2,507 matches
-
și săruri minerale (1 %), dintre care, predomină K cu 175 mg%. Vitamina C a fost separată din ardeiul iute aducând premiul Nobel descoperitorilor (A. Szent Gyorgy și W.N. Haworth, 1937). Gustul ușor acrișor provine de la conținutul foarte stabil în aciditate (0,3 g% acid citric), iar gustul iute de la capsaicine, un grup de amine aromatice (1 mg% s.u.). Valoarea alimentară și dietetică este completată de conținutul în glucide (5 %) și betacaroten (3 mg %), precum și vitamina E (1 mg %). Partea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Ca 8 mg, Mg 8 mg și P 12 mg/100g) Vitaminele: C 9 mg/100g, caroten (echivalat) 1%, vitaminele complexului B 0,5 mg %. Valoarea energetică este relativ scăzută, 300 Kcal/Kg, iar proporția părții necomestibile este de 48 %. Aciditatea pulpei de 0,2 g % este preponderent malică. Pepenii verzi sunt mult apreciați și ei pentru gustul, suculența sau calitățile lor răcoritoare, fiind un desert preferat al zilelor de vară. Printre produsele prelucrate, putem enumera pepenii murați, dulceața sau confiatele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Ce este o cireașă? "Văd cireașa, o ating, o gust; sunt sigur că nimicul n-ar putea fi nici văzut, nici atins, nici gustat; cireașa este, deci, reală. Dați la o parte senzația de moliciune, de umiditate, de roșeață, de aciditate și veți da la o parte însăși cireașa, pentru că ea nu e nimic altceva decît aceste senzații. Cireașa, vă zic, nu e decît un mănunchi de impresii sensibile sau de idei percepute de diferitele simțuri (...). Dar, dacă prin cuvîntul "cireașă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
6% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Cea mai importantă substanță anorganică este acidul clorhidric; alături de care se mai găsesc NaCl, KCl, fosfați, bicarbonați. Pe lângă efectul antibacterian menționat, HCl din sucul gastric este esențial implicat în digestie, prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aceasta fază se realizează de gastrină, cu efect sinergic cu cel vagal. In faza intestinală diverși componenți ai chimului prezent în duoden și în jejunul superior stimulează secreția pancreatică; sucul pancreatic secretat în cursul acestei faze este adecvat gradului de aciditate și constituenților chimului gastric. Controlul umoral în faza intestinală se realizează de către secretină (eliberată de mucoasa duodenală); secretina stimulează direct celulele ductale să secrete componenta apoasă bicarbonatată a sucului pancreatic. De asemeni un rol important îl are și CCK eliberată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și a întregului tub colector este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
6% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Cea mai importantă substanță anorganică este acidul clorhidric; alături de care se mai găsesc NaCl, KCl, fosfați, bicarbonați. Pe lângă efectul antibacterian menționat, HCl din sucul gastric este esențial implicat în digestie, prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
aceasta fază se realizează de gastrină, cu efect sinergic cu cel vagal. In faza intestinală diverși componenți ai chimului prezent în duoden și în jejunul superior stimulează secreția pancreatică; sucul pancreatic secretat în cursul acestei faze este adecvat gradului de aciditate și constituenților chimului gastric. Controlul umoral în faza intestinală se realizează de către secretină (eliberată de mucoasa duodenală); secretina stimulează direct celulele ductale să secrete componenta apoasă bicarbonatată a sucului pancreatic. De asemeni un rol important îl are și CCK eliberată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și a întregului tub colector este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
6% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Cea mai importantă substanță anorganică este acidul clorhidric; alături de care se mai găsesc NaCl, KCl, fosfați, bicarbonați. Pe lângă efectul antibacterian menționat, HCl din sucul gastric este esențial implicat în digestie, prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
aceasta fază se realizează de gastrină, cu efect sinergic cu cel vagal. In faza intestinală diverși componenți ai chimului prezent în duoden și în jejunul superior stimulează secreția pancreatică; sucul pancreatic secretat în cursul acestei faze este adecvat gradului de aciditate și constituenților chimului gastric. Controlul umoral în faza intestinală se realizează de către secretină (eliberată de mucoasa duodenală); secretina stimulează direct celulele ductale să secrete componenta apoasă bicarbonatată a sucului pancreatic. De asemeni un rol important îl are și CCK eliberată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]