27,767 matches
-
3. Anchetatorii au mai stabilit că autocarul era condus de George Ciobanu, cel care lucra în cadrul Poliției Capitalei. Augustin Hagiu, consultant în transporturi, spune că nu este de ajuns ce au stabilit procurorii. El susține că, așa cum a arătat și acul în momentul producerii accidentului, viteza era dublă, adică de 80 de km/h, însă nu poate fi vorba doar de viteză, ci de condițiile drumului, de capacitatea șoferului. "S-au mișcat prea repede pentru a transmite ceva presei", a mai
A fost anunțată cauza accidentului din Muntenegru by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77421_a_78746]
-
avusese peste noapte. Ea a început să chicotească, iar medicul a devenit mai îndrăzneț. Ca și cum eu nu aș fi fost acolo, i-a lărgit puțin decolteul și s-a uitat înăuntru, iar ea, schițând o împotrivire, m-a zgâriat cu acul seringii. ... Au mai fost multe peripeții de acest fel. Ca să le povestesc pe toate mi-ar trebui spațiu tipografic cât pentru un articol al lui Radu Bogdan. La plecare, mi-am dat seama că nimeni nu-mi scosese branula din
Cu gândul la Eugen Nicolăescu... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8176_a_9501]
-
Mac-ken-zie, care i-a lăsat impresia că a rămas pe din-afa-ră în-tr-o so-cie-ta-te unde totul e po-si-bil, Jack Levy da nas în nas cu Te-re-sa Mul-loy. Cu obrajii pis-tru-iați aprinși de căldură, poartă o or-hi-dee deja ofi-li-tă prin-să cu un ac pe sa-co-ul și-fo-nat al a unui cos-tum de în, deschis la cu-loa-re. O sa-lu-tă solemn: - Fe-li-ci-tări, dom-ni-șoa-ră Mul-loy! - Bună, răs-pun-de ea, transformând sa-lu-tul în-tr-o ex-cla-ma-ție și atin-gân-du-i ușor brațul, ca și cum ar fi căutat să re-sta-bi-leas-că apropierea în-fi-ri-pa-tă în-tre ei la
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
mi-i frică, zău, nu pot! Ștefan Girovescu arătă cu ochii dorința sa clară și murmură: Nu pot eu, nu-i greu, Încearcă nene Victore, te rog eu, este mușchi și nu doare. Ia o serigă de unică, pune-i acul cel mai mare și trage din fiolă tot conținutul, despre ser nu știu, nu pot, Înfinge acul tot În mușchi, nu mă doare mai rău ca acum! Te rog eu! Victor Începu să transpire, procedă cu mare teamă și execută
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pot eu, nu-i greu, Încearcă nene Victore, te rog eu, este mușchi și nu doare. Ia o serigă de unică, pune-i acul cel mai mare și trage din fiolă tot conținutul, despre ser nu știu, nu pot, Înfinge acul tot În mușchi, nu mă doare mai rău ca acum! Te rog eu! Victor Începu să transpire, procedă cu mare teamă și execută toate operațiile indicate cu aerul că dezamorsează o bombă atomică. Își șterse fruntea, trase aer În piept
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
numai o apî!”, vorba Mariei lui. Gata, dom’inginer? Te-a durut? Bogdaproste! Nu m-a durut! Să-mi faci și la noapte, da? Încercăm, cum să nu!, spuse Victor oarecum mândru de el, În timp ce mai simțea scrășnetul făcut de acul seringii la introducearea În carnea chiupului, era ceva nou pentru el. Apoi comandă scurt: Marie, este rândul tău, treci la datorie, schimbă-l complet și unge-l foarte atent cu alifie galbenă mai Întâi și peste o oră cu cea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și unu centimetri, constată că era exact măsura lui și citi pe eticheta din interior „RoyalWestcenter”, constată că este un costum englezesc de firmă. Pe sub costumul de culoare grena Îmbrăcă o cămașă din mătase, tot grena, cravată asortată cu un ac de argint aurit și cu o perlă minusculă. Ger Îl privi admirativ și arătându-se mulțumită spuse: Ieși tu primul și așteaptă-mă În spatele hotelului Decebal! Eu sosesc În zece minute. Peste fix zece minute, În dreptul lui opri un Fiat
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
hop de trecut și pe urmă îi floare la ureche - a apreciat Pâcu bucata de drum ce îi mai aștepta. Un hop îi un hop, n-ai ce-i face, Pâcule - a comentat moș Dumitru, dus pe gânduri... Găsim noi ac de cojocul lui - a afirmat Vasile Hliboceanu, semn că se gândea deja cum să urce dealul de la Lutărie... După un firicel de odihnă la Fântâna cu ciutură, au pornit. La cine îi tânjala? a întrebat din mers Vasile Hliboceanu. La
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
încărcăm repede, ca să putem trece pădurea până nu se înnoptează. Cu troienele iestea nu cred că am putea să coborâm printre râpe. Eu mă tem mai mult de urcușul de la Lutărie - și-a dat cu părerea Ion Cotman. Avem noi ac și de cojocul lui - a răspuns încurajator Vasile Hliboceanu. Drumul printre râpile din pădure l-au coborât pe lumina slabă a înserării. Pentru că la scurtele popasuri Pâcu pufăia strașnic din lulea, moș Dumitru nu l-a iertat: Apoi ție, Pâcule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ceva. Lionel iese și devine chițibușar: — Pantalonii trebuie puțin scurtați. Și haina mă ține aici, sub braț. — Ajustăm totul imediat, zice directorul, pe care-l trec toate transpirațiile. Antoinette! Numita Antoinette se prezintă în pas alergător cu o cutie de ace. Directorul pune, cu ajutorul acelor, semnele pentru retușuri. Când o să fie gata? întreabă Lionel, lăsând impresia că e presat de timp. — Mâine vi-l trimitem acasă. — Mâine vi-l plătesc. — Nu cred în ziua de mâine. Îl plătiți acum și-l
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
viața lui îi aduce un cuier de care voia să scape mai demult. În mai puțin de două ore, garsoniera lui Lionel seamănă cu Le Marché aux Puces: o harababură de nedescris, în care nu ai loc să arunci un ac. Lionel stinge lumina. Își face loc cu greu spre un pat despre care nu știe cum a ajuns acolo, lovindu-se de diverse obiecte din fier forjat și ghips, printre care o cămilă antică, adusă de Gamal, egipteanul. Se culcă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
galapagos pe foc, mărunțești bine de tot petalele, frunzele, le amesteci cu apa, le pui în carapace, faci un sufleu de petunie cu trifoi, care ar fi bun și pentru stomăcelul tău, ros de suferințele trecutului, dar acum pui cu acul cu gămălie câte puțin sufleu între firele de nisip ale mușuroiului cu vârful în cruce, fiecare fir de nisip să aibă sufleu de jur împrejur, asta va da rezistență maximă mușuroiului, furnicile albe vor avea o cetate redutabilă. nouă deasupra
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
vândă condu cătorilor oștirilor dușmanilor tăi. nouă în al cincilea loc: bucuria revine în mica ta turmă, seara pescuiești, în acvariul tău cât un aparat de fotografiat, un guppy cu mustăți și codiță portocalie, pe care îl înfigi într-un ac de brad și îl frigi, toți însoțitorii tăi se înfruptă pe cinste, te pomenesc, îți mulțumesc și râd până când sforăiturile groase acoperă tabăra ta. șase deasupra: ești la poalele muntelui de la apus, te trezești cel dintâi, cât lumina încă nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
devin biciclete, bicicletele devin poeme, poemele fac de gardă, ține garda sus, sprijină te pe piciorul drept, pe care du-l puțin mai în spate, îndoaie-ți puțin genunchii, controlează ți respirația, prinde-ți părul tău lung și negru cu ace de lemn vopsite cu dungi roșii, concentrează-te la picăturile de ploaie care îți biciuiesc obrajii, persistă, e timpul favorabil pentru soții, nefavorabil pentru soți, ajută-l pe soțul tău să treacă din sufletul lui în sufletul tău, pe podețul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ce ai pe pumn? SISOE: Sssst! O viespe. Iaca ce chilipir! Multă nădejde nu trag eu, da' măcar să-ncerc... (simulează zădărârea viespii) MAVRICHIE: Ce tot spui acolo, Sisoe? Ce nădejde tragi? SISOE: Păi n-ar trebui să aibă și asta ac și venin în coadă, precum se cuvine? Poate s-o supăra până la urmă c-o tot zgândăr, să-și vâre măcar vârful acului... Că n-am mai simțit urmă de durere sau de usturime de când am ajuns în Rai, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ce tot spui acolo, Sisoe? Ce nădejde tragi? SISOE: Păi n-ar trebui să aibă și asta ac și venin în coadă, precum se cuvine? Poate s-o supăra până la urmă c-o tot zgândăr, să-și vâre măcar vârful acului... Că n-am mai simțit urmă de durere sau de usturime de când am ajuns în Rai, ca să mă pot bucura pe urmă cu adevărat că nu mă mai doare și nu mă mai ustură... MAVRICHIE: Cată-și treaba, Sisoe! Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
zgândără? Asta-i viespe evlavioasă. A trăit pe pământ tot în preajma unui pustnic și s-a sfârșit de foame pe marginea unui blid gol al cuviosului. Nu-i chip, Sisoe! Asta nici n-ar putea să te-nțepe, că are acul bont și-n loc de venin miere. Uiți unde te afli? SISOE (alungă viespea): Că bine zici! Nu-i chip! Mai ieri treceau pe-aici doi frați ai noștri întru neștirbită fericire. S-au oprit într-un dos de tufă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o ia la drum... Auzit-ai sau ba, cuvioase? SISOE: Adevăr grăiesc ție, popo: pentru inima ta tireană, nu vei avea parte de bucuria și de lumina cea lină a Raiului! NIȚĂ: Mă mai și ameninți? Las' c-avem noi ac de cojocul tău! Hai, dascăle Pitac, hai la dom' jandarul. Și dacă nu ți-a plăcea cuvioșiei tale minunea ce are a-ți dovedi el, apoi nu mai sunt minuni nici în cer, nici pe pământ! (Pleacă amândoi. Babele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Acarul stă rezemat în mânerul de schimbare a macazului.) MICUL PRINȚ: Bună seara, domnule! Cine ești? ACARUL: Am fost. Am fost acar la căile ferate. MICUL PRINȚ: Și ce făceai? ACARUL: Triam călătorii în pachete de câte o mie. Întoarce acul) Întorceam acul gata! Trenurile puteau trece când la dreapta, când la stânga. (Zgomot de tren în goană, scade, dispare) MICUL PRINȚ: După zgomotul trenului, par foarte grăbiți. Ce caută miile de oameni din trenuri? ACARUL: Nici chiar mecanicul de locomotivă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
rezemat în mânerul de schimbare a macazului.) MICUL PRINȚ: Bună seara, domnule! Cine ești? ACARUL: Am fost. Am fost acar la căile ferate. MICUL PRINȚ: Și ce făceai? ACARUL: Triam călătorii în pachete de câte o mie. Întoarce acul) Întorceam acul gata! Trenurile puteau trece când la dreapta, când la stânga. (Zgomot de tren în goană, scade, dispare) MICUL PRINȚ: După zgomotul trenului, par foarte grăbiți. Ce caută miile de oameni din trenuri? ACARUL: Nici chiar mecanicul de locomotivă nu știe. (întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
gata! Trenurile puteau trece când la dreapta, când la stânga. (Zgomot de tren în goană, scade, dispare) MICUL PRINȚ: După zgomotul trenului, par foarte grăbiți. Ce caută miile de oameni din trenuri? ACARUL: Nici chiar mecanicul de locomotivă nu știe. (întoarce acul. Tren care trece în goană) MICUL PRINȚ: Gata, se și întorc? ACARUL: Nu sunt aceiași. Aceștia vin în locul celorlalți. MICUL PRINȚ: De ce? Erau nemulțumiți acolo unde se aflau? ACARUL: Niciodată nu ești mulțumit acolo unde te afli. Întoarce acul, tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
întoarce acul. Tren care trece în goană) MICUL PRINȚ: Gata, se și întorc? ACARUL: Nu sunt aceiași. Aceștia vin în locul celorlalți. MICUL PRINȚ: De ce? Erau nemulțumiți acolo unde se aflau? ACARUL: Niciodată nu ești mulțumit acolo unde te afli. Întoarce acul, tren în goană) MICUL PRINȚ: Aceștia au pornit în urmărirea călătorilor dintâi? ACARUL: Nu urmăresc nimic. Dorm acolo, înăuntru, ori poate stau și cască. Numai copiii își turtesc nasul de geamuri. MICUL PRINȚ: Numai copiii știu ce caută. Ei își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
suprem al bivolarului. Bă, tu știi ce sculă am io acum? Că înainte să mă duc la Cratimă Yoga asta, aveam o sculă mai așa... Fugeau cuvintele de el, nu-i venea să zică mai prizărită, mai nașparlie, cât un ac de gămălie. Da’ acuma, a continuat, m-a învățat Cratimă Yoga să-mi controlez niște centri nervoși. Și se înțelegea că e dotat cum nu se poate. Și mai las-o dracu de integrare spirituală, dimensiunea contează! După care, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
a cerut să se formeze o grupă de voluntari. Aceasta urma să facă o cercetare de noapte. Operațiunea urma să aibă loc în zona satului Poiana, inclusiv șoseaua ce vine de la Cernăuți... Colonelul a întrebat: „Cine se oferă voluntar pentru ace st ?” Se înțelege că eu și Petrache am fost primii... Când numărul voluntarilor a fost complet, colonelul a ordonat: „Comandantul grupei de voluntari va fi plutornierul Costache Vultur, iar sergentul Petrache Boldur va prelua comanda plutonului unu!”... Am uitat să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
că a găsi el Mitru pe unul care știe rostul pe acolo” - a împăcat-o bătrânul... Și toți s-au ținut de cuvânt... La Prut, grănicerii erau foarte severi... Niște prieteni de-ai lui Mitru ne-au spus: „Avem noi ac de cojocul lor... Basamacul! Dat cui trebuie și ai voie să pescuiești în Prut”... Într-o noapte ploioasă, am trecut Prutul - cu barca - prefăcuți în pescari... Când ne-am văzut pe malul nostru, am căzut în genunchi, ca secerați... Ne-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]