1,052 matches
-
folosind materiale didactice adecvate, variate, metode și procedee diverse. Capacitatea de concentrare crește cu cât ne apropiem de sfârșitul etapei școlare mici. În psihologia generală gândirea se definește ca un proces cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea rolului care, prin intermediul abstractizării și generalizării coordonate în acțiuni mentale extrage și prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor. Perioada școlară mică corespunde unui stadiu al dezvoltării pe care psihologia îl numește stadiul operațiilor intelectuale concrete, al sentimentelor
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
gândirii este noțiunea sau conceptul prin care se reflectă ceea ce este esențial în obiecte și fenomene, precum și relațiile dintre acestea. Noțiunea constituie de fapt o schemă mintală în care gândirea noastră operează pe plan superior. Noțiunea, fiind un rezultat al abstractizării și generalizării procesul desprinderii de concret este o condiție esențială a formării noțiunilor științifice. Noțiunile gramaticale se formează deosebit de greu. Transformarea limbii materne în obiect de studiu școlar apare uneori copilului fără rost, cu atât mai mult cu cât vorbirea
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
vom constata o insuficientă cunoaștere a notelor esențiale, definitorii ce intră în conținutul unor noțiuni de ortografie și punctuație, ne vom opri să controlăm gradul de înțelegere, cerând copilului să exemplifice. Se știe că în planul operațional al gândirii, după abstractizare și generalizare trebuie să urmeze concretizarea bazată pe analiză, comparație și generalizare de data aceasta a datelor puse în mintea copilului. În planul cunoașterii, noțiunile asimilate de micul școlar intră în anumite intercorelații. Spre sfârșitul vârstei mici, cititscrisul devine treptat
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
punct de vedere morfologic, stilou, școlar, bancă sunt substantive, adică fac parte din totalitatea cuvintelor ce aparțin unei părți de vorbire caracterizată prin aceea că denumește obiecte, schimbându-se după număr, caz, după faptul că primește articol, etc. Prin urmare, abstractizarea și generalizarea în limba română apar ca o treaptă superioară față de abstractizarea și generalizarea cu care se realizează însuși înțelesul cuvântului. Se poate spune că aceste noțiuni reprezintă abstractizări ale altor abstractizări. Până la clasa a IV-a reprezentările ortografice și
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
din totalitatea cuvintelor ce aparțin unei părți de vorbire caracterizată prin aceea că denumește obiecte, schimbându-se după număr, caz, după faptul că primește articol, etc. Prin urmare, abstractizarea și generalizarea în limba română apar ca o treaptă superioară față de abstractizarea și generalizarea cu care se realizează însuși înțelesul cuvântului. Se poate spune că aceste noțiuni reprezintă abstractizări ale altor abstractizări. Până la clasa a IV-a reprezentările ortografice și de punctuație se dezvoltă mult, ceea ce mărește mult posibilitățile elevului de a
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
după număr, caz, după faptul că primește articol, etc. Prin urmare, abstractizarea și generalizarea în limba română apar ca o treaptă superioară față de abstractizarea și generalizarea cu care se realizează însuși înțelesul cuvântului. Se poate spune că aceste noțiuni reprezintă abstractizări ale altor abstractizări. Până la clasa a IV-a reprezentările ortografice și de punctuație se dezvoltă mult, ceea ce mărește mult posibilitățile elevului de a se exprima corect. În formarea noțiunilor de ortografie și punctuație e necesar să se țină seama de
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
după faptul că primește articol, etc. Prin urmare, abstractizarea și generalizarea în limba română apar ca o treaptă superioară față de abstractizarea și generalizarea cu care se realizează însuși înțelesul cuvântului. Se poate spune că aceste noțiuni reprezintă abstractizări ale altor abstractizări. Până la clasa a IV-a reprezentările ortografice și de punctuație se dezvoltă mult, ceea ce mărește mult posibilitățile elevului de a se exprima corect. În formarea noțiunilor de ortografie și punctuație e necesar să se țină seama de anumite cerințe general
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
care, pe baza cercetării materialului lingvistic cu ajutorul operațiilor de gândire, elevii sunt conduși să elaboreze o definiție. În activitatea de gândire pe care o întreprinde fiecare elev este important să se facă apel la analiză și sinteză, la comparație, la abstractizare și generalizare. O definiție, o regulă ortografică, memorate mecanic se uită ușor și nu au nici o valoare operațională. Noțiunile de ortogrefie și de punctuație se însușesc în mod temeinic pe baza înțelegerii legăturii dintre ele. O noțiune ortografică nu poate
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
discutarea unor situații asemănătoare cu cele ale pronumelui personal. Formele accentuate se scriu într-un singur cuvânt Ăsie, sieși), iar formele neaccentuate se ortografiază cu liniuță de unire când formează silaba cu un cuvânt. Dispunând de un înalt grad de abstractizări și generalizări elevii clasei a IV-a motivează ortografierea formelor neaccentuate astfel: și-au imaginat au imaginat, sieși și - pronume personal, formă neaccentuată, persoana a III-a, nr. singular, au imaginat - verb, timp trecut, se rostesc în aceeași silabă și
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
structurii pe care ne așteptăm ca o ideologie să o conțină se află în afara ordinii politice larg definite (...). O structură de atitudine foarte diferențiată, cu părțile (...) organizate în mod coerent (...) poate fi redată prin concepte cu un înalt grad de abstractizare (...)"35. "Un corp de concepte care: (1) răspunde la întrebările: Cine vor fi conducătorii? Cum vor fi selectați aceștia? Pe baza căror principii vor guverna? (2) constituie un argument; adică, sunt folosite pentru a persuada și pentru a se opune
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
definițiile redate mai sus presupun, de asemenea, elemente de ordin epistemologic și teoretico-politic. Astfel, din perspectivă epistemologică, putem remarca prezența unei multitudini de factori ce servesc definirii conceptului de ideologie, precum: opinii; model de gândire; structură elaborată; coerență; grad de abstractizare; raționalizare; corp de concepte; sistem elaborat, integrat și coerent; explicație; conceptualizare abstractă; sistem logic coerent; percepție cognitivă. Regăsim, totodată, și o serie întreagă de noțiuni cu care operează teoria socio-politică, fie aceasta normativă sau empirică: atitudini și valori; existența în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se anunță mereu printr-o structură care se află în contrast cu ceea ce nu poate fi catalogat drept ideologie (și aici regăsim caracterul referențial al conceptului). Nu mai puțin, întrucât implică un set de idei sistematizate, ideologia presupune un anumit grad de abstractizare, dar și o anumită specificitate ce poate fi regăsită la nivelul caracterului său programatic, întrucât altfel riscă să fie lipsită de eficiență în plan practic. Coexistența ideilor abstracte și a celor programatice, al căror caracter specific are rol practic, indică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
WALZER, Michael, 40 WATERS, Malcolm, 285, 286, 288, 295, 302 WATKINS, J. W. N., 191 WAXMAN, Chaim I., 28 WILSON, Richard W., 45 WIRTH, Louis, 107, 128, 133 Z ŽIŽEK, Slavoj, 208, 255, 256, 270, 272 Index de termeni A abstractizare, 35 alienare, 51 C capitalism, 55, 146, 180, 182, 242, 265, 269, 270, 282, 303 caracterul ideologiei, 30 cetățenie, 159, 233, 236, 299 colectivism, 164, 165, 227, 230 comunism, 17, 214, 257, 258 comunitate, 12, 68, 71, 74, 79, 84
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în natură obiectelor sensibile, care nu subzista în afara materiei. Și, din acest motiv, pentru a putea înțelege [natură obiectelor sensibile], imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi suficientă dacă nu ar fi prezent intelectul agent, care actualizează inteligi bilele prin modul abstractizării. Intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imaginile pe care, totodată, le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile din imagini? Eleonore Stump descrie acest proces ca fiind unul de îndepărtare a accidentelor materiale ale obiectului, care sunt conservate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a „vedea“ și sensibilele particulare, si universalele imateriale pentru a le putea extrage doar pe cele din urmă. Am putea spune, așadar, ca iluminarea este operația intelectului care evidențiază caracterul inteligibil al obiectelor, scheletul lor conceptual, realizând totodată operația de abstractizare a trăsăturilor accidentale care alcătuiesc imaginile. Ceea ce rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a trăsăturilor accidentale care alcătuiesc imaginile. Ceea ce rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de abstractizare și de iluminare, intelectul agent oferă intelectului posibil materialul de lucru. Speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, ele fiind cele care informează intelectul posibil, cele cu care acesta intra propriu-zis în contact: (ÎI.5.5.) Ad quartum dicendum quod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care susțin și protejează drepturile și oportunitățile democratice de bază sînt necesare democrației: nu doar ca o condiție logic necesară, ci și ca o condiție necesară empiric pentru ca democrația să existe. Dar chiar și așa, nu sînt acestea doar teorie, abstractizări, jocul teoreticienilor, al filozofilor și al altor intelectuali? Desigur, ați putea adăuga, ar fi absurd să credem că susținerea cîtorva filozofi ar fi suficientă pentru a crea și menține democrația. Și ați avea dreptate. În Partea a IV-a vom
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
infinit (un nume propriu putînd denumi orice entitate animată sau inanimată), între cele două extreme regăsindu-se poziții intermediare de nuanțe diferite. Principala particularitate semantică a numelor proprii o constituie absența, în mecanismul logic de constituire, a treptei generalizării și abstractizării, pentru că numele proprii nu pornesc de la mai multe obiecte concrete pe care să le claseze după trăsăturile lor semantice, cum se întîmplă în cazul cuvintelor comune, ci punctul de plecare și de sosire al denominației îl constituie un singur obiect
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
proprii, de locuri (toponime) și de persoane (antroponime), există deosebiri importante, de care trebuie ținut seama în cadrul procesului de cercetare științifică. O diferență care generează, de fapt, și alte deosebiri între cele două categorii este cea care privește gradul de abstractizare și, implicit, caracterul convențional al acestor nume. Numele de persoane, cu unele excepții (poreclele, pseudonimele) au un grad ridicat de abstractizare, nefiind, în cele mai multe cazuri, transparente în privința semnificației originare (a etimologiei, grosso modo), pe cînd o mare parte din numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
O diferență care generează, de fapt, și alte deosebiri între cele două categorii este cea care privește gradul de abstractizare și, implicit, caracterul convențional al acestor nume. Numele de persoane, cu unele excepții (poreclele, pseudonimele) au un grad ridicat de abstractizare, nefiind, în cele mai multe cazuri, transparente în privința semnificației originare (a etimologiei, grosso modo), pe cînd o mare parte din numele de locuri își dezvăluie cu ușurință sursa apelativă, iar unele sunt considerate, pe bună dreptate, apelative în funcție toponimică. Printre argumentele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
permite, astfel, exercitarea funcției de individualizare. Cît privește riscul ambiguității semantice, care la apelative constituie argumentul principal pentru neacceptarea variației formale, acesta nu există la numele de locuri, pentru că sensul acestora este deictic (identificarea și individualizarea), și nu rezultă din abstractizarea și generalizarea notelor semantice ale unei clase de obiecte. Inconsecvența aplicării normelor de standardizare pe care autorii înșiși ai Gazetteer-ului romînesc și le-au propus este întîlnită, e drept mai rar, și în ceea ce privește „folosirea unei singure denumiri“ pentru același topic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
orice relație cu perceperea nemijlocită a realității. „Imposibilitatea de a explica științific facultatea miraculoasă a omului primitiv de a produce asemenea generalizări a dus, dacă scoatem din discuție resuscitarea originii divine a cuvântului, la baricadarea gândirii istorice în spatele unor vagi abstractizări metafizice despre un instinct aproape divin care l-a făcut pe acesta capabil de a exprima, de la originea sa, concepte generale prin sunete semnificative“. Rupând lanțul evoluției, antidarviniștii argumentau capacitatea omului primitiv de a produce limbajul prin apanajul structurii sale
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
animală); viața organică, viața naturală, viața omenească (sufletească, spirituală, sentimentală); viața economică, viața socială, organizarea socială etc. (p. 11-86). Planul metafizic, care pentru Scraba este primordial, nu este negat de cunoașterea realistă, care îl consideră însă, la orice nivel de abstractizare, derivat din cunoașterea senzorială. Când expresia interjecțională, cauzată de contactul cu realitatea, a fost reprodusă din memorie pentru a relata o stare fizică anterioară, atunci maimuțele antropomorfe au făcut primul pas spre homo sapiens ca produs al evoluției speciilor, atunci
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Tiparele lui Kant, de necontestat, au dat avânt cercetărilor practice, prin materializarea fenomenelor sufletești, oprind însă în loc cercetările metafizice” (p. 92). Situat teoretic atât deasupra metafizicii idealiste, care nu se debarasează total de materie, cât și deasupra materialismului, care derivă abstractizările din cunoașterea senzorială, Scraba afirmă răspicat: „Pentru mine o teorie materialistă rămâne cu totul exclusă” (p. 8). Dacă însă zona noțiunilor ar fi preexistentă și demiurgică, cum credea filozoful român - o spunea și filozoful german Hans Hartmann, criticul contemporan al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
precum lucrul, acțiunea, însușirea, apartenența, spațiul, timpul etc. pentru a urmări felul în care realitatea comună este reflectată în formele diferitelor limbi. În centrul cunoașterii se află lucrul la care se raportează însușirile, manifestările, relațiile și care rămâne la baza abstractizărilor, oricât de cuprinzătoare și imaginare ar fi acestea. În limbă, dacă depășim stadiul demonstrativ al cuvântului primar, lucrul este denumit de substantiv. Sensul de substanță al ( acestuia este dat de simpla raportare a segmentului sonor la lucru: ac, in, ou
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]