1,632 matches
-
lume și viață. O. au un statut probant. La copii o. sînt incoerente și instabile. La adolescenți devin pasionale la adulți echilibrate, iar la oamenii în vîrstă perseverente. O. cu privire la lume, solicitate etc. constituie o. generală, iar cu răspîndire și accepție largă se numește o. publică (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Percepție (engl. perception, fr. perception) procesul de cunoaștere (mental) activ implicat în adaptarea curentă, prin care se reflectă obiecte, fenomene, ființe și persoane în pozițiile, mișcările și totalitatea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
scris (conservat În manuscrise sau cărți) nu lipsește din romanul lui Umberto Eco... 1. Cei doi Foucault S-a spus exact despre Umberto Eco că este un „mare manipulator“ de materiale semiotice care nu-i aparțin. Dacă reducem intertextualitatea la accepția semiozică cea mai exterioară, atunci se poate vorbi, Într-adevăr, de o metodă intertextuală pe care semiologul o aplică tale-quale În procesul creativ, fără să se preocupe În vreun fel de originalitatea scriiturii. Prin definiție, scriitorul semiolog nu suferă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Henrietta căută prin vasta ei garderobă o ținută pentru prietena sa. — Așa ceva. Scoase o rochie neagră mulată, cu paiete, care n-ar fi făcut notă discordantă în garderoba Dianei Ross. Fran și Sophie schimbară priviri cu subînțeles. Henrietta avea o accepție a cuvântului „discret“ nu foarte diferită de cea a unei trupe de heavy metal. Fran se așeză descurajată. — Nu cred că Woodbury e pregătit să facă față la asta într-o seară de miercuri. Mergem doar la Old Bell & Crown
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
mai are însă și neajunsul că trivializează pe cei imitați încît îi faca de nemaicitit”. De remarcat conflictul terminologic dintre categoria pozitivă și cea negativă a Decadenței: pentru tradiționaliști, cuvîntul „decadent” are conotații patologizante: „boală”, „degenerescență”, „sminteală”; polemic, Davidescu transferă accepțiile negative asupra literaturii adversarilor. Tonul insurgent, „purificator” al manifestului se prelungește în două interviuri imaginare cu caracter pamfletar semnate Nae&Mitică (corespunzînd celor mai tineri insulari: Nae Ionescu și Dem. Theodorescu): „Interview cu statuia lui Ovidiu“ (despre Victor Eftimiu) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Tzara, ținînd seama că frecvent a utilizat apoi cuvintele «simpatic» sau «antipatic»”. (Sernet, ibid.) Supoziția trebuie însă luată sub beneficiu de inventar... „Avertisment“-ul e de fapt un articol programatic de atitudine civică, unde noțiunea de „avangardă” își regăsește originara accepție militară. Pentru prima dată, Vinea își transferă în gazetăria politică spiritul combativ din articolele de critică literară, imprimîndu-i o agresivă notă militant-„războinică” în slujba unei poziții antirăzboinice: „Să ieșim deci cu platoșe tari sub veste. Să înlocuim hărțile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
originalitatea „absolută” se asociază imaginii mitice a întemeietorului absolut. Mitul cosmogonic (o cosmogonie nihilistă, à rebours) se asociază mitului de sorginte platoniciană al artistului damnat, inadaptabil la rigorile unei societăți meschine și, totodată, profet al unui „nou ev” (folosesc, desigur, accepția termenului „mit” într-un sens foarte larg). George Ciprian, „profetul” Primul promotor informal al scrierilor urmuziene a fost colegul de liceu și prietenul său George Ciprian, actor de comedie și viitor dramaturg de talent. Dacă e să dăm crezare propriilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în cuvîntul însuși. Pelicanul-babiță devine emblema călătoriei care, în fabulă, e în primul rînd o mișcare a semnificanților antrenați de o «ars combinatoria» ludică” (p. 49). Mai interesantă este observația privind caracterul hipertextual al „paginilor bizare” (termenul fiind preluat în accepția lui Gérard Genette): „E un joc foarte complex, ce iese dintre coordonatele tradiționale ale literaturii mai mult sau mai puțin «realiste» căreia îi preia doar «gramatica» aparentă, pentru a se desfășura (...) în virtutea unei inerții sui generis a limbajului (...) utilizate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nespecialiștilor", fiind imposibil ca „o singură definiție să îmbrățișeze toate tipurile" și toate funcțiunile mitului, în toate societățile arhaice și tradiționale. Mitul este o „realitate culturală extrem de complexă care poate fi abordată și interceptată în perspective multiple și complementare". În accepția lui, mitul este „povestea unei faceri", a unei „geneze", a unui „început", care relatează istoria sacră a unor ființe supranaturale care au creat totul; de aceea exprimă un „model exemplar al tuturor activităților omenești", dezvăluind istoria sacră a începuturilor gândirii
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
de spiritualiști și de fenomenologi. În cadrul analizei termenului „experiență” se poate observa cum semantica atribuită acestui termen este polivalentă, așezată cu dificultate în interiorul unui context unitar. Ne întrebăm, atunci, ce însemnătate are în acest context moral? P. Valori propune câteva accepții ale termenului: experiența ca o obișnuință prelungită de a împlini cu ușurință anumite lucrări (medic, muncitor); experiența ca sinteză inductivă a realității empirice - sensul folosit de științele naturale; experiența ca intuiție ezoterică a unei realități inefabile și supraumane (experiența ocultă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cezar ar trebui să Înțelegem nu doar persoana șefului celui mare, ci toată clasa privilegiată sau după o curentă expresie plastică ce se impune tot mai mult, casta nomenclaturii de partid și de stat). Adevărul e că acest cezar (În accepția de regim stalinist) n-a meritat nicicând, nici În vremea așazisei liberarizări (denominație perfidă, vicleană și falsă) asentimentul nostru, darmite acum după o atât de mare și sterilă longevitate politică. Ziceam nu să-l Înlocuim dintr-o dată, ci să-l
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
schimba niciodată după această lume. Iraționalul din viață apare, în considerațiile noastre, într-un dublu aspect: iraționalul ca dinamism orb ce refuză orice ierarhie de valori și iraționalul ca realitate în a cărei asimilare trăiești naiv, mulțumit și echilibrat. Această accepție dublă a iraționalului explică de ce putem spune că viața n-are nici un sens, ea fiind irațională în esența sa, precum și de ce susținem posibilitatea de salvare numai prin experiența naivă a iraționalului. Apropierea inconștientă de esența irațională a vieții te menține
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care, în sine, nu dovedește nimic. Atunci, care este sensul forței ca finalitate a culturilor mari, din moment ce ea se înrădăcinează în biologie? Prin forță în istorie nu trebuie înțeles numaidecât imperialismul vital, sau acestuia trebuie să i se dea o accepție mult mai amplă. Sursele biologice ale puterii exprimă pozitiv un fenomen de semnificație negativă: nu se realizează istoric un organism deficient. Forța crește cu nivelul istoric al unei națiuni. Cu cât o națiune este mai neîmplinită, cu atât ea este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și C.C. al C.D.E.”, și scopul era de a „transforma «Joint-ul» Într-o organizație de ajutor pentru masele populare evreiești și care să fie gospodărită de reprezentanți adevărați ai populației evreiești, și nu de burghezia evreiască”1. Firește că, În accepția P.C.R., „reprezentanții adevărați” nu puteau fi decât reprezentanții săi. Trebuie spus, În același timp, că Joint și comuniștii - și, de altfel, și sioniști - aveau realmente obiective comune, În special problemele de calificare și recalificare a populației evreiești, fiecare urmărindu-le
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
real sau de creanță prin intermediul unor acte sau fapte juridice ori în puterea legii, în temeiul oricărui mod derivat sau originar prevăzut de legea civilă 4. Noțiunea de dobândire este utilizată, așadar, în accepțiunea ei cea mai largă. În legătură cu această accepție a noțiunii de dobândire, în practica judecătorească s-a considerat că sunt comune și, prin urmare, devin obiectul comunității toate bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei "independent de natura mijloacelor cu care au fost dobândite licită sau ilicită art.30
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se materializează în avantaje absolute și sunt considerate drept singura cauză a comerțului dintre țări. Pe de altă parte, David Ricardo arată că două țări trebuie să urmărească specializarea în producerea acelor bunuri pentru care au un avantaj comparativ. În accepția ricardiană, cauza schimburilor comerciale internaționale nu constă în diferențele de cost absolut, ci în diferențele dintre costurile comparative pentru același produs, în țări diferite. David Ricardo, pentru a-și dezvolta raționamentul, dă următorul exemplu: „Anglia ar putea fi în așa
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
În literatura de specialitate se consideră că nivelul de trai, mediul de viață, mediul natural, mediul social și politic sunt cele patru componente esențiale ale calității vieții. footnote> (sănătate, învățământ, cercetare științifică, asistență socială, cultură, justiție, apărare etc.). Într-adevăr, accepția de competitivitate la nivelul unei țări diferă de ceea ce înseamnă competitivitate la nivel sectorial sau microeconomic. Din perspectiva Agendei Lisabona, competiti vitatea se referă la capacitatea unei țări de a menține, cel puțin pe termen mediu, rate mari atât pentru
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de influență: situația conjuncturală, care încorporează elemente care țin de șansă, posibilitatea apariției unor situații neprevăzute, revoluții tehnologice etc., precum și intervenția guvernamentală care influențează mediul la nivel macroeconomic.<footnote C-tin Ciupagea, Amalia Fugaru, op. cit., p. 59 footnote> Diverse alte accepții, precum fiscalitate scăzută, deprecierea monedei naționale, creșterea exporturilor etc. sunt fie rezultate ale unei competitivități crescute, fie eventuale stadii ale (sub)dezvoltării competitive, fără a fi factori sau nici măcar condiții necesare.<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp.
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
agenților economici, „un act economic fundamental, care provoacă o creștere în viitor a venitului [...] și, implicit, condiționează dimensiunea utilizării factorilor de producție.”<footnote I. Băbăiță, G. Șilași, Alexandrina Duță, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999, p. 69. footnote> Într-o accepție mai largă, investițiile reprezintă totalitatea resurselor materiale și financiare alocate pentru creșterea patrimoniului agenților economici sau, altfel spus, orice decizie de cheltuire care permite obținerea sau îmbunătățirea unui activ, cu scopul înregistrării, ulterioare, a unor sporuri de lichidități, toate acestea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
elementelor ce declanșează cererea exprimată de consumatori pe piață, produsul trebuie considerat, în prezent, într-o concepție de sistem care înglobează, alături de substanța materială a bunului, întreaga ambianță care-l înconjoară, formată dintr-o paletă largă de elemente acorporale, această accepție fiind definită, în literatura de specialitate, prin termenul de produs total.<footnote Elizabeth Hill, Terry O’Sullivan, Marketing, Editura Antet, Oradea, 1997, pp. 129-130. footnote> Analiza unui produs, dincolo de substanța sa materială, este determinată de complexitatea sistemului de nevoi, ceea ce
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
într-o concepție de sistem, care cuprinde, alături de caracteristicile sale fizice, întreaga ambianță care îl înconjoară, formată dintr-o paletă largă de elemente acorporale (marca, prețul, instrucțiunile de folosință, service-ul, termenul de garanție etc.), literatura de specialitate definind această accepție prin termenul de produs total. În acest context, o firmă este cu atât mai competitivă cu cât poate produce bunuri având un raport preț-calitate cât mai mic, ceea ce presupune utilizarea unei tehnologii mai performante, costuri mai mici cu forța de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
unei teorii generale a managementului. Construirea unei teorii științifice, din perspectivă sociologică, este prezentată de Cătălin Zamfir în lucrarea: O analiză critică a tranziției. Ce va fi după?, Editura Polirom, Iași, 2004. footnote>. Desigur, pentru aceasta ar trebui pornit de la accepția cea mai generală a conceptului „tranziție”, „trecere”, anume de la trecerea prin viață, în sens naturaluman, pe planeta noastră<footnote O viziune cuprinzătoare și interesantă pe această problemă prezintă Constantin Popescu și Dumitru Ciucur în lucrarea Treptele economiei umane și costurile
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
totală a unuia față de rest<footnote R. Schaltter, Private Property. The History of an Idea, Russell & Russell, New York, 1978. footnote>. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, conceptul familial al dreptului condiționat de folosință a proprietății private a fost înlocuit cu accepția modernă de proprietate absolută. Această schimbare radicală în categoria „proprietate” a fost determinată de mai mulți factori, dar cel mai important a fost fărâmițarea proprietății feudale și includerea pământului în devălmășie în proprietăți funciare private care pot fi cumpărate și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
nici exclusivă. Trebuie subliniat, după opinia noastră, că piața are implicații mult mai largi, mai complexe și mai performante decât simpla asigurare a echilibrului dintre cerere și ofertă. Definiția economiei de piață trebuie să surprindă, deci, faptul că piața, în accepția sa cea mai largă, este elementul care focalizează întregul ansamblu al acțiunilor umane în cadrul societății, că piața trebuie să fie concurențială, competițională și că mecanismul funcționării pârghiilor specifice pieței concurențiale trebuie să aibă o finalitate socioumană. Putem aprecia, în consecință
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
moderne performante. Conceptul „piață” are un conținut extrem de complex; apariția pieței a fost determinată de dezvoltarea schimbului de mărfuri, ca element definitoriu al activităților economice, de realizarea separației dintre producător și consumator. Literatura de specialitate atribuie acestui concept mai multe accepții sau înțelesuri, dar în care apare întotdeauna relația dintre cerere și ofertă. Locul primordial în cadrul mecanismelor de funcționare a economiilor moderne este ocupat de piață prin faptul că determină în măsură importantă luarea deciziilor și comportamentul agenților economici. Într-o
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
care au un rol hotărâtor în modul de organizare a schimburilor economice. Economiile moderne sunt economii deschise, de schimb, motiv pentru care este necesară studierea mecanismului piețelor, adică cererea, oferta, concurența, ca reglatori ai pieței, și strategiile concurențiale. Piața, în accepția clasică, este cea care reglementează activitatea economică, acea forță impersonală care acționează, peste capacitatea de intervenție a agenților economici, asupra diviziunii muncii și schimbului de activități. În această viziune, piața apare ca o forță arbitrară care determină prețul și, implicit
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]