasei, sugerându-ne prezența culturilor de câmp, aici fiind și terenuri arabile. În nord-estul orașului contemporan, pe malul stâng al râului Prahova s-a înjghebat altă așezare care și-a luat numele de Podul Corbului, de la o frântură de terasă căreia i s-a zis pod. În sud-est, tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
au structuri răsfirate și un număr mai mic de locuitori dar sunt atractive pentru case de vacanță. Cartierul Irimești numără cel mai mic număr de locuitori datorită accesului dificil în zonă, ceea ce face ca zona să fie mai puțin prielnică așezărilor. 5. 2 MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI În prima jumătate a secolului XX se înregistrează o puternică scădere a sporului natural de la 16‰, în 1930, la 8‰ în 1946, dar în toată acestă perioadă s-a menținut peste media pe țară

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
socială și economică și implicit demografică vor arăta o imagine viabilă sau nu a comunității de aici. Însă vigilența trebuie întinsă la maxim. 5. 5. 2 Structura pe naționalități și confesională Amplasată într-un teritoriu de pură componență națională, această așezare atestă covârșitoarea majoritate a populației de naționalitate română, celelalte naționalități fiind repreyentate de un număr de 21 persoane. Aceeași situație se regăsește și în cazul structurii confesionale - 99, 4% din populație declarându-se de religie ortodoxă. Aceste cifre sunt comparabile

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
și vârstnicilor. Localitatea a fost declarată oraș în anul 1956, iar în 1996 a obținut statutul de stațiune balneoclimaterică, cu toate că elementul balnear este incipient. Suprafața orașului este de 50, 16km2 (24km2 intravilan; 26, 1km2 extravilan). Forma localității seamănă cu o așezare de tip oraș stradă (tip liniar), datorită unei singure astăzi principale, cu un centru civic în curs de formare, în zona Casei de Cultură. Vetrele cartierelor de terasă (Breaza de Sus, Breaza de Josă sunt mai evoluate, atât sub raport

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
doilea, la etaj, cuprinde elemente de pe o rază mai mare si anume: covoare, țesături, broderii din borangic si bumbac, costume”de Breaza” și costume de tip “mocănesc”, sculpturi în lemn, obiecte de uz casnic cu ornamentatii și alte obiecte specifice așezărilor din zona subcarpatică prahoveană. Casa de cultură “Ion Manolescu” cuprinde o sală de spectacole de 300 de locuri, o sală de conferințe de 50 de locuri. În casa de cultură funcționează: -Biblioteca orăsenească -Expoziția de lucrări de artă din colecția

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
ținea în fiecare an în ziua de octombrie, de unde și numele de Bâlciul Vinerii Mari a avut și încă mai are un rol însemnat în dezvoltarea comerțului. Localitatea dispune de numeroase căi rutiere care o leagă de cele mai îndepărtate așezări din țară și de peste hotare. Construcția căii ferate București - Predeal, de pildă, începută în 1876 de o societate engleză, a fost finisată de Societatea franceză „Guilleaux” în 1879. Astăzi traficul feroviar este destul de intens, pe aici circulând 242 de garnituri

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
și peste 60 de magazine. Aceste noi realități la care se adaugă și diversitatea produselor existente azi pe piață contribuie și ele la ridicarea standardelor și condițiilor de viață ale locuitorilor. 7. 5. TRANSPORTURILE ȘI CĂILE DE COMUNICAȚIE Apariția primelor așezări omenești în această zonă a favorizat apariția dar mai ales dezvoltarea unui drum în lungul Prahovei de o importanță foarte mare în relațiile comerciale de mai târziu în competiție cu cele din Bran și valea Teleajenului. Desigur, în acele vremuri

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
și la Nistorești. Situat în nord-vestul județului Prahova, orașul se află pe străvechiul drum de legătură între Transilvania și București, folosit astăzi de șoseaua internațională E60 ce leagă Constanța de Hamburg. Astfel, prin poziția sa, se integrează organic în sistemul așezărilor căutate, având un atu dat de distanța mică față de municipiile București (103kmă, Ploiești (45Km), Brașov (67Km), Târgoviște (75Km) și Buzău (110Km). În perioada următoare pe aici va trece autostrada care va lega Bucureștiul de Budapesta. BREAZA Principalele căi de acces

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
unor multiple aspecte, Breaza se situează printre puținele localități ale județului Prahova și ale țării în care se îmbină armonios o serie de factori care pledează pentru o intensificare a circulației turistice interne și internaționale. La frumusețile peisagistice naturale, contribuie așezarea geografică în apropierea masivelor muntoase: Bucegi, Gârbova, Gurguiatul și Floreiului, unități de relief care, la un loc cu dealurile Sinoiu și Gurga, posedă numeroase atracții turistice și o diversitate de locuri pitorești care își așteaptă vizitatorii. Stațiunea balneoclimaterică Breaza posedă

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
ale localnicilor transmise din generație în generație și care aici se pastrează nealterate, Cooperativa “Arta Casnică”, Bâlciul Vinerii Mari, meșterii dogari și șindrilari, dulgherii și tâmplarii iscusiți, fac tot mai cunoscut în țară și peste hotare, patrimoniul turistic al acestei așezări. Foarte multe frumuseți naturale pot fi valorificate în viitorul apropiat prin modernizarea căilor de acces și marcarea potecilor spre aceste obiective turistice atrăgătoare. Avantajul acestui cadru natural diversificat, de care beneficiază stațiunea balneoclimaterică Breaza, îi conferă acel element de atracție

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
lor pe aceste plaiuri mioritice, sub tâmpla Bucegilor și Gârbovei e atestată de importante tezaure ale culturii materiale și spirituale, monumente istorice și de artă, dovezi incontestabile ale talentului ascendenților lor, mărturii grăitoare oferă posibilitatea cunoașterii momentelor principale din istoria așezării de la ieșirea Prahovei dintre munți, modalitatea distingerii gradului de cultură din fieacare etapă istorică. -Conacul Toma Cantacuzino- clădire ctitorită de marele spătar Toma Cantacuzino, renovată de vornicul Gheorghe Bibesu, domn al Țării Românesti între anii 1842-1848. După moartea fiului său-

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-se face deplasări spre Adunați, Talea, Cornu, Câmpina, Poiana Câmpina, Comarnic. Cu autoturismul deplasări de o jumătate de zi se pot face spre stațiunile de pe valea Prahovei, care nu mai necesită nici o prezentare: spre comuna Secăria (trecând prin Comarnic), frumoasă așezare de munte; spre Telega (trecând prin Câmpina) unde se pot face băi în lacul sărat (83m adâncime) și se poate vedea clădirea închisorii Doftana; spre Brebu (odată cu vizitarea localitătii Telegaă unde se poate admira complexul architectural (format din casă domnească-

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
poate admira complexul architectural (format din casă domnească- reședința de vară a domnitorului Matei Basarab, biserică si clopotniță), lacul Brebu și cadrul natural imortalizat pe pânză de pictorul Stefan Luchian; spre lacul de acumulare Paltinu și comuna Valea Doftanei, cochetă așezare de munte. Se pot face deplasări de o zi cu autoturismul, cele mai frumoase trasee recomandate: -BreazaSinaia- Muntele Păduchiosu- valea Ialomiței (prin Moroieni, Pietroșița, Târgovișteă- MoreniFilipești- Poiana Câmpina- Breaza (160km) -BreazaBăicoi- Plopeni- Slănic- Vălenii de MunteCheia- Muntele Roșu- pasul Bratocea-

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Se va avea în vedere construirea unui teren de tenis, piste pentru biciclete, teren de joacă pentru copii cu bănci și leagăne, amenajarea unor tribune, talazuri. n acest mod se va putea realiza o compoziție peisagistică și urbanistică reușită. CONCLUZII Așezarea umană este o porțiune dintr-un spațiu, este o rezultantă a interacțiunii în timp între mediul fizic inițial, exploatarea biologică și acțiunea omului. Deci, la integrarea elementelor aflate în interacțiune se adaugă dimensiunea istorică, scara vieții umane, organizarea societății și

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

la cap cu termoplaca: este o metodă de îmbinare tipică rășinilor termoplastice și este caracterizată de simplitatea intrinsecă a operației. Acest tip de sudură cuprinde următoarele faze: - introducerea capetelor de sudură într-un suport cu menghine reglabile; 121 - curățirea și așezarea în același plan a celor două capete cu ajutorul unei freze cu cuțite; - preîncălzirea suprafețelor care vor fi lipite prin compresia către o termoplacă (210°C) teflonată; - extragerea plăcii încălzite și imediata compresie a celor două capete; - răcirea în mașină până la

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
realizat este strâns legată de evaluarea încărcării, tipul terenului, echipa de muncitori care va lucra. În continuare se prezintă o clasificare pe baza elementelor geometrice a săpăturilor folosite în mod normal: - șanțul îngust (figura 2.54): este cea mai bună așezare în care se pune în operă tubul din material plastic, deoarece este redusă sarcina la care este supus, reușind să transmită o parte din încărcare terenului din jur, în funcție de deformarea din cauza tendinței de ovalizare la care este supus produsul; - șanț

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
2 D pentru diametre ale tubului mai mari sau egale cu 500 mm. Partea de jos a șanțului este alcătuită din nisip selecționat astfel încât să se construiască un suport continuu pentru tubulatură. La distanțele prevăzute se pregătesc degajările potrivite pentru așezarea mufelor, astfel încât și acestea să fie bine sprijinite. În timpul efectuării acestei operații se verifică înclinarea tubulaturii. Patul de așezare (figura 2.60Ă nu trebuie construit înainte de întărirea părții de jos a șanțului. Materialul cel mai potrivit pentru patul de așezare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
alcătuită din nisip selecționat astfel încât să se construiască un suport continuu pentru tubulatură. La distanțele prevăzute se pregătesc degajările potrivite pentru așezarea mufelor, astfel încât și acestea să fie bine sprijinite. În timpul efectuării acestei operații se verifică înclinarea tubulaturii. Patul de așezare (figura 2.60Ă nu trebuie construit înainte de întărirea părții de jos a șanțului. Materialul cel mai potrivit pentru patul de așezare și pentru părțile laterale este nisipul de carieră, pietrișul cu diametrul de 10 - 15 mm sau nisip amestecat cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
așezarea mufelor, astfel încât și acestea să fie bine sprijinite. În timpul efectuării acestei operații se verifică înclinarea tubulaturii. Patul de așezare (figura 2.60Ă nu trebuie construit înainte de întărirea părții de jos a șanțului. Materialul cel mai potrivit pentru patul de așezare și pentru părțile laterale este nisipul de carieră, pietrișul cu diametrul de 10 - 15 mm sau nisip amestecat cu pietriș cu diametrul maxim de 20 mm. Înălțimea minimă a patului de așezare este de 0,10 m sau D/10

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
șanțului. Materialul cel mai potrivit pentru patul de așezare și pentru părțile laterale este nisipul de carieră, pietrișul cu diametrul de 10 - 15 mm sau nisip amestecat cu pietriș cu diametrul maxim de 20 mm. Înălțimea minimă a patului de așezare este de 0,10 m sau D/10. Așezarea tubului. Înainte de a începe lucrarea, tuburile trebuie să fie verificate pentru a descoperi eventualele defecte de fabricație. Tuburile și racordurile trebuie amplasate pe patul de așezare astfel încât să fie în contact

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
și pentru părțile laterale este nisipul de carieră, pietrișul cu diametrul de 10 - 15 mm sau nisip amestecat cu pietriș cu diametrul maxim de 20 mm. Înălțimea minimă a patului de așezare este de 0,10 m sau D/10. Așezarea tubului. Înainte de a începe lucrarea, tuburile trebuie să fie verificate pentru a descoperi eventualele defecte de fabricație. Tuburile și racordurile trebuie amplasate pe patul de așezare astfel încât să fie în contact continuu cu patul de așezare. Umplerea șanțului și a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Înălțimea minimă a patului de așezare este de 0,10 m sau D/10. Așezarea tubului. Înainte de a începe lucrarea, tuburile trebuie să fie verificate pentru a descoperi eventualele defecte de fabricație. Tuburile și racordurile trebuie amplasate pe patul de așezare astfel încât să fie în contact continuu cu patul de așezare. Umplerea șanțului și a săpăturii (figura 2.61) în general este operația fundamentală a lucrării. Materialul folosit pentru construirea patului va fi așezat în jurul tubului și compactat manual pentru formarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
m sau D/10. Așezarea tubului. Înainte de a începe lucrarea, tuburile trebuie să fie verificate pentru a descoperi eventualele defecte de fabricație. Tuburile și racordurile trebuie amplasate pe patul de așezare astfel încât să fie în contact continuu cu patul de așezare. Umplerea șanțului și a săpăturii (figura 2.61) în general este operația fundamentală a lucrării. Materialul folosit pentru construirea patului va fi așezat în jurul tubului și compactat manual pentru formarea straturilor succesive de 20 - 30 cm până la linia mediană a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
lor din camerele de deversare creează probleme deosebite; montarea unor panouri submersibile soluționează, în parte, această problemă. Deoarece camerele de deversare se amplasează, întotdeauna, în vecinătatea emisarilor, există posibilitatea inundării lor, în timpul apelor mari. Dacă variațiile de nivel sunt mici, așezarea unor grinzi sau dulapi la gura conductei de deversare, poate împiedica intrarea apei pe acesta; dacă variațiile de nivel sunt mari, pe aceasta se montează stăvilare automate. În zonele din apropierea stațiilor de epurare, respectiv în afara intravilanului, deversoarele de apă de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]