2,175 matches
-
Acasa > Poeme > Meditatie > IMPERFECȚIUNE Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului Emoții pierdute Ale trecutului Imortalizate în noi înșine Ca într-o dioramă. Gânduri rătăcite Ale prezentului Tinzând către absolutul A ceea ce am fi putut fi, Dar nu am ajuns niciodată. Ființe damnate Ale viitorului, Negându-și propria identitate În irizații halucinante De bazalt spulberat, Trecând strigătul primitiv Prin filtrul insipid al civilizației. Am fost. Suntem. Vom fi. Copiii cu
IMPERFECŢIUNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350215_a_351544]
-
înalță, de ce trecerea prin Purgatoriu e atât de cumplită. De ce scriitorii ar putea, lesne, să nu ajungă niciodată să își privească în ochi cititorii cei mai fideli, chiar poate să nici nu afle de existența lor. De ce tăcerea doare, de ce absolutul ne cheamă. De ce lacrimile îngheață. De ce? De ce? De ce? Apogeul. A. Marcel a fost ales lider al acelui clan, pe viață. A organizat petreceri monstruoase, a decăzut până dincolo de orice limită. Ajunsese să se considere ca aparținând unui gen de specie
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
un anume fel, determinat”. „Dar cum să fac, atunci?”. „Concentrează-te asupra esenței creației, asupra misterului de a deveni tu însuți creator. Gândește-te! ...Din neant a creat Brâncuși Masa Tăcerii, unică poartă către o altă lume, magic pașaport către absolut... Din propria viziune, inspirată, e drept, de celest, a sculptat Michelangelo Pietà... Aproape din nimic au venit capodoperele unor Dali, Cezanne, Gauguin... Înțelegi ce vreau să spun?”. „Cred că da”, rosti Andrei, gânditor... „Dar continuați-vă ideea”. „Artistul este ca
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
în lumea fantasticului ca o “Reântoarcere la praznicul de nuntă”, eveniment deosebit pentru “ Nașterea primilor cosmopământeni“ și reântoarcere lui Homo Sapiens pe pământ.Motiv pentru care personajul cărții mulțumește lui Dumnezeu”că ne-ai iertat și aceste căi fantastice ale absolutului supreme ni le-ai oferit, ca să ajungem la un scop împlinit “. Toată această aventură a umanității este un factor colectiv de regenerare, înțeles însă nu ca factor social, în accepție pur sociologică, ci mai degrabă în proximitatea noțiunii de inconștient
UN ROMAN CA HERMENEUTICĂ INTERPRETATIVĂ A SEMNELOR VIEŢII PE PĂMÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361776_a_363105]
-
Orice operă de artă nu este decât un singur și același ritm, “ spunea Holderlin în convorbirile sale cu Sincler. Iar valoarea filosofică a operei eminesciene constă în efortul său de a investi umanul cu eternal, pieritorul cu nepieritorul, relativul cu absolutul. Și astfel, oricât ar părea, Eminescu nu poate să fie abstras din timpul său și din spațiul său. Judecata operelor sale trebuie făcută în acest context.Valoarea operei eminesciene nu constă atât în ce și cât a putut să cuprindă
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 476 din 20 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Oare-s născut ori făcut? Știu, ce-i născut din femeie poartă pe suflet urme de lut, doar în ochi o scânteie, un dor de absolut și o cheie brodată cu fir auriu din vise de fată. Femeia-i codificată, eu codul nu-l am. Am doar două brațe, prea puțin pentru a te legăna; picioare două, prea puțin pentru a alerga către tine; doi ochi
TU EŞTI DOAR O FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362059_a_363388]
-
pământul cu jind și cerul în brațe aș vrea să-l cuprind! Sunt năpădită de tine ca un fier cotropit de rugine. Din inimă îmi țâșnesc flăcări lichide. Dar tu ai privirile vide pentru strigătul mut azvârlit după tine în absolut... Sunt roată, Sunt roată fără căruță Sunt roata care doar singură Se poate rostogoli, doar singură... Sunt roata care nu folosește roata cea de rezervă, rezervă, rezervă, rezervă, dezumflată în camera goală Sunt cel mai inutil obiect de pe lume roată
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
pat, a exclamat: Te-am găsit ca pe un copil, între ceruri, aruncând cu stele în mare și jucând cu mâna oglinda lumii rotunde în odăile noastre albe”. La Orizont sau, dacă privim în sus, la Zenit, acolo e spațiul absolutului, acolo este “locul de joacă” al lui Dumnezeu. Există un spațiu al ființei, anii copilăriei, există un loc al sacrului, al credinței, există un topos al copilului din noi. Un “acolo” al bucuriei inocente de copil, al sentimentului profund care
COPILUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365375_a_366704]
-
marea lui iubire, nu-și face apariția. Moare în noaptea de 4-5 mai 1955, acum 58 de ani, și se odihnește în cimitirul parizian Pere Lachaise. Yehudi Menuhin, elevul său, avea să spună lumii întregi: „Enescu va rămâne pentru mine ABSOLUTUL prin care eu judec pe alții”. De față în momentul morții lui George Enescu a fost și un anume Bedițeanu, agent al securități române care l-a supravegheat permanent pe compozitor. Dintr-un document din 27 mai 1955 rezultă că
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
a apărut arta? Arta, chiar și cea naivă, trebuie neaparat să fie un produs conștientizat al spiritului, altfel spus totalitatea formelor de manifestare și conștientizare ale sensibilității umane inteligentă și creatoare. Forțele spiritului, în permanenta lor tentativă de căutare a absolutului și de reprezentare sensibilă a concretului, se materializeză în acele forme specifice cunoscute sub numele de creații artistice. Însă creațiile artistice nu sunt lucruri în sine. Misiunea lor, implicit misiunea artei și a artistului, este pe de-o parte de-
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
univers, efuziunile poetului vâlcean sunt ideatici de înaltă valoare și simțire lirică, prin vibrațiile interne pe care le creează, prin parcurgerea erudită a diverselor sisteme ori teorii filosofice, poetul regăsindu-se ca itinerant în intersectarea destinului său cu divinul, sublimul, absolutul. Rezultă de aici o metafizică poetică aparte, cu vitalitate și exprimată cel mai adesea în idei prețioase și „turnate” în forme unice, pline de culoare și sensuri interpretative. În încercarea de a descoperi sensurile poeticii lui Dumitru Găleșanu, ne apropiem
ÎNSEMNELE MATERIEI/ INSEGNE DELLA MATERIA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364983_a_366312]
-
2013 Toate Articolele Autorului Mușchi Pentru Maria Roibu, cu recunoștință. Pe țărmul imposibil al acum-urilor, mă predau mușchiului. Verde de foc în flacăra pantofilor mei, incendiat zvon în lacrima mea subterană. Rugul ascuns este jăratecul jertfit, iarna rece a absolutului. Știu că pe buza vegetală a cuvintelor, pielea și șoaptele sale ; la ultima oprire a sapelor, am uitat jubilația. ( În tot numele există umbre ce propagă efemeritatea până dizolva praful halucinațiilor.) Într-o zi, pe pământ, eu nu voi mai
MUSGO [MUŞCHI] POEM DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUS IN LIMBA ROMÂNĂ, DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364996_a_366325]
-
farmec. Îți dai seama că Dumnezeu pune aceste întâlniri în viața ta, cu un scop pe care îl cunoaște și te ajută să schimbi clipa de nefericire pe cea de fericire, să reaprindă în tine scânteia dorului de a cunoaște absolutul. Secundele temerilor nu-ți vor mai brăzda atât de des palmele cu tăișul lor, pentru că el, omul înger, ți-a reaprins candela sufletului ce stătea să se stingă. Rupi file triste ale trecutului și le înlocuiești cu pagini alese ale
ÎNTÂLNIRILE DESTINULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366332_a_367661]
-
pereche ținându-l de mână,/ Să privească adânc în Raiul seminței,/ Iubirea-nflorită în ogorul primit de la tine.” (Raiul seminței). O rugă întreagă transpare în luminozitatea-i. Un suflet cald și nobil se dedică din adâncul conștiinței proprii, înspre atingerea absolutului. Astfel o privesc pe Ioana Lăpușneanu, considerând-o cu prețuire și respect, un exponent fenomen în rândul acelora care împodobesc viața cu taina împărtășită, aceea a poeziei. Daniel Marian Referință Bibliografică: DANIEL MARIAN DESPRE IOANA LĂPUȘNEANU / Baki Ymeri : Confluențe Literare
DANIEL MARIAN DESPRE IOANA LĂPUȘNEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366298_a_367627]
-
lucruri, rămânea mereu un gol în sufletul meu. Îi spuneam cu disperare soțului meu: „Mereu este ceva care mă împiedică să fiu mulțumită și să spun: ‘Cu adevărat în viața mea este plinătate!'”. Citeam despre personalități marcante, care au căutat absolutul. Mulți nu l-au găsit și au sfârșit printr-un suicid. M-am întrebat care era taina că acest absolut nu se lasă găsit ușor? Simțeam și eu acel verset din Biblie, care spune: „Dumnezeu a pus în om chiar
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366662_a_367991]
-
Nu vreau să se înțeleagă că pentru mine profesia, familia sau copiii mei n-ar avea valoare. Au toate valoarea lor, dar mai presus de toate aceste lucruri rămânea ceva. Și acel ceva devenea în viața mea o prăpastie. Reporter: Absolutul se îndepărta tot mai mult... Marieta Prundeanu: Da, și nu era ceea ce eu așteptam. Nu-mi aducea pacea și liniștea de care aveam nevoie - acea împăcare cu mine însămi. Un proverb spune: „Cu cât fugi mai mult de tine, cu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366662_a_367991]
-
umanității când experiențele religioase se concretizau în mituri, după care a urmat, după Ratzinger, trei forme de a le confirma sau depăși. Prima formă de a depăși fază primitivă a mitului este experienta misticului, care intră în contact direct cu Absolutul și apoi cu comunitatea sa, cu cei care nu au acest har, așa că ei se mărginesc, sau mai bine zis sunt obligați în al crede pe primul și se mulțumească cu o credință de mâna a doua. În felul acesta
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366778_a_368107]
-
de mâna a doua. În felul acesta mitul este conservat prin experiența misticului. A doua formă este revoluția monoteistă, a cărei forma clasică o găsim în credința Israelului unde mitul este înlăturat, denunțat ca o simplă făcătura a omului și Absolutul este propagat de profeții care vorbesc în numele, la chemarea lui Dumnezeu. Vechiul, Noul Testamen și Coranul sunt textele fundamentale ale tradiție monoteiste, abrahamice. A treia formă este raționalismul, iluminismul, a căror rădăcini pornesc de la filozofii greci din antichitate. Pentru ei
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366778_a_368107]
-
și Coranul sunt textele fundamentale ale tradiție monoteiste, abrahamice. A treia formă este raționalismul, iluminismul, a căror rădăcini pornesc de la filozofii greci din antichitate. Pentru ei miturile sunt o formă de cunoaștere primitivă, preștiințifică, care trebuie depășită și înlocuită cu Absolutul cunoștiințelor raționale. Religia este astfel inutilă, fără importanță, ea poate fi tolerată în cel mai bun caz că un ceremonial politic al cetății. Ultima formă de depășire a mitului nu mai are nimic de a face cu religia, din contră
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366778_a_368107]
-
Nu este deloc exclus ca acest curent științific să aibe în față un viitor chiar mai strălucit decât cel din zilele noastre. Pretenția de absolut a cunoștiințelor științifice își depășește mandatul și vrea să ocupe tot Weltanschauung-ul, să înlocuiască absolutul, care se afla, după cum am constatat, pe un palier paralel, incompatibil cu raționalismul, iluminismul cotidian. Să urmărim, împreună cu Löwith și Ratzinger, etapele istorice ale cunoașterii: orientarea magică, metafizică și cea din zilele noastre, științifică, modelul fiind cel, să-i zicem
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366778_a_368107]
-
până la rădăcina unde respiră, unică, esența frumosului. Profund lirică prin natura sa, riguroasă prin formație și cultură, poezia lui Theodor Răpan este aici, în somptuosul și atât de firescul decor al cărții, o autentică sfidare pe care Poetul, chemat de absolutul ideii, o aruncă efemerului covârșit de meschinăria clipei.” (Vladimir Alexandrescu) La umbra cuvântului este volumul care individualizează vocea poetului Theodor Răpan, dezvăluită în nesfârșite sensuri: „Nu mă vreau decât umbra cuvintelor./ Șopotul lor./ De veți avea curiozitatea/ să simțiți cum
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > BUICĂ ELENA - SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIȚEI NEAGA Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Credem în Absolutul din noi, de aceea ne place poezia Domniței Neaga, care spintecă drumul spre Absolut căutându-i piscurile. Uneori ne vine să strigăm și noi ca Faust: “Iubesc pe acela care dorește imposibilul!”... Acest imposibil și setea aceasta de Absolut sunt
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
Creatorului. La Domnița Neaga, setea de Absolut, cu precădere în volumul „Floare de lotus” (2016), pare să fie coloana vertebrală a creației sale. În poeziile cu o largă diversitate tematică și impresionante prin profunzimea abordării, excelează acele poezii în care Absolutul este căutat cu înfrigurare. Spiritul său complex și dinamic, însoțit de o minte de cugetător, autodefinit ca un “Fir de trestie firavă, gânditoare-n ochi de apă,/ Mai visez un cer albastru și o lume să mă-ncapă...”( Trestie gânditoare
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
pentru că ele reprezintă o analogie perfectă a condiției umane: chiar și atunci când rădăcinile sale se află în cele mai murdare ape, lotusul dă naștere celei mai frumoase flori din lume, motiv de inspirație pentru mulți poeți. Ea ne amintește că Absolutul se împletește cu reversul său, relativitatea, fără de care nu poate exista. Oamenii sunt făcuți din absolut și relativ, nu se poate trăi, nici gândi fără amândouă aspectele, căci relativul e implicat în absolut.” Și de există alb, nu vezi/ Că
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
grădina fermecată,/ Sunt strigătul neputinței mele/ De a deveni lumină/ Din lumină adevărată” (Istorie). Ea crede că dragostea are putere nemărginită: “Tot plumbul meu din suflet s-ar topi,/ De ți-aș simți pe-aripi de vânt chemarea!” (Desfrunzire). Atingerea absolutului este pentru poetă fericirea dată de împlinirea în dragoste, la care nu a ajuns, cu toate eforturile făcute: "Mările tale m-au strivit între ape/ Și m-au aruncat într-o lume nepământeană,/ Am cutreierat pustiuri și zări,/ Având drept
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]