1,587 matches
-
turlele bisericii și ale clopotniței, dar și burlanele pentru scurgerea apei de ploaie. De asemenea, pereții exteriori au fost văruiți în culoarea galbenă (anterior erau de culoare albă). Biserica "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă pentagonală și cu o turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
ale clopotniței, dar și burlanele pentru scurgerea apei de ploaie. De asemenea, pereții exteriori au fost văruiți în culoarea galbenă (anterior erau de culoare albă). Biserica "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă pentagonală și cu o turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții altarului: una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși, toate amplasate în pereții pridvorului (la nord, vest și sud
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată și este mai jos decât restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale de formă pentagonală în exterior și semicirculară în interior. Altarul are o absidă de formă pentagonală. Catapeteasma bisericii din Pârteștii de Jos este o operă de artă, icoanele fiind pictate de bucovineanul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale de formă pentagonală în exterior și semicirculară în interior. Altarul are o absidă de formă pentagonală. Catapeteasma bisericii din Pârteștii de Jos este o operă de artă, icoanele fiind pictate de bucovineanul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
Cordovan începând cu 1 ianuarie 2000. Conform tradiției locale biserica a fost strămutată din altă localitate, iar ulterior aducerii ei în Comlod (în anul 1915), mutată pe actualul amplasament, datorită alunecărilor de teren. Este o biserică de dimensiuni modeste, cu absida altarului nedecroșată, poligonală, cu trei laturi. Pe latura de sud s-a realizat un mic pridvor, prin prelungirea șarpantei acoperișului și sprijinirea acesteia pe cinci stâlpi din lemn, pentru a proteja fundația de apele de infiltrație. Deasupra pronaosului se înalță
Biserica de lemn din Comlod () [Corola-website/Science/327191_a_328520]
-
de școală locală. Este construită într-un stil de sinteză, rezultând din îmbinarea unor elemente de tradiție bizantina și gotica, filtrate printr-o viziune populară. Există resturi din "Judecată de Apoi" pe peretele nordic, la exterior (secolul al XV-lea ?). Absida a fost reconstruită și amplificata în secolulal XIX-lea.
Crișcior, Hunedoara () [Corola-website/Science/300545_a_301874]
-
a fost reclădită, apoi mărită în mare măsură pe la anul 480, din inițiativa patriarhului Martyrios al Ierusalimului (478-486), făcând loc unei bazilici bizantine cu trei nave și cu orientarea schimbată. O parte din piatra sfântă a fost transferată la începutul absidei noii biserici, iar de o parte și de alta au fost construite camere servind drept - diakonikon - care servesc, intre altele drept vestiare, și prothesis. Biserica a fost distrusă, ca și majoritatea bisericilor din Palestina, de invazia persană sasanidă din 614
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
biserica de lângă Hebron, datând, după estimări, din secolul al V-lea. În apropiere se află o mănăstire benedictină germană cu camere pentru pelerini. Biserica are un plan bazilical, cu o navă centrală și nave colaterale cu transept și cu o absidă în fund. Sub altar se află piatra - găsită în timpul unor excavații - care este venerată ca aceea pe care Isus a înfăptuit minunea înmulțirii pâinilor. In biserică se pot remarca și alte vestigii antice, precum piatra de temelie la stânga intrării în
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
în timpul unor excavații - care este venerată ca aceea pe care Isus a înfăptuit minunea înmulțirii pâinilor. In biserică se pot remarca și alte vestigii antice, precum piatra de temelie la stânga intrării în atrium, pavimentul de bazalt, precum și părți din friza absidei. Temeliile bisericii originale din secolul al V-lea, sunt vizibile sub un geam de sticlă în dreapta altarului. Izvoarele baptismale inițiale se află în pridvorul bisericii. La 27 aprilie 2014 biserica a fost profanată de militanți evrei de extremă dreapta, la
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
secolul 20. Construcția avea planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Altarul se termina poligonal, în cinci laturi, și era îngustat față de pereții laterali ai naosului. Naosul era treflat, dat de două abside laterale. În interior, naosul era acoperit cu o cupolă pe pandantivi. Aceste atribute ale naosului, puțin caracteristice bisericilor de lemn tradiționale, au fost probabil adause în 1882, odată cu renovarea interioară și exterioară. În inventarul de la 1972 se menționează că biserica
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
s-a modificat acoperișul în formă de bulb al turnului cu unul mai înalt, în patru ape și cu rupere în pantă. Biserica a fost construită din cărămidă pe temelie de piatră de carieră. Ea are formă de navă, cu absida altarului de formă semicirculară și cu un turn clopotniță deasupra exonartexului (construit ulterior). Edificiul are următoarele dimensiuni: lungime - 29 m, lățime - 9 m și înălțime - 20 m. Fundația bisericii are o adâncime de 1,40-1,55 m. Soclul este din
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
secolul al XIII-lea, reconstruită în secolul al XIV-lea și modificată din nou la începutul secolului al XV-lea, când s-au adăugat ușa de intrare în stil gotic și acoperișul navei. Interiorul înalt este gotic și are trei abside. Sânto Stefano este biserică parohiala a unei dintre parohiile din Vicariatul Sân Marco-Castello. Celelalte biserici ale parohiei sunt Sân Samuele, Sân Maurizio, Sân Vidal și Oratoriul Sân Angelo degli Zoppi. Mănăstirea și biserica gotica a Sfanțului Ștefan au fost fondate
Biserica Sfântul Ștefan din Veneția () [Corola-website/Science/333449_a_334778]
-
vela) în stil gotic, vizibil din Campo Sânto Stefano. Multiplele conflicte cu localnicii i-au determinat pe călugări să realizeze o orientare particulară a clădirii, care are partea să laterală și nu fațadă în Campo Sânto Stefano. Din același motiv absida bisericii este construită pe un pod sub care trece Rio del Santissimo di Sânto Stefano. Plafonul bisericii are o structură în formă de chila de navă, fiind susținut de grinzi sculptate și coloane din marmură de Verona. Biserică Sfanțul Ștefan
Biserica Sfântul Ștefan din Veneția () [Corola-website/Science/333449_a_334778]
-
lumină în anii 1994 și 2009-2010, prin munca de migală a pictorilor restauratori Dan Căceu, respectiv Dan Petrescu, frescele constituie mărturia incontestabilă a unei picturi bizantine de certă calitate artistică, încadrabilă în rândurile marilor creații românești ale genului. Pe pereții absidei altarului se regăsesc chipurile sfinților Vasile cel Mare și Nicolae, ale „Arhanghelilor Mihail și Gavriil”, completate de siluetele unor sfinți episcopi (astăzi ilizibile) și diaconi, precum și de reprezentarea unui „Iisus euharistic”; tâmpla dezvăluie privirii o scenă tipică iconografiei bizantine „Mandylionul
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
a fost construită în anul 1698 în localitatea Lozna și cumpărată de locuitorii din Toplița, după mai bine de un secol, în 1814, când loznenii și-au construit o biserică tot din lemn, însă mult mai încăpătoare”. Cert este că absida cu trei laturi, înscrie biserica unui tip de plan întâlnit la numai câteva biserici din județul Sălaj, construite înainte de secolul XVIII. Pictura interioară a fost realizată, conform pisaniei, în anul 1864, o pictură de factură naivă, populară, în paleta de
Biserica de lemn din Toplița, Sălaj () [Corola-website/Science/310148_a_311477]
-
adică câte o clasă de 28 locuri în limbile română, respectiv maghiară. Hramul bisericii este „Înălțarea Sfintei Cruci” (14 septembrie). Biserica dispune de o singură navă, având un transept scurt cu două turnuri amplasate simetric la capătul acestuia și o absidă boltită în trei pânze. Fațada bisericii și turnul elansat contrastează cu volumele masive ale clădirilor laterale. Contraforturile de la baza turnului au și o funcție estetică, conferind turnului un aspect inedit, cu linii curbe și lungi. Turnul este prevăzut în partea
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
ansamblu în stil eclectic. Coridoarele de legătură ale bisericii cu cele două corpuri laterale sunt prevăzute cu un șir de ferestre trigeminate, geminate și simple ce se termină în arc în plin cintru. Pe partea din spate a bisericii, în dreptul absidei se află o decorație din ocnițe false stilizate după tradiția bizantină. Unitatea decorației constă în faptulcă motivele decorative ale fațadelor se regăsesc pe fațada bisericii, inclusiv cele șase linii orizontale. Greutatea pronaosului se descarcă prin coloane și pilaștri. Coloanele sunt
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
nu se cunosc alte informații. Mica biserică, după aducerea ei din Borșa, a fost reconstruită în mijlocul cimitirului, pe un deal. Pereții, în prezent tencuiți și în interior și în exterior descriu un plan dreptunghilar ce se termină spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pentru a conferi stabilitate tencuielii, grinzile pereților au fost acoperite mai întâi cu o rețea de crenguțe de carpen. Ulterior au fost aplicate cel puțin două straturi distincte de tencuială, așa cum se poate vedea în
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
de tencuială, așa cum se poate vedea în unele părți ale peretelui unde tencuiala este picată. Acoperișul de șindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă zincată în anul 1965. Acesta este comun pentru spațiul pronaosului și al naosului, în timp ce în dreptul absidei altarului este mai scund. Coama acoperișului poartă, în extremitatea sa estică, deasupra naosului dar și deasupra absidei altarului, câte o mică cruce din metal. Spre vest, acoperișul este străpuns de turnul clopotniță, așezat deasupra pronaosului. Turnul, îmbrăcat în tablă, are
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
șindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă zincată în anul 1965. Acesta este comun pentru spațiul pronaosului și al naosului, în timp ce în dreptul absidei altarului este mai scund. Coama acoperișului poartă, în extremitatea sa estică, deasupra naosului dar și deasupra absidei altarului, câte o mică cruce din metal. Spre vest, acoperișul este străpuns de turnul clopotniță, așezat deasupra pronaosului. Turnul, îmbrăcat în tablă, are o galerie deschisă generată de o succesiune de patru stâlpișori. Fleșa turnului este relativ scundă, robustă. Se
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
a două coloane de lemn, profilate, cu capiteluri împodobite cu volute. Accesul spre podul bisericii se face cu ajutorul scării de lemn de după ușa de la intrare. Datorită lipsei de spațiu, peste jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Trecerea spre absida altarului se face prin spațiile consacrate: cele două uși diaconești pe laterale și prin intermediul ușilor împărătești din centru. Spațiul absidei este acoperit de o boltă mai înjustă și mai joasă terminată cu un timpan decorat cu pictură.
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
lemn de după ușa de la intrare. Datorită lipsei de spațiu, peste jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Trecerea spre absida altarului se face prin spațiile consacrate: cele două uși diaconești pe laterale și prin intermediul ușilor împărătești din centru. Spațiul absidei este acoperit de o boltă mai înjustă și mai joasă terminată cu un timpan decorat cu pictură.
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
printre săteni care spune că biserica a fost mutată de pe un deal din apropiere. Clopotul ce datează din anul 1642 provine de la o biserică mai veche. Sub aspect planimetric, biserica are planul dreptunghiular, cu lungimea considerabil mai lungă decât lățimea. Absida altarului, decroșată, este prevăzută cu două cămăruțe laterale, una în partea de nord, servind ca proscomidiar și alta în partea de sud, servind ca diaconicon. Forma poligonală, cu șapte laturi a absidei altarului conferă bisericii de lemn din Bărboși statutul
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
dreptunghiular, cu lungimea considerabil mai lungă decât lățimea. Absida altarului, decroșată, este prevăzută cu două cămăruțe laterale, una în partea de nord, servind ca proscomidiar și alta în partea de sud, servind ca diaconicon. Forma poligonală, cu șapte laturi a absidei altarului conferă bisericii de lemn din Bărboși statutul de unicat printre bisericile de lemn din județul Mureș. Intrarea se face pe latura de vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic prin intermediul unei
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]