662 matches
-
fie și din încercarea de a restabili credibilitatea inițială necesară oricărei activități științifice. Cu toate acestea, este bine să ne amintim că în 1977, cînd Kintz a publicat rezultatele unui studiu asupra modului în care erau clasificate diferite activități în funcție de acceptabilitatea minciunii, pe primul loc s-au aflat politicienii, iar pe ultimul preoții, în timp ce despre psihologi s-a considerat că ar "înclina spre zona nefavorabilă" a topului. Kintz (1977:492) comentează: Este interesant de știut dacă această din urmă atitudine se
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și oportunităților strategice. Acest proces complex cuprinde acțiuni de structurare a problemei, efectuarea de predicții și definirea unor concepte alternative, din modelul Dunn al analizei politicilor publice. În acest stadiu, trebuie avute În vedere analiza fezabilității strategiei (existența mijloacelor), a acceptabilității de către actorii principali, precum și a riscului. 3.3. Alocarea resurselortc "3.3. Alocarea resurselor" Fezabilitatea unei strategii și riscul de eșec depind de resursele disponibile și de capacitatea de a mobiliza acele resurse În mod eficient și efectiv. După primul
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la principii care au o validitate independentă de procesele și deciziile politice curente). De ce ar trebui, așadar, ca toți (sau măcar suficient de mulți dintre) subiecții unei ordini sociale stabile și sigure să fie de acord (în mod liber) în privința acceptabilității ei pentru ca acea ordine socială să beneficieze de autoritate politică? Singura explicație a faptului că realiștii insistă asupra acestor condiții, observă Erman și Möller, constă în faptul că ei întemeiază în ultimă instanță condițiile legitimității pe o premisă egalitariană, precum
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
autoritate politică? Singura explicație a faptului că realiștii insistă asupra acestor condiții, observă Erman și Möller, constă în faptul că ei întemeiază în ultimă instanță condițiile legitimității pe o premisă egalitariană, precum premisa îndreptățirii egale a cetățenilor la opinie în privința acceptabilității ordinii sociale sau/și premisa îndreptățirii lor egale de a fi doar subiecții unei ordini sociale pe care o găsesc în mod liber drept acceptabilă. Însă, continuă Erman și Möller, aceste premise nu reprezintă nimic altceva decât formulări ale "valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fenomen precum politica", aceasta nu ne obligă să acceptăm și concepția despre legitimitate a lui Williams. Altfel spus, faptul că exigența legitimării rezultă din chiar natura politicii nu ne obligă să acceptăm și concepția că printre condițiile legitimității se numără "acceptabilitatea egală" sau "acceptabilitatea pentru fiecare subiect" a ordinii politice 19. Aceste condiții egalitariene - care, în opinia lui Erman și Möller, rezumă concepția lui Williams despre legitimitate - nu rezultă din natura politicii ca atare (de vreme ce există și modalități nonegalitariene de asigurare
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
aceasta nu ne obligă să acceptăm și concepția despre legitimitate a lui Williams. Altfel spus, faptul că exigența legitimării rezultă din chiar natura politicii nu ne obligă să acceptăm și concepția că printre condițiile legitimității se numără "acceptabilitatea egală" sau "acceptabilitatea pentru fiecare subiect" a ordinii politice 19. Aceste condiții egalitariene - care, în opinia lui Erman și Möller, rezumă concepția lui Williams despre legitimitate - nu rezultă din natura politicii ca atare (de vreme ce există și modalități nonegalitariene de asigurare a ordinii, protecției
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
respect). Iar situația nu se schimbă în niciun fel dacă, așa cum a insistat Edward Hall21, interpretăm cerința legitimării pentru care a argumentat Williams ca fiind aplicabilă doar în cazul cetățenilor, nu în cazul tuturor subiecților unei ordini politice. Problema justificării "acceptabilității egale" pentru toți cetățenii rămâne la fel de valabilă ca și problema justificării "acceptabilității pentru fiecare subiect" a ordinii politice. Și, la fel ca "acceptabilitatea pentru fiecare subiect", "acceptabilitatea egală" pentru toți cetățenii a ordinii politice nu poate fi justificată prin citarea
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
insistat Edward Hall21, interpretăm cerința legitimării pentru care a argumentat Williams ca fiind aplicabilă doar în cazul cetățenilor, nu în cazul tuturor subiecților unei ordini politice. Problema justificării "acceptabilității egale" pentru toți cetățenii rămâne la fel de valabilă ca și problema justificării "acceptabilității pentru fiecare subiect" a ordinii politice. Și, la fel ca "acceptabilitatea pentru fiecare subiect", "acceptabilitatea egală" pentru toți cetățenii a ordinii politice nu poate fi justificată prin citarea valorilor interne politicii, ci, drept urmare, numai prin recursul la principiul moral al
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ca fiind aplicabilă doar în cazul cetățenilor, nu în cazul tuturor subiecților unei ordini politice. Problema justificării "acceptabilității egale" pentru toți cetățenii rămâne la fel de valabilă ca și problema justificării "acceptabilității pentru fiecare subiect" a ordinii politice. Și, la fel ca "acceptabilitatea pentru fiecare subiect", "acceptabilitatea egală" pentru toți cetățenii a ordinii politice nu poate fi justificată prin citarea valorilor interne politicii, ci, drept urmare, numai prin recursul la principiul moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și principiul egalității umane
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în cazul cetățenilor, nu în cazul tuturor subiecților unei ordini politice. Problema justificării "acceptabilității egale" pentru toți cetățenii rămâne la fel de valabilă ca și problema justificării "acceptabilității pentru fiecare subiect" a ordinii politice. Și, la fel ca "acceptabilitatea pentru fiecare subiect", "acceptabilitatea egală" pentru toți cetățenii a ordinii politice nu poate fi justificată prin citarea valorilor interne politicii, ci, drept urmare, numai prin recursul la principiul moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și principiul egalității umane fundamentale 22. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
drept urmare, numai prin recursul la principiul moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și principiul egalității umane fundamentale 22. Mai mult, merită adăugat, situația nu se schimbă prea mult nici dacă, la sugestia lui Matt Sleat, amendăm concepția acceptabilității egale astfel încât ea să abandoneze acceptabilitatea pentru toți cetățenii drept condiție universal valabilă a legitimității în favoarea tratării ei drept condiție valabilă doar pentru societățile liberale actuale. Pe de o parte, este serios dubitabil că acest proces de istoricizare, contextualizare și
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și principiul egalității umane fundamentale 22. Mai mult, merită adăugat, situația nu se schimbă prea mult nici dacă, la sugestia lui Matt Sleat, amendăm concepția acceptabilității egale astfel încât ea să abandoneze acceptabilitatea pentru toți cetățenii drept condiție universal valabilă a legitimității în favoarea tratării ei drept condiție valabilă doar pentru societățile liberale actuale. Pe de o parte, este serios dubitabil că acest proces de istoricizare, contextualizare și relativizare conduce la o concepție plauzibilă
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de vedere", sunt "opresive și tiranice" față de cei pe care îi exclud din categoria persoanelor îndreptățite la legitimare din partea puterii politice 24. Pe de altă parte, și mai important pentru prezenta argumentare, chiar și restrânsă pentru cazul societăților liberale actuale, acceptabilitatea pentru toți cetățenii rămâne o condiție "moralistă" a legitimității, una care nu poate fi justificată prin citarea valorilor interne ale politicii, ci numai prin întrebuințarea principiului moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și a principiului egalității umane
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cazul celei mai recente concepții a legitimității politice avansate de Sleat, concepție pe care Erman și Möller nu au luat-o în considerare în cadrul argumentării lor. Probabil constrâns de deficitul de plauzibilitate al amendamentului său la concepția legitimității politice ca acceptabilitate egală, Sleat a optat în cele din urmă tot pentru o concepție realistă egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea egală, nu consimțământul egal sau acceptabilitatea egală a puterii politice. Potrivit noii concepții - mai "slabă" decât
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de plauzibilitate al amendamentului său la concepția legitimității politice ca acceptabilitate egală, Sleat a optat în cele din urmă tot pentru o concepție realistă egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea egală, nu consimțământul egal sau acceptabilitatea egală a puterii politice. Potrivit noii concepții - mai "slabă" decât acceptabilitatea egală, dar, în același timp, concepută ca având valabilitate universală, trans-istorică -, condiția legitimității este aceea ca "puterea politică să ofere o justificare tuturor celor asupra cărora pretinde autoritate, deși
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
egală, Sleat a optat în cele din urmă tot pentru o concepție realistă egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea egală, nu consimțământul egal sau acceptabilitatea egală a puterii politice. Potrivit noii concepții - mai "slabă" decât acceptabilitatea egală, dar, în același timp, concepută ca având valabilitate universală, trans-istorică -, condiția legitimității este aceea ca "puterea politică să ofere o justificare tuturor celor asupra cărora pretinde autoritate, deși această justificare nu trebuie să fie neapărat una care să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a susținerilor normative ale realiștilor în susțineri morale, acest argument ridică o obiecție legitimă - și, aș adăuga, imposibil de combătut cu șanse reale de succes - la adresa realismului. Am în vedere, desigur, argumentul că diferitele condiții ale legitimității susținute de realiști (acceptabilitatea egală, justificarea egală etc.) nu pot fi întemeiate în baza diferenței dintre politică și simpla dominație (de vreme ce există și modalități nonegalitariene de asigurare a ordinii, protecției, încrederii sau bazelor cooperării sociale). După cum am văzut, Jubb și Rossi conced acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Wolff, Jonathan, 25, 184 Worsnip, Alex, 12, 145, 178 Y Young, Iris Marion, 36, 117, 173, 184 Z Zuolo, Federico, 16, 184 Indice de concepte fundamentale A abordări/cercetări interdisciplinare, 22, 99-100 absolutism moral , 15, 165 abstractizare, 21, 81, 160 acceptabilitate egală, 65-68, 72 accesul universal la educație, 45 accesul universal la locuințe decente, 45 accesul universal la servicii de îngrijire medicală, 45, 120, 134 acord autonom/liber, 53-54 acțiune politică, 30, 32, 40-41, 131, 144, 147, 160 anti-consecințialism, 76 anti-idealism
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
and the Basic Legitimation", pp. 472-473) în privința ideii că justificarea egală a fost și condiția legitimității pentru care a argumentat, de fapt, Bernard Williams și că Sleat - și, totodată, Erman și Möller - au greșit interpretându-l ca susținător al condiției acceptabilității egale (deși există, într-adevăr, pasaje din Williams care sprijină această interpretare). Temeiul oferit de Hall pentru această teză este indenegabil și - cred - imbatabil: Williams a respins condiția acceptabilității egale: "atunci când spun că guvernământul "trebuie să aibă ceva de spus
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Erman și Möller - au greșit interpretându-l ca susținător al condiției acceptabilității egale (deși există, într-adevăr, pasaje din Williams care sprijină această interpretare). Temeiul oferit de Hall pentru această teză este indenegabil și - cred - imbatabil: Williams a respins condiția acceptabilității egale: "atunci când spun că guvernământul "trebuie să aibă ceva de spus" tuturor persoanelor sau grupurilor asupra cărora pretinde autoritate -, iar aceasta înseamnă, desigur, că trebuie să le poată spune ceva în scopul legitimării utilizării puterii în relația cu ele - nu
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
22-28 august, 2013. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Turcia - semnele sfârșitului istoriei", în Revista Dilema Veche, nr. 491/11-17 iulie, 2013. Chirițescu, Dorel Dumitru, A Treia Romă. Despre capitalism, America și criza din 2007, Editura Academica Brâncuși, Tg-Jiu, 2010. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Acceptabilitatea socială a îmbogățirii", în Revista Dilema Veche, nr. 550/28 august-3septembrie, 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, " Când intrăm și cân dieșim din criză?", în Revista DilemaVeche, nr. 495/ 8-14 august 2013. Chirițescu, Dorel Dumitru, Celălalt, în Revista Dilema Veche, nr.576
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
produsului furnizat, sporirea producției, menținerea producției la un nivel constant sau oprirea producției în situația în care produsul nu este rentabil. Funcția de prospectare a pieței, respectiv a calității existente pe piață trebuie să aibe ca obiectiv stabilirea fermă a acceptabilității pieței. În acest scop, elementele de bază care trebuie să fie analizate sunt: * este produsul satisfăcător și acceptat de consumatori ? * este favorabilă conjunctura pieței pentru menținerea în fabricație a produsului? * sunt în măsură activitățile de promovare (informația comercială, publicitatea) să
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
sovietică, nu se poate afirma că ele ar fi avut un rol premonitoriu, anticipând tragedia maghiară, mai ales că situația din Polonia nu a degenerat în adevăratul război care s-a purtat pe străzile Budapestei. Nagy generalizează aici dincolo de limitele acceptabilității științifice. Focarele revoluționare mai sus menționate au apărut și s-au dezvoltat în circumstanțe diferite și sub acțiunea unor factori similari, dar nu identici. Particularitățile fiecărui dintre aceste cazuri îi reflectă singularitatea. Sursele "catastrofei din Ungaria" rezidă, pe lângă factorul sovietic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
transportate în număr mare (pui de o zi, pești, moluște, etc.) precizați un numar estimativ al numărului de animale moarte sau necorespunzătoare pentru călătorie (numai când este adecvat). Căsuța 33. Acceptabil pentru transhipment: Completați atunci când este relevant să se indice acceptabilitatea pentru transhipment, așa cum este definită această la căsuța 18. Căsuța 34. Acceptat pentru procedura de tranzit: completați, atunci când se considera corespunzător, prin indicarea Statelor Membre de tranzit în conformitate cu planul de ruta. Căsuța 35. Acceptabil pentru piața națională: completați, atunci când se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166425_a_167754]
-
administrație publică pentru urbanism (spațiu locativ, dezvoltare comunitară, alimentare cu apă, salubritate și iluminat stradal) - servicii legate de dezvoltarea, monitorizarea și evaluarea spațiului locativ și a standardelor locative (cu exceptia standardelor pentru construcții) - servicii administrative pentru controlul chiriilor și standarde de acceptabilitate pentru locuințele subvenționate de stat - servicii locative pentru publicul general sau pentru persoane cu nevoi speciale - diseminarea informațiilor publice despre spațiul locativ - servicii asigurate de birouri, departamente și unități de planificare implicate în elaborarea și administrarea reglementărilor privind alimentarea cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]