1,027 matches
-
la avangardism. Inteligența artistică, tot mai pregnantă, devine constrângătoare pentru lirica lui Vinea, spontaneitatea, prospețimea expresiei fiind progresiv cenzurate de intelectualism și - într-o mișcare de retorică dublată - de reflecția asupra lui. Conștiința de sine duce la un exces de abstractizare, iar incursiunea în universul poeziei lui Vinea relevă „o dramă a sterilității”. În schimb, tripticul nuvelistic din Paradisul suspinelor va fi valorizat drept cea mai interesantă operă ficțională a autorului studiat, aici viziunea sa modernistă găsindu-și aplicarea și justificarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
sau sculptura oferă imagini mitologice sau supranaturale. Astfel, elementul comun în toate cazurile este utilizarea (aparentă) a simbolului. Din punct de vedere ontologic, simbolul se află într-o relație de identificare cu originalul, identificare ce are loc prin intermediul jocului. Orice abstractizare a obiectelor este refuzată, întrucât mintea funcționează prin diferențiere și nu prin generalizare. Orice obiect-simbol nu duce la o identificare a sa cu originalul, ci reprezintă capacitatea ce servește ca substitut: tot ce servește ca simbol este o creație și
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nici nu judecă natura ontologică a obiectului, atitudinea estetică înseamnă depășirea oricărei înțelegeri epistemologice a artei sau a obiectelor în general și face posibilă manifestarea adevărului oricărei forme de artă. Totodată, experiența estetică extrage simbolul din cadrul artei. Orice proces de abstractizare a conținutului artei vizează natura specială de existență a artei în raport cu semnificația conținutului său. De aceea Gadamer creează un joc lingvistic al rolului pe care un posibil obiect de artă îl poate avea în cadrul procesului de abstractizare în virtutea semnificației sale
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Orice proces de abstractizare a conținutului artei vizează natura specială de existență a artei în raport cu semnificația conținutului său. De aceea Gadamer creează un joc lingvistic al rolului pe care un posibil obiect de artă îl poate avea în cadrul procesului de abstractizare în virtutea semnificației sale. "Cuvântul Bedeutsamkeit (calitatea de a poseda un înțeles sau o semnificație) este o formațiune secundară a Bedeutung și transmite în mod semnificativ asocierea cu un sens special în spațiul incertului. Ceva este bedeutsam dacă sensul său (Bedeutung
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
primă. Spre deosebire de timpul linear istoric, timpul imaginii este unul circular redat prin pixelii suprafeței și este specific magicului. Metamorfozarea timpului face să înțelegem fotografia și filmul ca forțe ce pot crea o conștiință a magicului ce se opune conștiinței istorice. Abstractizarea lineară a suprafețelor imaginii se poate face numai prin gândirea conceptuală care extrage din fenomenalitatea imaginii ceea ce corespunde conștiinței istorice. Astfel, imaginea se opune scrisului întrucât imaginea este specifică imaginației, iar decodarea imaginilor înseamnă înțelegerea simbolurilor care, odată transpuse în
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sau pot fenta adevărul. Modul de reprezentare (impersonation) a artelor pot duce la pierderea sau la transformarea identității devenind o problemă de distrugere morală. Mimesis-ul poate fi înțeles ca referindu-se la relația dintre realitate și reprezentare. Creația autentică privește abstractizarea, prin intermediul imaginației, pentru adevărurile universale ce nu pot fi supuse judecății numai prin intermediul sentimentului de plăcere. Înțeleasă astfel, opere de artă poate fi supusă cercetării ontologice numai prin contemplație, întrucât contemplația presupune o relație directă a subiectului cu artele. 9
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
natura imaginii fotografiei, întrucât este una abstractă. Deci, imaginea digitală nu presupune o nouă dimensiune a fotografiei, întrucât digitalizarea nu este necesară în mod fotografic. Digitalizarea nu reprezintă nimic altceva decât procesul de conceptualizare a imaginii: de-realizarea imaginii fotografice. Abstractizarea fotografiei nu are de-a face cu arta ci, mai degrabă, cu forma socială și valoarea formei în sens marxist. Dematerializarea fotografiei implică "principiul infinit al câmpului vizualizării"9 unde, imaginea este abstractizarea perceptuală a unei structuri vizuale ce are
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
conceptualizare a imaginii: de-realizarea imaginii fotografice. Abstractizarea fotografiei nu are de-a face cu arta ci, mai degrabă, cu forma socială și valoarea formei în sens marxist. Dematerializarea fotografiei implică "principiul infinit al câmpului vizualizării"9 unde, imaginea este abstractizarea perceptuală a unei structuri vizuale ce are la bază o formă materială. 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice Studiile filosofice ale filmului se centrează, în general, pe ontologia generativă a formelor ecranizate. Întrebarea privitoare la arta cinematografică este o întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiceiurile și dispozițiile științifice ale acestuia, de profilul școlii la care a aderat (care reflectă propriile sale opțiuni), de fizionomia sa culturală, într-un cuvânt de personalitatea sa epistemologică transpusă în actul caracteristic al descoperirii sau al invenției creatoare. Maniera abstractizării face aici corp comun cu modalitatea de utilizare a conceptelor și a definițiilor, cu tot ce reprezintă fundament științific implicit, revelabil la nivelul criteriilor de clasificare sau de ordonare a datelor și cu tot ce reprezintă opțiune de raționament nejustificabilă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fel încât să fie pus în evidență elementul care ne interesează. Modelarea poate fi realizată prin mai multe procedee: mărire sau reducere la scară a unor reproduceri similare (machete, mulaje); concretizare (redare figurativă a unor cifre sau grupuri de cifre); abstractizare (redarea prin anumite formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte, procese, acțiuni); analogie (imaginarea unui obiect sau aparat nou, a căror funcționare să fie concepută prin comparație cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent, asemănător
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
de la particular spre general, ajungând astfel la cunoștere și înțelegere. Transformarea gestului inițial de apucare în act de alegere conștientă, responsabilă reprezintă o latură însemnată a istoriei psihice a omului. Copilul nu poate utilize noțiuni cu un înalt nivel de abstractizare, așa că la început el operează cu imagini ajungând apoi la conștiință și la consolidarea unui eu autentic. Pentru a ajunge la “persoana întâi” omul trece mai întâi prin persoana a treia, prin faza unui obiect exterior, materializat. Înaintarea în vârstă
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Ghiusca Roxana () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2330]
-
a existenței vieții psihice. Dar această identitate nu se poate contura decât în condiții adecvate. Informațiile ce le primim despre noi înșine încep să acționeze gândirea, construind “reprezentarea despre sine”, întocmai ca reprezentarea mediului inconjurător. Prin eforturi mai elaborate de abstractizare se ajunge la conceptul despre sine, un tip de imagine simbolică a ceea ce este omul. În cazul autocunoașterii, aceste procese prezintă complicații mai mari decât atunci când reflectăm realitatea din afară. Mai ales în adolescență, când unele trăsături ale copilăriei sunt
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Ghiusca Roxana () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2330]
-
numai plecând de la singular"9. Am zice că suntem condamnați să procedăm astfel, neavând cum să ne sustragem legilor propriei noastre gândiri. Din dorința de a evita atât excesele istoricismului, ori ale unei pozitivizități naturaliste de tip Taine, cât și abstractizările arbitrare, vom încerca să ne transpunem în epoca lui Dilthey, cu conceptualizările noastre post festum cu tot. Pentru o astfel de analiză, luăm drept premise chiar ideile contextualiste ale lui Dilthey referitoare la intercondiționarea fenomenelor din perioada de referință, apoi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de drum, după care se despart. Dilthey se mai deosebește de Comte și prin poziția față de psihologie. Părintele pozitivismului nu include psihologia în tabloul științelor fundamentale (matematica, astronomia, fizica, chimia, biologia și sociologia), ierarhizate de el în funcție de gradul lor de abstractizare de la maxim la minim, fiecare dintre acestea bazându-se pe rezultatele "mai abstracte" ale celei anterioare ei în această succesiune 167. Comte îi rezervă psihologiei pe care în Einleitung..., iar apoi în Ideen..., Dilthey va pune atâta preț în fundamentarea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
conștiință și existență (vezi I, 3F). "Prin faptele din domeniul aprehensiunii sensibile continuă Dilthey suntem conduși spre examinarea imanenței ordinii în materia experienței noastre sensibile, iar separarea materiei impresiilor de formele sintezei se dovedește a fi un simplu instrument al abstractizării" (s.n.)58. În finalul notei după ce încearcă să analizeze din acest punct de vedere principiul identității, al contradicției și al terțului exclus, fără a fi însă deocamdată prea convingător 59 -, autorul desprinde concluzia că "legile gândirii nu desemnează deci pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
La drept vorbind, o conștiință permanent istoricizată nici n-ar putea rămâne prizoniera unui concept transcendental. Să ne reamintim că din punctul de vedere al lui Dilthey "separarea materiei impresiilor de formele sintezei" nu este decât "un simplu instrument al abstractizării" ulterioare. Operată din capul locului, o asemenea delimitare, ce poate surveni numai a posteriori, n-ar face decât să contrazică ideea de Lebenserfahrung pe care mizează autorul. Pe deasupra, ar exista riscul ca o cunoaștere supusă unei astfel de grile invariabile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Apoi, pentru a sublinia raportul dintre cele două tipuri de științe, autorul adaugă: "Viața spirituală a unui om nu e decât o parte a unității de viață psiho-fizice reprezentate de existența individuală" (o parte "ce poate fi delimitată pe calea abstractizării"), în timp ce "sistemul acestor unități ale vieții este realitatea (das System dieser Lebenseinheiten ist die Wirklichkeit), care constituie obiectul științelor istorico-sociale" (s.n.)98. În aceste condiții, Dilthey are în vedere o "relativă autonomie a științelor spiritului", fără a omite totuși "sistemul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se împart în: 1) "realități"; 2) "teoreme"; 3) "judecăți de valoare și reguli". Drept urmare, Dilthey face distincția între: 1) enunțuri care exprimă "ceva real, dat la nivelul percepției" (ele constituie "componenta istorică a cunoașterii"); 2) enunțuri principiale, care arată cu ajutorul abstractizării "uniformitățile conținuturilor parțiale ale acestei realități" ("componenta teoretică"); 3) enunțuri care exprimă "judecăți de valoare și prescriu reguli" ("componenta practică") s.n.111 Mergând mai departe, observăm că această triadă pare să-i slujească lui Dilthey drept criteriu pentru celebra delimitare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
senzorial>> (procesele senzației și percepției) este legat structural de nivelul <<conceptual>>. Iar acest lucru este exemplificat în <<aprehensiunea obiectuală>> prin faptul că operațiile elementare ale comparării, separării și reuniunii, ca operații premergătoare gândirii discursive, constituie suportul operațiilor logice: conceptualizarea, judecarea, abstractizarea etc." (Prefață la op. cit., p. 12). 59 Demonstrația nu ne convinge, fiindcă se bazează pe o descriere logică a celor trei principii, insistându-se asupra caracterului lor formal. Finalmente, aceasta dovedește într-un fel contrariul a ceea ce-și propusese
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
afirmație, anticipăm faptul că lucrurile se vor lămuri totuși ulterior, când autorul va trece la "legimimarea" conceptului de psihic. Așa cum vom vedea de îndată, Dilthey va renunța la expunerea situației sub aspect logico-formal și se va referi explicit la fenomenul abstractizării ca derivare efectivă a unei structuri secundare ("conexiunea dobândită a vieții psihice") dintr-o structură primară ("conexiunea trăirilor"). 60 Ibid. 61 Asupra acestui aspect vom reveni de îndată, când vom aborda problema transcendentalității conceptului de "trăire". 62 V. Drăghici, Prefață
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
experiențe inovatoare proprii, nu numai în domeniul cognitiv ci și în cel afectiv, social moral și acțional. Deci, adaptarea în prima clasă presupune nu numai dezvoltarea corespunzătoare a proceselor psihice cognitive, a celor mai importante operații (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea, clasificarea) calități ale gândirii corectitudine. promptitudine, independență, flexibilitate a unor însușiri intelectuale, spirit de observație. stabilitate. distribuția, atenția etc.) a formărilor unor deprinderi de muncă intelectuale (de a observa, de a asculta cerințele adultului și a acționa corect pe baza
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
timp, susținută și judicioasă din partea educatorilor având ca obiectiv dezvoltarea limbajului, poate provoca o dezvoltare mai intensă și mai precoce a gândirii” (175; p.334) și în ceea ce ne privește Mac Carty afirmă: „Inclus în gândire și mai ales în abstractizare limbajul este practic indispensabil înaintea oricărei forme de educație a copilului” (43; p.753). Elementele de bază ale limbajului vorbit sunt normal achiziționate foarte rapid în timpul anilor preșcolari și „copilul a cărui achiziție a limbajului este serios întârziată dintr-un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
stabilite, al conținutului stimulilor concreți sau abstracți. Cuvintele abstracte și semiabstracte sunt folosite în procente mai mici față de cele concrete și mult mai mici raportate la normali pe grupe de vârstă (tabel 11). Se relevă astfel o anumită dificultate de abstractizare și generalizare la copilul rhinolalic, ceea ce facilitează concluzionarea cu privire la relația dintre dezvoltarea limbajului și a gândirii în prezența unor tulburări fono-articulatorii importante (grafic 10). Punând problema din perspectiva relațiilor dintre gândire și limbaj, cercetările noastre reliefează pe primul plan implicațiile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goti‑ cul nu a impresionat: Domul din Milano construit în stil gotic era ridiculizat fiind comparat cu un arici în timpul Renașterii. De altfel o astfel de respinge‑ re a abstractizării gotice face parte din temperamentul italian. Nevoia de concret s‑a materializat prin reîntoarcerea la natură și la antichi‑ tate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
câți din elevii clasei dumneavoastră se „avântă” în planul categorial-abstract (conceptual) al gândirii și câți rămân în planul mai comod, categorial-concret (noțional). Propuneți-le o scurtă intervenție scrisă, anonimă, de interes major pentru ei, dar care să solicite generalizare și abstractizare în tratare (de exemplu, ceva de genul pro și contra clonării sau superindividualizare și esență umană ori practica eutanasiei între acceptare și refuz). Analizați apoi statistic ponderea exprimării ideilor în termeni concreți, situaționali, particulari, față de cea a exprimării conceptuale. Aveți
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]