4,105 matches
-
curier, propunerea să vă însărcineze cu redactarea lucrării Istoria literaturii românești până în secolul XVIII, pe care s-o traduc și să o tipăresc aici, cât mai curând. Cu prof[esorul] Schioffini, membru al Academiei Italiei, am discutat principial venirea câtorva academicieni la Padova și a reprezentanților universităților noastre, pentru dezvelirea bustului pe care-l oferă Academia noastră. Problema o voi relua atunci când va fi în Roma și președintele Academiei de aici. Prin d[omnu]l Pîclișanu ați putea să-mi comunicați
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
scriitor pașoptist”, ar fi trăit între 1856 și 1885, adică, nenăscut în 1848? Sau că, pe o plăcuță din celălalt capăt al străzii care-i poartă numele, scrie „acad. C.A. Rosetti”, fie din confuzia cu marele lingvist și, firește, academician, Alexandru Rosetti (1895-1990), fie din ignorarea faptului că formula „acad” înaintea numelui nu se folosește decât pentru cei aflați în viață. Și mai este ceva: rareori sunt două plăcuțe la fel. Pe vremuri, nu mai știm dacă și astăzi, o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
țării. O criză nerezolvată atrage alta, nu, desigur, în mod direct, dar pe cale de consecință morală. România literară a publicat recent, în trei numere consecutive, un protest semnat de peste 800 de intelectuali, scriitori, plasticieni, muzicieni, actori, cineaști, numeroși dintre ei, academicieni, și alții, care se referea la scoaterea abuzivă din grila Radio România Cultural a uneia din cele mai vechi și prestigioase emisiuni, Revista Literară Radio. Conducerea instituției n-a binevoit să răspundă în termenul prevăzut de lege. Diriguitorii Radioului public
Disprețul care ucide cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3365_a_4690]
-
Covrig Roxana Dinu C. Giurescu a explicat, în emisiunea prezentată de Radu Tudor, la Antena 3, că Parlamentul este o altă lume. Academicianul a precizat că este un adevărat "balamuc". Nu fac o critică nimănui, dar așa cum se lucrează acum nu se poate. În Parlament parcă este o altă lume, cu alte reguli, principii, directive de partid și aici este o altă lume
Dinu C. Giurescu: E un balamuc. Sunt dezamăgit. Îmi cer scuze by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32120_a_33445]
-
de apă cu România anilor ‘50, unde teroarea atinsese culmea. Lunga tăcere a poetului (de la Visuri în vuietul vremii trecuseră deja aproape trei decenii), faptul că el desfășurase o intensă activitate de traducător din literatura rusă, precum și calitatea sa de academician i-au permis să publice poezii a căror apariție, semnate de alte nume, ar fi fost de neconceput. Aristocratismul și statura morală ale lui Philippide au oferit atunci un exemplu remarcabil: fără să se fi compromis scriind versuri la comandă
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
de durată și în bune condiții. Azi am primit de la Pitești, de la fostul meu student, d[omnul] Ion Cruceană, materiale necunoscute mie despre Codin Rădulescu, folcloristul de la Priboieni. Mai am și eu scrisori de la el, adresate părintelui Nae Popescu, fostul academician. Mi-a părut rău că Editura Minerva a refuzat să ilustrez volumul scos în 1986, cu un studiu introductiv al meu și cu bibliografia operelor lui și cu a celor despre el. Ai un portret, nu bustul, ci el, cu
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
drum. Nu a fost președintele României, dar a fost adevăratul ei conducător Într-un editorial publicat pe DC News, Oana Stănciulescu a scris câteva rânduri emoționante despre Corneliu Coposu. Corneliu Coposu nu a fost nici președintele României, nici ministru, nici academician. Nu a beneficiat de nici unul din avantajele pe care le au acum mai marii zilei. Nu a avut girofar, nu a stat într-o casă de protocol, construită de Ceaușescu, nu s-au oprit coloanele de mașini atunci când a trecut
Parastasul lui Coposu. ''Nu s-a mai văzut atâta durere" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30502_a_31827]
-
o casă de protocol, construită de Ceaușescu, nu s-au oprit coloanele de mașini atunci când a trecut el, nu a avut SPP-iști. Cu toate acestea, el a fost adevăratul conducător al României. A fost și președinte, și ministru, și academician la un loc. Probabil, zilele de început de noiembrie ale anului 1995 au fost cele mai dificile pentru mine ca jurnalist, pentru că durerea era atât de mare încât aproape că nu-ți mai rămânea putere să-ți faci meseria. Îmi
Parastasul lui Coposu. ''Nu s-a mai văzut atâta durere" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30502_a_31827]
-
Reacția societății la această tragedie e o combinație de lașitate și cinism: nimeni nu-și recunoaște vreo vină, în schimb toată lumea râde în hohote de „perlele” elevilor. Spectacolul e grotesc: ca și cum de-o parte s-ar afla o populație de academicieni, docți și în matematică și în limba română, iar de cealaltă niște novici timorați de prestigiul și știința de carte a examinatorilor... Cât de competenți sunt aceștia din urmă, vedem vara, la concursurile de titularizare pe posturi. Nu intru în
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
au sfârșit prin a-l înștiința că vor face public ce ascunde iubitul om politic sub acoperământul frunții sale. Poolo fu nevoit să cedeze. Ce era să facă? Se lăsă operat, o echipă formată din opt medici, dintre care cinci academicieni și doar trei simpli profesori, îi ampută nasul de pe frunte. Subsecretarul de stat renunță la banderola incriminată, dar guvernul nu se ținu de cuvât nici de data asta și nu numai că nu-l promovă la agricultură, ci-l suspendă
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
enigma medicală fu rezolvată, fără nici o posibilitate de tăgadă: cel de al treilea nas îi miji lui Poolo pe obrazul stâng și nu pe cel drept, așa cum a pretins, cu destule argumente savante (însă fără bază experimentală), echipa condusă de academicianul Ragnar. Spre disperarea căruia, nesuferitul dr. Bahadur, celebrul laureat al Premiului Nobel, avusese iarăși dreptate - ca mai de fiecare oară. Poolo reveni în guvern, bineînțeles nu ca simplu secretar de stat, ci ca viceprim-ministru. Apoi, când inflația n-a mai
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
post de profesor în învățământul superior bucureștean. I se oferă abia la vârsta de 52 de ani, după o îndelungată așteptare (ca asistent și conferențiar suplinitor). A fost propus membru al Academiei Române de către Rădulescu-Motru, dar Mircea Florian nu va fi academician decât post-mortem. (1990) în 1948 este scos de la catedră. Urmărit de Securitate, este arestat într-o noapte, după ora 11:00, cum povestea soția lui, Angela Florian, întrucât făcuse parte din partidul lui Titel Petrescu. în închisoare concepe ideea fundamentală
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
acum câțiva ani ( cine ar fi crezut: într-o colecție americană), răsplătind eforturile laborioase și susținute ale unuia dintre cei mai importanți, mai erudiți și mai eficienți cantemirologi ai noștri, dacă nu cel mai important și mai eficient, adică ale academicianului de astăzi Virgil Cândea. Manuscrisul latin, găsit de dl Cândea în opulenta Houghton Library de la Harvard, a mai fost editat chiar de d-sa în 1999, într-o ediție fototipică, greu de utilizat chiar pentru cunoscătorul de latină; sarcina transcrierii
Destinul ciudat al operei lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15423_a_16748]
-
tăiată/ cealaltă cu uguitul unui porumbel conservat într-un melon/ metafizicele mijloace de circulație se despart/ lăsînd în urmă vâlvătăi de culori/ incendiind câmpuri imense de grozamă// ce întâmplare penibilă/ exclamă veștejitele testicule/ pierdute în cămașa de noapte/ a bătrânului academician cu insignă de estet" (Întâlnire profund realistă). Bătrânețea și singurătatea sunt teme vechi în lirica lui Petre Stoica. Scriam, cu un alt prilej, că poetul Petre Stoica pare a se fi născut bătrân, pentru că inclusiv versurile sale din tinerețe au
Un suprarealist elegiac by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11110_a_12435]
-
sfarsitul ciclului de studii. A rezultat astfel o scădere a numărului de pagini consacrate memorizării și o creștere a exercițiilor de efectuat de către elevi în clasă. Aceste schimbari au determinat exprimarea îngrijorării unor figuri de autoritate în știință istoriei precum academicianul Dan Berindei sau profesorul de istorie contemporană Ioan Scurtu de la Universitatea din București. Ei au avertizat asupra unei lipse de informatie solidă oferită elevilor și asupra unei incoerențe a finalității studiului istoriei. Pe de altă parte, o tabără destul de numeroasă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
647). Este și rezultatul activității mediatice a unor formatori de opinie din Moldova, care au pledat categoric în favoarea partidului aflat la guvernare, PSD, si a candidatului sau la Președinție, Adrian Nastase. Un grup de intelectuali - președinți de uniuni de creație, academicieni, scriitori, oameni de teatru și artiști plastici din Moldova - au semnat un Apel în susținerea lui Adrian Nastase, publicat apoi în săptămânalele Timpul și Jurnal de Chișinău, din 10 decembrie 2004, proclamându-l drept "unicul garant al integrării României în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
români, în Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, București, 1965. Unul din marile merite ale domniei sale este că a combătut, și atunci când acest lucru era periculos, existența "limbii moldovenești" pe teritoriul Republicii Moldova și al unei părți din Ucraina. Academicianul basarabean Silviu Berejan spunea, pe bună dreptate, că profesorul Piotrowski "ne-a susținut cu înflăcărare, ca romanist notoriu, în momente cruciale de renaștere națională, de revenire la valorile autentice, prin articole, luări de cuvânt la radio și TV, la conferințe
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Referovskaia, romaniști celebri în toată lumea. Îmi puteți spune ce ați învățat de la acești mari savanți? - Eu am avut marele noroc de a audia cursurile și de a frecventa o serie de seminarii ținute de romaniștii ruși deveniți celebri în toată lumea - academicianul V.F. Șișmariov, membru-corespondent al Academiei Sovietice, R.A. Budagov (ulterior devenit și el academician), prof. E.A. Referovskaia ș.a. Aflându-mă la aspirantură, în 1944-47, i-am avut, în calitate de conducători științifici, tot pe acad. Șișmariov și prof. Budagov. Profesoara E. A. Referovskaia mi-
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
mari savanți? - Eu am avut marele noroc de a audia cursurile și de a frecventa o serie de seminarii ținute de romaniștii ruși deveniți celebri în toată lumea - academicianul V.F. Șișmariov, membru-corespondent al Academiei Sovietice, R.A. Budagov (ulterior devenit și el academician), prof. E.A. Referovskaia ș.a. Aflându-mă la aspirantură, în 1944-47, i-am avut, în calitate de conducători științifici, tot pe acad. Șișmariov și prof. Budagov. Profesoara E. A. Referovskaia mi-a fost referent oficial la susținerea tezei mele de candidat, care avea titlul
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
se conturează însă ca un interminabil și dizgrațios război al autorului cu sine însuși și cu lumea contemporană. Se distanțează de sine ca scriitor și ,Mare Autor". Nu suportă istoriile literare, antologiile, enciclopediile și ,nulitățile noastre titrate: criticii literari și academicienii". Ca orice avangardist, detestă tradiția și ,superstiția culturii". }intele succesive ale pamfletelor sale sunt: politicianul, comerciantul, ziaristul profesionist, Academia, Biserica, Universitatea, Societatea Scriitorilor Români și - de repetate ori - femeia, disprețuită ca ,muiere și prostituată". Refractar la orice ideologie, politică, filosofie
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
caracter național și internațional ale Fundației și Organizației Culturale Academia Internațională Orient-Occident (președinte: Dumitru M. Ion; director artistic: Carolina Ilica) și-a desfășurat cea de a 17-a ediție în perioada 09-16 iulie 2013. Au participat peste 50 de poeți, academicieni, oameni de artă și cultură reprezentând: S.U.A; Uruguay; Columbia; Mexic; Spania; Maroc; Turcia; Grecia; R. Macedonia; Croația; Olanda; Belgia; Germania; Italia; Letonia; Estonia; Bulgaria; România. Au avut loc 4 recitaluri poetice plurilingve de câte 3 ore fiecare (în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
prin participare internațională cu marile festivaluri poetice de la Struga (R.Macedonia), Medellin (Columbia), Granada (Nicaragua) și Trei Râuri (Canada). La cele 17 ediții de până acum ale Festivalului Poetic Internațional Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș au participat peste 1000 de academicieni, poeți, artiști plastici, muzicieni, editori din peste 80 de țări, inclusiv din România. Magi Și Muze (prefață la antologia Poesys 17) Magi/ înțelepți/ Chaldei porniți din temple, turnuri și zigurate, din Casele credințelor lor, purtând daruri de smirnă, tămâie și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
au origine divină, iar Dumnezeu binecuvântează totdeauna munca cinstită. Ea trebuie pornită cu entuziasm, făcută cu plăcere, nu în zadar Confucius medita: „Dacă îți place ceea ce faci, niciodată nu va fi o muncă”, a se înțelege - trudă. Sau, în exprimarea Academicianului Grigore C. Moisil: „Munca este o pedeapsă, numai dacă omul nu se află la locul potrivit, dacă face altceva decât îi place”. Efortul fizic sau intelectual făcut în vederea atingerii unui scop este virtutea ce dă sens și bucurie vieții, pe când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
număr de monștri." Marele polihistor va reacționa la fel de nemulțumit cu ocazia discursului de recepție la Academie, al lui Blaga, în 1937, când Regele Carol II, în răspunsul său luase atitudine, printre altele, împotriva semănătorismului și-l felicitase călduros pe noul academician. Scena e descrisă pe larg de acesta. Să mai adaug că Simona Cioculescu publică și o lineară autobiografie și un memoriu de activitate, redactate de poet în anii comunismului. Reținem de aici mai ales două lucruri: poeziile sale fuseseră traduse
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
Grigore Vieru și Vasile Tarateanu fascinează prin devotamentul pentru adevărul limbii și istoriei romanești. Iar inima, ea știe că martirii sunt printre noi și nici nu-i atât de greu să-i atingi și să-i asculți. Primele Întâlniri cu academicianul Grigore Vieru au fost prin mijlocirea (cum altfel?) cuvântului scris. Prin poeziile care veneau tumultoase din suferințele, abisul trăit sub comunism. Și nu chiar orice fel de comunism. Tocmai cel de factură sovietică, care inventează națiuni noi și limbi noi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]