33,912 matches
-
de Dor - Antologie lirică, epică, plastică, Călărași, coord. Marin Toma, Editura S.C. Tipografia S.A, Slobozia-Ialomița, 2008; Mărturisirea de credință literară, vol. II, Editura Carpathia Press, București, 2008. [2] Coriolan Suciu, Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, vol. II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. Referință Bibliografică: Ulmeni Maramureș / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1706, Anul V, 02 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Botiș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
ci în semnificații. De ce în semnificații? Pentru că acest eseist, de origine evreiască, a devenit creștin și s-a călugărit după ieșirea sa din închisoare (fenomenul nu este chiar atât de singular, fiindcă pentru mulți inși închisoarea era un fel de academie, iar pentru el a devenit altar). Omul acesta care înainte, începând din 1939, scria eseuri într-o manieră detașată, odată ajuns în închisoare și suferind alături de ceilalți, a trăit o experiență spirituală așa de extraordinară, încât a scris Jurnalul fericirii
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
fost înmormîntat și poetul-martir Dumitru Matcovschi, cel care a fost în primele rînduri ale Mișcării de Renaștere Națională. Membrii Consiliului Unirii i-au adus un omagiu, inclusiv în cadrul unei slujbe oficiate de un sobor de preoți de la Mitropolia Basarabiei în fața Academiei de Stiinte, unde se află corpul neînsuflețit al celui ce a avut curajul de a lupta mereu pentru adevăr. Apoi, membrii Consiliului Unirii s-au întîlnit la Marșul de la București, pe 20 octombrie, unde au trăit clipe înălțătoare de solidaritate
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
bine e să știi limbi străine! Tot la Ha Noi am vizitat Templul Literaturii, de fapt un parc minunat unde broaște țestoase din piatră (înțelepciunea se asociază cu longevitatea) poartă pe carapace stele care au gravate numele "doctorilor" acestei veritabile academii. Titlul de "doctor" nu se acorda ușor și mulți trudeau o viață fără să-l obțină. După probe progresiv mai grele, ultima era un interviu cu însuși împăratul. Cine o trecea și pe aceasta, își înscria numele pe placa monumentală
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
feminine, aflate la propriu în marginea literaturii, o regăsim în fragmentele memorialistice ale lui Gheorghe Grigurcu referitoare la înmormântarea lui Camil Petrescu. (Publicate în TRIBUNA, nr.95, anul V, 16-31 august 2006). Intrată pe neașteptate în sala de ședințe a Academiei, unde era depus sicriul scriitorului, misterioasa doamnă pare mai curând o prezență posibilă decât una credibilă: "Am văzut-o și pe celebra necunoscută, acoperită de voaluri negre, care a apărut la rampă doar o clipă spre a depune pe pieptul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
va să accepte că seriozitatea sau gravitatea confirmate în cer cetările sale de până acum îl vor determina să alcătuiască o istorie vie a genurilor biografismului. (După modelul Istoriei literare franceze de azi a lui Pierre de Boisdeffre, premiată de Academia franceză în 1958; la noi, a fost tradusă ediția a șaptea, în întregime revăzută în anul 1972.) O notă fugară pentru amatorii de Jurnale: neapărat să citească Jurnalul lui Henri-Frédéric Amiel (1821-1881), singura lui operă de referință (publicată postum și
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
versiunea într-o limbă internațională a fost realizată, autorul, împreună cu traducătorul, trebuie să-și joace șansa la egalitate cu orice alt autor, la diferite edituri sau reviste. Această problemă a fost mereu neglijată. În recenta sa vizită în România, reprezentantul Academiei Suedeze a spus, în legătură cu neacordarea unui Premiu Nobel unui scriitor român, că absența unor traduceri de calitate a făcut dificilă alegerea unui scriitor român pentru a fi premiat. Nu dispunem de o informație de ansamblu despre cercetarea științifică în România
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
cercetării în institutele Academiei Române. Din ele aflăm, pentru fiecare domeniu, câteva exemple de cercetări de succes, dar nu și situația de ansamblu. De exemplu, nu aflăm, măcar aproximativ, a câta parte din universitarii din România, respectiv de cercetători din institutele Academiei, contează la nivel internațional. De când există, pe plan mondial, această preocupare de a evalua impactul cercetării ? A apărut în mod semnificativ în a doua jumătate a secolului trecut și a dus la crearea unui nou domeniu, scientometria. Din anii '80
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
ca Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Toma Pavel au făcut mereu referiri la exemple românești în cercetările lor publicate în Occident. Totuși, nu astfel de exemple dau nota dominantă. Unde se afla dificultatea? Funcționând, în ultimii ani, în diferite comisii la Academie, la Ministerul Culturii și Cultelor și la Ministerul Educației și Cercetării, am putut desprinde anumite trăsături de ansamblu. În producția de carte românească, accentul cade pe tradiții locale, nevoia relației cu lumea este slabă. Interesul pentru trecut este mai mare
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
politică; dar dezamăgirea lor a fost atât de mare, încât ei au plătit cu viața creditul pe care l-au acordat unei puteri totalitare. Punctul culminant a fost atins în anii '70, cînd a fost desființat Institutul de Matematică al Academiei. Au fost și unii care au stat la închisoare, au existat și disidenți și rezistenți, dar nu au lipsit nici gesturi de cădere morală. Ce puteți spune despre tradițiile matematicii românești de dinainte de cel de-al doilea război mondial? Marii
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
la Hamburg și avea doi ani când părinții săi, evrei, au emigrat la timp din Germania nazistă. Au ajuns În Eretz Israel și s-au stabilit la Naharia. Băiatul, care era foarte talentat la desen, a studiat mai târziu la Academia Bezalel din Ierusalim și a ajuns apoi la Paris, unde a studiat artele plastice cu Fernand Leger... Dar tânărul Matias avea aventura În sânge. A călătorit În Spania, În Italia, În Grecia ca să cunoască arta clasica a marilor maeștri...Dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Simona Vasilache Același "joc secund", în poezie și în matematică V-aș întreba, domnule profesor Solomon Marcus, pe unde intrați la Facultatea de Matematică și Informatică? Din Academiei, pe colț sau străbătând holul din dreptul Amfiteatrului Odobescu al Facultății de Litere? Sunt peste 60 de ani de când frecventez clădirea la care vă referiți. Pe vremea studenției, în perioada 1944-1949, nici nu știam că s-ar putea ajunge la
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
cap să-i pună afirmația la îndoială. Dar dl Iorgulescu a preferat să nu se pună rău cu compozitorii pe care i-a păstorit și a dat-o pe intelectuali, în general, ca milițianul care a tras mortul pe Strada Academiei, fiindcă nu știa cum se scrie Edgar Quinet. Colaborarea "la greu" a intelectualilor mulți cu regimul comunist nu e însă un secret pe care l-a descoperit dl Adrian Iorgulescu. Aceste colaborări aveau loc pe față: autorii lor intrau chiar
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
din Corint. Forma aceasta de autobiografie în care evenimentele propriei vieți sînt puse în seama altuia nu i-a putut însă înșela pe cercetători, astăzi considerîndu-se aproape unanim că țăranul din Corint este de fapt Aristotel și nimeni altul. La Academia platonică din Atena, Aristotel va sta 20 de ani, iubindu-și maestrul cu o dragoste statornică și necondiționată, a cărei ardoare nu avea însă să-i întunece spiritul critic sau firea caustică. Platon obișnuia să-l numească "mînzul", și chiar dacă
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
Geo Vasile Personajul-narator din romanul de debut Ŕ toi, cuando tu no estas (Ed. Humanitas, 2005, 426 p.), semnat de Mihnea Rudoiu (n. 1978, Târgoviște, absolvent al Academiei Tehnice Militare și al Facultății de Științe Politice a Universității București), își începe pledoaria prin a face elogiul unicității, al propriei subiectivități; așa se și explică înfumurarea, paradoxul și poliloghia ca blazon, desfătare și dicțiune. Deocamdată. în postura de student
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
Andrés Sorel, afirmă: Acesta este un premiu care, într-adevăr, încearcă să recompenseze calitatea scriitorului, dar, uneori, este supus unor condiționări de natură politică, socială, sau, pur și simplu, e vorba de scriitori traduși și cunoscuți, care au avut sprijinul Academiei regale Suedeze, iar alții nu intră în acest joc de loterie literară". "Ingineriile politice", ca și alte ingerințe ce-au apăsat nu o dată asupra Premiului Nobel, reies suficient de clar din lista premiaților care înregistrează nume precum Eyrind Johnson, Wole
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
pe Lev Tolstoi, Anton Cehov, Marcel Proust, Henrik Ibsen, August Strindberg, Miguel de Unamuno, Emile Zola, Maxim Gorki, Serghei Esenin, Rainer Maria Rilke, Eugčne Ionesco... Nu întîmplător, s-a produs o recentă demisie sonoră din consiliul celor 18 membri ai Academiei care decernează laurii suedezi, cea a profesorului Knut Ahnlund, în semn de protest împotriva acordării premiului, în 2004, scriitoarei austriece Elfriede Jelinek, socotită ca necorespunzătoare. E mai mult ca sigur că statul comunist român n-a agreat ideea ca Nobelul
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
unei țări sau ai unui regat" (în sec. al XIX-lea) sau, după 1884, un stat cu un centru suprem de guvernare comună, "un teritoriu constituit de statul respectiv și de locuitorii săi individuali considerați că un intreg" (conform Dicționarului Academiei Spaniole Regale); ansamblul cetățenilor a caror suveranitate colectivă instituia statul că "un intreg indivizibil" (după John J. Lalor (ed.), Cyclopedia of Political Science, 1889). Analizând încercările de definire a națiunii, Hobsbawm 12 constată existența definițiilor obiective (care privesc națiunea prin
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
determinat pur și simplu de cetățenia franceză". Într-o anumită măsură, observația se susține, daca este să luăm în calcul și ceea ce spune Hagen Schulze 15, ca limbă oficială a Franței a fost impusă după Revoluție, după ce trecuse prin filtrul Academiei Franceze. Până atunci, nu putea fi vorba de o limbă franceză vorbită la nivel de masă, care să mai fie și garant al unei apartenente etnice. Cu toate acestea, după cum remarcă Hobsbawm 16, elementul etnic și lingvistic nu era cu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
popoarelor mai bine dotate de la natură. Sensul herderian a fost preluat și în secolul XX, națiunea fiind definită drept "colectivitatea persoanelor care au aceeași origine etnică și care, în general, vorbesc aceeași limbă și au o tradiție comună" (după Dicționarul Academiei Spaniole Regale, în ediția din 1925)22. Analizând această teorie, Hobsbawm 23 susține că limba nu poate fi socotit elementul decisiv pentru a stabili limitele unei națiuni până în secolul al XIX-lea: "În perioada precedentă educației elementare, nu poate fi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cu Construcția identitara a Moldovei post-sovietice. O abordare din perspectiva teoriei discursului; Vitalie Ciobanu, scriitor, redactor-șef al revistei Contrafort, președinte PEN Club Moldova, cu Ce pot face intelectualii pentru europenizarea Moldovei?; Octavian Ticu, istoric la Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte a Moldovei, fost Ministru al Tineretului și Sportului din Republicii Moldova în 2013, cu Republică Moldova între politică de vecinătate UE și vecinătatea apropiată a Federației Ruse. La Bălti, au susținut comunicări: scriitorul Dumitru Crudu, Chișinău, cu prelegerea De la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
total. Tradiția pușcăriașilor este foarte importantă pentru că devine un mod de viață total opus sistemului rigid al partidului", a arătat Vasile Ernu. Pe 7 noiemebrie, s-au desfășurat trei evenimente. Primul a fost vernisarea expoziției Istoria Războiului rece, aparținând Fundației Academia Civică, eveniment coordonat de Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, care a spus: "Am gândit că fiecare eveniment organizat în cadrul proiectului să aibă loc într-o zi cu semnificație, așa cum este și cea de astăzi, 7 noiembrie 2014, de ziua mării revoluții bolșevice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cronologie a celor 45 de ani de Război Rece, completată cu inaugurarea unei biblioteci de memorialistica și cu mărturiile unor oameni care au fost deținuți politici ai regimului comunist". Prezentarea expoziției a fost realizată de scriitorul Romulus Rusan, Presedintele Fundației Academia Civică. Acesta a declarat: Este vorba de cadrul mondial al dezvoltării pe durata a 45 de ani, din 1945 și până în 1989, a Războiului rece. E foarte important să vedem această expoziție acum, când în întreaga lume avem parte de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ne-au răspuns și au transmis volume și le mulțumim anticipat și celor care o vor face. Am adunat aproximativ 120 de volume, enciclopedii, dicționare sau cărți de interviuri". Bibliotecă a fost realizată prin donațiile făcute de Editură Polirom, Fundația Academia Civică, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", Fundația Nicolae Titulescu și Editură Institutul European. În continuare, s-a desfășurat dezbaterea Exilat printre frați, coordonată de Lect.univ.dr. Constantin Ilaș, la care au participat scriitorul Romulus Rusan și patru foști deținuți politici
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
se strigă pe stadioane, ce să mai spunem? în așteptarea unei infuzii de polemică Numărul al doilea al bilunarului clujean VERSO (revistă a cărei apariție am semnalat-o acum două săptămîni) conține o dezbatere foarte critică despre noua Gramatică a Academiei, dar și despre Doom 2. Ar merita citat, apoi, integral poemul Martei Petreu, intitulat Vindecarea, dacă spațiul ne-ar permite. Iată, totuși, finalul, care este excepțional: Ea privește senină lanul de grîu care îi crește în loc de carne moale și vie
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]