9,352 matches
-
că le lua ochii, si se încingea până devenea imposibil să-l atingă cineva fără să se ardă. Oamenii din Bora Bora nu stăpâniseră niciodată, până atunci, vreun obiect cu o asemenea capacitate de a reflecta lumină și de a absorbi căldură și, din acest motiv, le era imposibil să conceapă că toate acele obiecte minunate pe care le primiseră de la spanioli nu erau fabricate din niște materiale căzute din cer. Tocmai de aceea majoritatea ramaseră stupefiați într-o dimineață calmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
o scândură slăbită a unei nave. Nimeni nu veni să-l consoleze, pentru că toți aveau nevoie de consolare. Nimeni nu păru să înțeleagă că se simte orfan, pentru că deja erau orfani cu toții. Nimeni nu-i asculta rugile, pentru că toți erau absorbiți de propriile lor rugi. Miti Matái murise! Și, odată cu el, murise un neam, o legendă, un vis capabil să-i conducă până la îndepărtată insula a Te-Onó și să-i aducă înapoi, victorioși, până la porțile celui de-al Patrulea Cerc. Viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
lui acoperite cu păr creț ca ăla pubian. Pentru a pregăti mâncarea, cei mai mulți dintre noi tăiam punga cu o foarfecă sau cu un cuțit. Vârai mâna și scormoneai până dădeai peste pliculețul cu oxid de fier - introdus acolo pentru a absorbi orice urmă de oxigen. Scoteai pliculețul și vărsai înăuntru câteva căni cu apă fierbinte. Aveam un cuptor cu microunde. Aveam furculițe și lunguri de plastic. Farfurii de carton. Și apă curentă. Abia apucai să citești zece pagini dintr-un roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
apă. O să se umfle și mai tare. Pe covorul roșu cu albastru, domnul Whittier se răsucește până rămâne întins pe burtă. Răsuflă scurt și iute ca un câine. — E din cauza diafragmei, spune Sfântul Fără-Mațe. Mâncarea i se umflă în stomac, absorbind deja lichidele și blocând duodenul la celălalt capăt. Cele zece porții de Tetrazzini se întind în sus, comprimându-i diafragma, împiedicând plămânii să inspire. În timp ce spune toate astea, Sfântul Fără-Mațe continuă să mănânce cu mâna din propria pungă argintie. Mestecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
gheață. Stomacul domnului Whittier explodând, evenimentul la care asistând vom putea deveni faimoși. Precum urechea lui Lady Zdreanță, burta crăpată a domnului Whittier e biletul nostru de intrare. Un cec în alb. Un permis de liberă trecere. O savuram cu toții. Absorbeam evenimentul. Digeram experiența într-o poveste. Într-un scenariu. În ceva care se poate vinde. Am privit atenți la felul în care pântecele lui ca un dovleac s-a mai dezumflat nițel când diafragma i-a cedat din cauza presiunii. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
filtrelor sunt realizate din sticlă specială sau din folii de gelatină și se montează în fața obiectivului pe suporți speciali ori sunt înfiletate pe obiectiv. Funcționarea filtrelor se bazează pe modul în care se comportă culorile complementare. Astfel, un filtru colorat absoarbe culoarea complementară și permite trecerea culorii sale. Majoritatea filtrelor colorate se folosesc în fotografia alb-negru, pentru a accentua sau a estompa diferite culori ale subiectului de fotografiat care au corespondențe în tonuri valorice pe peliculă. Fiecare filtru are un coeficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
-i ediții rare și comentând împreună cu ea conținutul textelor, mirându-se la unison de forța de pătrundere a Carminei, îmbiind-o spre lecturi mai severe. În vremea aceea, Carmina nu mai semăna cu o ființă umană, devenise un burete ce absorbea cu repeziciune și precizie și se extindea ca o pecingine pe suprafețele alăturate, cu rapacitate, cu forță...Cu timpul, de dragul ambiției ce se stârnise în ea, renunță la toate tabieturile ce-i umpluseră până atunci existența și dădea o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și devii agitat, te zbați, deschizi uși după uși și dincolo de ușă, o noapte și încă o noapte, un întuneric după un alt întuneric, un lanț nesfârșit. Să fie căutarea o încercare de a ieși din beznă? Era atât de absorbită de noua ei îndeletnicire încât suportă zile întregi o durere intensă de măsele, un chin înfiorător, dezarmant. Își administra singură fiole de algocalmin, le spărgea vârful deasupra chiuvetei, le scutura picătură cu picătură în lingură sau, alteori, când îi lipsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ușor și, în sfârșit, brațul bărbatului se întinse, la timp, către scrumiera plină. Mică, pitulată într-un colț, ciufulită, soția profesorului își curăța pielița de la unghii cu o jumătate de lamă, sugându-și degetul ori de câte ori se tăia și operația îi absorbea toată atenția. Carmina privea nedumerită când spre unul când spre celălalt, dar nimeni n-o lua în seamă. În cele din urmă, adunându-și curajul, ceru explicații și glasul îi tremura ușor de încordare. Ca la un semn, scena împietririi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
niciunde. Pe profesorii Alexe i-a reîntâlnit la o expoziție de pictură. O clipă îi trecu prin minte să se întoarcă ca să-i evite, dar o mișcare a lui Alexe a făcut imposibilă orice fugă. Lângă el, Nina era complet absorbită în contemplarea unei imagini. A înaintat către ei șovăind. Între ea și profesorii Alexe se produsese o sciziune ce nu era de ignorat. A, Carmina, ce întâlnire neașteptată, a exclamat Nina, cu adevărat surprinsă de astă dată. A urmat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dezbrăcat rochia de plajă și a intrat sub duș. Simțea că arde toată. Era epuizată, abia mai respira. După duș și-a tamponat pielea cu prosopul, s-a uns cu lapte vitaminizat, a patrulat goală prin cameră, ca porii să absoarbă în voie soluția calmantă. S-a prezentat la întâlnire punctuală. Ceva din verva de dimineață se consumase. Bărbatul nu prea avea umor. Au luat minicarul și au pornit să colinde stațiunile. Se țineau de mână. Din când în când el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ploaie; trăsnet des pe aripi de furtună; stropi împinși de vânt bat la geamuri; cad picături de ploaie într-o armonie perfectă. Despre pământ: pământ de catifea; pământ reavăn; pământ jilav; pământ somnoros; petece negre; pământ muiat de ploaie; pământul absoarbe apa ca un burete. Despre râu: râul strălucind în soare; cearta sălciilor care toată ziulica dorm; murmur lung de ape revărsat peste maluri; râul luciu; apele - drumuri călătoare; vorbesc undele; valuri uriașe se ridicau spre înalt și reveneau în matcă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mai știu eu ce. Ar trebui să mă găsească în stare fizică, dar, mda, există o procedură. Și-atunci ce s-ar întâmpla? — Grupurile informaționale ar prinde viață, mi s-ar răspândi prin minte. Ar prelua controlul și aș fi absorbită de acel ceva. Se gândi o clipă. — Eric, chiar am feștelit-o rău de tot? Încercând în continuare să pricep ce spunea, probabil că nedumerirea mi se citea pe față. Și probabil că era genul corect de nedumerire. — Ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în anii 1970, șaisprezece; în anii 1980, treizeci și patru. Irezistibilul instinct de supraviețuire duse la un la fel de irezistibil instinct de creștere. Prin urmare, sistemul era modificat constant, încorporând noi tehnologii pentru a face procesul de standardizare mai rapid și mai eficient, absorbind orice susținea răspândirea ființei care fusese cândva Mycroft Ward. Aplică „aranjamentul“ bancherilor, șefilor de corporații și politicienilor, încorporând părțile folositoare ale minților lor și cunoștințele în eul lui tot mai cuprinzător. Cu treizeci și patru de corpuri, dobândea experiență cât pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
E prea mult. Corpul meu se întoarse cu de la sine putere. Am mers înapoi până la scaun și am pornit-o pe coridorul secundar, strigând pis pis pis fără oprire. Coridorul cel nou părea mai îngust, cărțile erau mai aproape de mine, absorbeau sunetele. Larma din spate se stinse repede în pereți și-mi ieși din cap. Acolo, lumina era mai slabă. Becuri acoperite cu abajururi simple albe, atârnau din tavan la intervale nu tocmai regulate, așa încât cercurile de lumină galbenă nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
așteptam să fie ușa dormitorului, nu era nimic. Mă uitam la un perete compact de cărți. O ploaie de ace reci pe șira spinării - te-ai rătăcit, Eric. Am strigat: — Hei! Nimic. — Mă aude cineva? Dar cărțile amortizară sunetul, îl absorbiră și-l scuipară din nou afară sub forma a kilometri întregi de tăcere prăfoasă. Mi-am lipit fruntea de zidul de cotoare. — Fantastic. Apoi am auzit un zgomot, îndepărtat și înfundat, dar real, un sunet ca de clopot mare sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
E-un rezervor. Un acvariu. Uitându-mă în spate, am început să deslușesc impresia unei mari mingi întunecate înotând în mijlocul rezervorului. Colaci lungi și groși de vină, teamă și înfrângere se umflau și se alungeau din masa învolburată, apoi erau absorbiți sau alunecau înapoi înăuntru. Mai rău, mingea întunecată mi se părea familiară, un insuportabil rău de greutate și spaimă. — Ce-i înăuntru? — Un Gloom. M-am întors spre doctor. — Luxofagi, vigofagi și aptifagi, spuse el. Cu miile. Iar cei mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de spate. Auzind-o vorbind, ceva viu îmi tresări în gât, însă ea părea calmă, imperturbabilă, ca și când noaptea trecută nu s-ar fi întâmplat nimic. Doctore, crezi c-o să ne mai trebuiască lemn pentru spate? Fidorous probabil că era complet absorbit de ideea montajului, pentru că părea prins absolut pe picior greșit de brusca densitate a aerului. — Da, zise el, după o clipă. Da, cred că ne-ar prinde bine încă niște scânduri. — Bine, atunci, să văd ce găsesc. După care ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
peste bord. Am căzut pe puntea de lemn cald, gâfâind, cu apa șiroindu-i din haine. După un moment, m-am rostogolit pe spate și m-am trezit iutându-mă direct la Scout. Lumea deveni atunci limpede și clară - plămânii mei absorbind aerul și umflându-mi-se sub coaste, apa picurând și curgând, răceala și căldura bălții de apă de mare de sub mine, cerul senin și luminos. Părul lui Scout căzându-i de-o parte și alta a feței, astfel că vârfurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din pédure. Dacé nu ați fost niciodaté În pédure, trebuie sé vé duceți. Sé vedeți ce aer curat e În pédure. Dar puneți o planté Într-o Încépere și-o sé vedeți cé aerul e mai curat. Pentru cé plantă absoarbe bioxidul de carbon și ne dé În schimb oxigen. Dacé nu ar fi plantele, oamenii ar respira numai bioxid de carbon pentru cé aerul nu s-ar reîmprospéta. De aceea este bine sé aerisiți cameră În fiecare dimineațé și sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care pot crea valoare pentru aceasta. Pe de altă parte, consiliile și managementul executiv trebuie să aducă la cunoștința angajaților potențialele riscuri cu care se poate confrunta organizația. Pentru a eficientiza comunicarea, conducătorii companiei trebuie să dețină abilitatea de a absorbi veștile proaste, dar și pe cele bune și să ofere angajaților certitudinea că pot comunica eficient cu nivelul superior de management fără teama unor repercusiuni. Companiilor li se cere să instituie un mecanism pentru dezvăluirea anonimă a informațiilor și pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
picioare erau încălecate pe banca fără spătar, singurul gen de bancă pe care el ar putea să stea. Pentru că nu pot sta lângă ea și nu-i pot atinge genunchii, încerc o vagă senzație de neliniște, dar sunt pe dată absorbit de visul Iormorogului. Sunt încă sub imperiul acestui vis! explică el. Și-apoi mă gândesc cât de vulnerabil este omul! Chiar și dintre cei norocoși care cred că și-au găsit jumătatea de-a lungul unei vieți, cât de repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
am simțit departe nu mai erai în timpul meu am încetat să te mai caut. Erai foarte preocupat de tot felul de activități de familie, în sfârșit aveai probleme, întâlnirile noastre au început să fie foarte scurte, erai absent și prea absorbit de problemele tale ca să ne mai putem relaxa. În același timp, am înțeles că era vorba de o stare temporară, pentru ființe ca noi ancorarea în realitate nu poate fi de durată. Acum câteva luni, când ne-am întâlnit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
extrăgeau din dadaism și baroc frumusețea logică a poveștii fiecăruia, cu suspansurile terminațiilor în coadă de pește sau cu final neașteptat, uneori greșite din punct de vedere gramatical, pentru că sufletul nu e filolog și nici savant, ci un burete care absoarbe fără a analiza estetica urâtului din kilometrii de cunoaștere cu muzica divină a frumuseții inventate de veșnicul atipic om, neevoluat decât tehnic, dar la fel de naiv precum copilul, care vrea și atât, de ce-ul există, ca și răspunsul în același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
arată din priviri oglinzile reflectărilor. Deși era soare, trenurile spre viitor erau înconjurate de noapte, la ferestrele luminate călătorii păreau desenați. Fulger pe roți, Rapidul ne lipea de pământ cu o putere magnetică atât de mare, încât credeam că ne absoarbe în trena lungă a vidului creat. Trenul Intercity ne șterpelea și murdăria de sub unghii. Cele dinspre trecut veneau pe rând. Înspre viitor, trenurile plângeau în hohote. Marfarele erau mereu prezente, neștiindu-le niciodată gara de destinație. Când credeam că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]