1,639 matches
-
ar fi economia de piață, gospodăriile, grupuri de binefacere, cluburile și asociațiile voluntare, bisericile independente și editurile. Cele două volume încearcă să ofere o bază filosofică pentru reconstruirea și dezvoltarea primelor sensuri moderne ale expresiei societate civilă. Societatea civilă, în accepția pe care o confer acestui termen, este o categorie ideală tipică (un ideal-tip, în sensul lui Max Weber) care nu numai descrie, dar și reprezintă un ansamblu complex și dinamic de instituții neguvernamentale protejate de lege, care sînt în
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
necesitățile educaționale complementare obiectivelor generale ale educației școlare, necesități care solicită o școlarizare adaptată particularităților individuale și/sau caracteristice unei deficiențe (ori tulburări de Învățare) precum și intervenție specifică, prin reabilitare/recuperare corespunzătoare. Este o sintagmă relevantă În planul psihopedagogiei. În accepția UNESCO (1995), cerințele educative speciale cuprind/includ: dificultăți/dizabilități de Învățare; Întârziere/deficiență mintală/deficiențe severe de Învățare; tulburări de limbaj; deficiențe fizice/motorii; deficiențe vizuale; deficiențe auditive; tulburări emoționale (afective) și de comportament. În unele țări (ex. Spania) și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
redacției, calificate „nici originale, nici strălucitoare, nici ingenioase, ci numai cu desăvârșire sincere”. Condusă de un medic, revista acordă multe pagini medicinii populare, tipărește descântece și articole cu subiect medical (între ele unul al reputatului specialist Valeriu L. Bologa). O accepție lipsită de prejudecăți este dată cântecelor „buruienoase”, care nu sunt taxate ca pornografice. O atitudine modernă vădește și aprecierea față de insul talentat din popor, cum era, de exemplu, poetul țăran Tudosă Roman. Revista a solicitat colaborarea unor buni cunoscători ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288014_a_289343]
-
Iar cel învins, mai ales după ce angajează pe același traseu, sub faldurile inspirației sale civice, atâta lume, este și vinovat. Înlăturat ca o figură ineficientă din puținele structuri ale acestui stat, el a fost manipulat și corupt de putere, cu accepția sa entuziastă. Fie că a intrat în cârdășii dezonorante cu foști ștabi de partid vopsiți peste noapte în democrați, fie că a înființat partide ce au pierit fără urmă din cauza lăcomiei și a egoismului său nemăsurat, responsabilitatea sa pentru deriva
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și efuziunea de simpatie sau antipatie dintre personaje și cea resimțită de scriitor cu privire la personaje.Viziunea cititorului asupra personajelor și evenimentelor va fi explicată cu ajutorul conceptelor discutate în acest capitol. "Manipulare" inițial însemna, pur și simplu, "mînuire", "tratare" și, chiar dacă accepția modernă e alta, incluzînd conotații peiorative, înțelesul de bază rămîne totuși sinonim cu "operare". Fabula este "tratată", iar cititorul este manipulat de această "tratare". Aș dori să las deoparte conotațiile negative ale manipulării și în cazul acestui sens secund. În
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
învăța despre metaforă de la un filosof, Claude Lévy-Strauss, și de constatarea, ivită citindu-i pe Gottfried Benn sau pe Alain Robbe-Grillet, că metafora nu limpezește nimic, pentru că escamotează realul. Impenitent, autorul riscă totuși o metaforă și compară creația artistică, în accepția de proces și de produs, cu o scrisoare de dragoste. Se propun trei modele analogice de creații artistice, incursiune a cărei premisă ar fi că actul artistic presupune totdeauna un „celălalt”, un adresant. Premisa este falacioasă, dar poate funcționa în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
stării mijloacelor fixe oferă o imagine despre structura mijloacelor fixe. 3.2.1.3. Analiza eficienței utilizării potențialului tehnic Pentru studiul eficienței utilizării potențialului tehnic se impune cunoașterea conceptului de capacitate de producție, întâlnit în literatura de specialitate și sub accepția de nivel teoretic al activității întreprinderii. Această noțiune vizează exprimarea valorică sau fizică a producției care urmează a fi realizată prin utilizarea optimă a echipamentelor tehnice de care dispune. În teoria și practica economică se operează frecvent cu trei accepții
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
accepția de nivel teoretic al activității întreprinderii. Această noțiune vizează exprimarea valorică sau fizică a producției care urmează a fi realizată prin utilizarea optimă a echipamentelor tehnice de care dispune. În teoria și practica economică se operează frecvent cu trei accepții: capacitate teoretică de producție, capacitate suplimentară și capacitate normală de producție<footnote Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiză economico-financiară, ediția a doua, Editura Economică, București, 2005. footnote>. Standardul internațional de contabilitate IAS2 definește capacitatea normală de producție ca reprezentând
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
predeterminării.Libertatea voinței umane Înseamnă o realitate fundamentală devenind problema prezentă În Întreaga filosofie a secolului XX . Noțiunile de soartă, noroc aparțin concomitent filosofiei, religiei, literaturii și culturii populare. În principiu, din Antichitate și până astăzi, s-au produs variate accepții, la nivelul culturii europene,prin cele mai strălucite inteligențe speculative; la nivelul culturii populare, dinamica internă a evoluției lor include un corpus de credințe și practici care influențează destinul individului și al colectivității din care acesta face parte. În filosofia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
V. Pella, Maria Pelivan, Aglaie Rosetti sau Tudor Vianu etc. Un al doilea pilon de rezistență al volumului rezidă în/din argumentarea reperelor proiectului/ programului feminismului românesc interbelic căruia i se acordă și i se recunoaște statutul de mișcare, în accepția mixturii realizate între reflexele/ reacțiile sufragismului și declanșarea unei analize politico-culturale. Spațiul politico-cultural este dominat și revendicat de rigorile logicii tradiționale și de dinamică/arterele modernității democratice, cu toate contradicțiile resimțite dinspre clarificările utile, cu privire la conceptele de autonomie, de libertate
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
și ideologia, implică dificultatea de a fi un cuvânt care să desemneze ceva "mai mult decât "idee rea""192. Și asta pentru că, odată cu modernitatea, "granița dintre domeniile denumite în bloc utopii sau calificate drept utopice devine tot mai nelămurită, iar accepția peiorativă tinde să se impună: mai cu seamă în domeniul socio-politic, "utopie" începe să fie sinonim cu "himeră""193. Deci, la fel ca ideologia, utopia moștenește o semnificație negativă, pe care o primește ca urmare a utilizării sale în "vocabularul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în interacțiunea dintre oameni; de aceea, sfera noastră de interes trebuie delimitată destul de riguros. Cum indică subtitlul, această carte se vrea o introducere critică, și sper să fie cu adevărat critică și cu adevărat introductivă. Cu toate acestea, într-o accepție mai limitată această introducere critică tratează cu deosebire perspectivele asupra narațiunii orientate spre limbă sau centrate lingvistic: moduri de a privi narațiunea ce se preocupă sistematic de limbajul povestirilor, și modele de analiză a narațiunii care își îndreaptă atenția asupra
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
structură socială în care pozițiile se bazează pe raportarea la lumea producției economice și în care ele se află în opoziție, fără ca trecerea de la o poziție la alta să pară posibilă. Invers, în țările anglo-saxone, scările de statut (într-o accepție apropiată aici de cea de prestigiu) se sprijină pe stiluri de viață sau chiar pe identificarea subiectivă a unui grup. Acumularea categoriilor formează impresia unei scări, și nu a unei structuri, și ne face să ne gândim la universul social
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
limbii, care are menirea de a strânge distanța originară dintre text și interpret 2. Limba este mediul oricărei comprehensiuni și conferă suportul viu care oferă universalitate experienței hermeneutice. Pentru Gadamer, „întreaga experiență a lumii este mediată lingvistic”1. Dacă în accepția sa limba are un caracter evenimențial, grație puterii revelatoare a limbii, acest lucru se datorează și unei meditații asupra „hristologiei, ce deschide drumul unei noi antropologii care reconciliază într-o manieră nouă spiritul omului, înțeles, în finitudinea sa, cu nemărginirea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pentru Biserică au impus treptat comportamentul tipizat și minuțios legiferat în sfera privată a individului 2. Vom vedea totuși care sunt limitele acestei scheme de interpretare 3. Bazându-se pe bogata documentație medicală a Antichității târzii, M. Foucault arată multiplele accepții ale abstinenței și modul articulării practicilor corporale în mult mai complexele „tehnologii ale sinelui” (techniques du soi). Textele lui Claudius Galenus din Pergamon (129-210 î.Hr.), medicul personal al împăratului Marcus Aurelius, sunt o referință constantă în Istoria sexualității. În tratatul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de cronicile interbelice drept unica reușită tipologică a Sufletelor tari - și mai cu seamă Danton - revoluționarul bonom și plin de pătrundere a antinomiilor vieții sufletești -, al cărui realism psihologic, determinat de resorturile unei intenții istoric reconstructive, a propulsat scrierea, în accepția criticii normativ „didacticiste”, la rangul celei mai de seamă realizări dramatice a scriitorului. În ordinea esențelor însă, cea care contează în demersul teoretic-demonstrativ al lui P., exemplar este, pentru destinul modernității pe cale de a se naște, Robespierre - revoluționarul pur, lipsit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
tradițional al literaturii - distanțare a cărei limpezime principială și luciditate creatoare fac din P. cel mai de seamă romancier modernist român și, în rivalitate declarată cu E. Lovinescu, teoreticianul sincronizării literaturii noastre cu spațiul spiritual occidental. Egal semnificativă, apoi, este accepția autenticității ca denunțare a estetismului. Recognoscibile în opera camilpetresciană sub înfățișările argumentative cele mai diverse, incidențele condamnării estetismului european al sfârșitului de secol XIX - proiecții ideologic-literare ale experienței copleșitoare a războiului („Cei întorși din tranșee încă palizi au arătat că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
unele repere după care să ne putem ulterior ghida, cu referire la terminologie, precum și la cadrul general al literaturii fantastice. Una din cauzele spectaculoaselor controverse iscate în jurul conceptului de fantastic este reprezentată chiar de complexitatea termenului, devenit ambiguu prin diversitatea accepțiilor sale. În timp ce în Dicționarul limbii române este definit ca reprezentând ceva ,,creat, plăsmuit de imaginație, ireal’’, Tzvetan Todorov afirmă: „Cel care percepe evenimentul trebuie să opteze pentru una din cele două soluții posibile: ori este vorba de o înșelăciune a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cu mici variații fonetice, această ultimă rădăcină (fr. fantastique, ital. fantastico, germ. phantastich, engl. fantastic, rus fantastika), fiecare dezvoltând nuanțe proprii. O perspectivă diacronică evidențiază faptul că de a lungul timpului și până azi, termenul a cunoscut o serie de accepții cu conotații pozitive sau peiorative, precum: „posedat” (Evul Mediu), „produs al spiritului alienat” (Renaștere), „neverosimil”, „bizar”, „extravagant”, „în afara realității”, „imaginar” (secolul al XVII-lea). Prima atestare a termenului, în limba română, îi aparține lui Miron Costin, în Letopisețul țării Moldovei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a modifica, pe cât posibil, criteriile esteticului, preluând ceea cu este mai bun dintre procedeele și reflexele avangardei istorice, dar și anunțând totodată modificările de epistemă din poezia sfârșitului de secol XX. Desigur că nu se putea trece peste o analiză accepțiilor pe care le-au căpătat termenii de promoție și generație (intrat în câteva sintagme parțial sinonime). Ar fi de remarcat în această privință pertinența de care dă dovadă Cristina Ciobanu în comentarea tuturor teoriilor generaționiste. Sunt considerate cu discernământ critic
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
necesitatea atunci când i se recunosc limitele. De aceea, am considerat că sunt necesare o delimitare a noțiunii de generație și definirea modului în care înțelegem să o folosim și, în primul capitol, Generație, promoție - controverse, vom prezenta o analiză a accepțiilor pe care le-au căpătat termenii generație, respectiv, promoție cărora li se adaugă și alte câteva sintagme parțial sinonime. Astfel preluarea termenului generație din științele naturii și adaptarea sa la domeniul literar au avut la bază ritmul alert al evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
am dori ca ea să nu rămână doar un capitol dintr-o istorie prăfuită a literaturii române, ci să fie unul dintr-o carte de citire și de recitire a poeziei din orice timpuri. Deși utilizăm termenii albatrosism/albatrosist în accepția pe care o aminteam, mult mai aproape de sensul care se poate desprinde din textul lui Baudelaire decât ca referire strictă la efemera revistă Albatros, fără a neglija însă și sensul acesta, menționăm că nu dorim prin aceasta să sugerăm că
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
B,D,E,F,G). În tentativa de ilustrare a acestei teorii, Kafelenos schițează, în Narrative Causalities, analiza grupului statuar în care Laokoon și fii săi sunt surprinși în instanțierea efortului disperat de a se elibera din strânsoarea șerpilor. În accepția autoarei, Laokoon este un exemplu reprezentativ de imagine statică în care apar informații, și pentru interpretarea funcției momentului reprezentat, și pentru construcția fabulei. Aici poziția personajelor informează privitorul despre lupta disperată a trupurilor în speranța descătușării de strânsoarea letală a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
întreținut de păstori. Fuga în Egipt este, de altfel, una din condițiile necesare împlinirii misiunii terestre a lui Isus, care la capătul unui drum lung va întâlni moartea, dar ca pe o etapă obligatorie al celuilalt drum, spre înviere. În accepția lui Corrain, acest parcurs este reprezentat în întregime în tabloul lui Elsheimer și urmează, odată cu mișcarea fugarilor, un sens al deplasării de la dreapta spre stânga odată cu modificările care survin pe o axă orizontală a tabloului : spațiile întunecate se amplifică, pentru că
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
semnul întrebării pretențiile legate de realismul din La fuite en Égypte și implică mai degrabă un efect de realism care se creează, așa cum crede Omar Calabrese, printrun joc rafinat al artificialului în care: ”adevărul absolut coincide cu artificiul absolut”. În accepția lui Corrain, ceea ce Elsheimer oferă, prin acest tablou, privirii, nu este o simplă descriere naturalistă a unui peisaj, ci un peisaj care spune o poveste și care prin contrastul cu alte elemente sau prin abaterea de la normele perceptive, joacă un
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]