1,011 matches
-
Mama“ angajează actori pasionați să lucreze În greaca veche și latină. Dar, cum Ellen nu avea bani să angajeze decât o trupă de opt, am fost nevoit să fac o selecție foarte riguroasă. În timpul audițiilor, În holul teatrului am fost acostat de o tânără cu păr lung de un roșu aprins și cu o chitară atârnată de gât: „Am auzit că montați Medeea. Nu aveți nevoie de un compozitor? Tocmai am absolvit Bennington College la secția Compoziție și caut de lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
amplă, aproape un val și ceva vag alb Îmi atraseră privirea. Apropiindu-mă de apa care clipocea, am văzut ce era - un lebădoi bătrân, o vietate mare, preistorică parcă, bizară, care făcea eforturi ridicole să se cocoațe Într-o barcă acostată la mal. Nu izbuti. Fluturarea de aripi, greoaie și neputincioasă, sunetul alunecos pe care-l producea izbindu-se de barca ancorată care se legăna și Împroșca apă, licărirea lipicioasă a umflăturii Întunecate În locul unde captura lumina - totul păru pentru o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mână de stafie) chipul blând și Încrezător al Împărătesei Eugénie. Pe promenada de lângă Cazino, o florăreasă bătrâioară, cu sprâncene desenate cu cărbune și un zâmbet vopsit, a strecurat cu agerime receptaculul dolofan al unei garoafe roșii În butoniera unui bărbat acostat de ea În timp ce acesta se plimba agale și a cărui falncă și-a accentuat cuta regală când și-a coborât privirea Într-o parte, spre sfioasa inserare a florii. Multicolorii fluturi Oak Eggars care căutau hrană printre tufișuri erau total
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Clienții beau holercă. Prin vitrine par o adunare de strigoi care și-au părăsit lăcașul pentru o nocturnă macabră, poate din cauza luminii verzi. * O femeie tânără, știrbă, jerpelită, consumată, decăzută, semănând cu celebra "băutoare de absint" a lui Picasso, mă acostează cu respect, cu timiditate studiată; e expertă a sordidului, îmi cere bani pentru o pâine. Îmi spune, confidențial, că tocmai a plecat de la Spitalul de psihiatrie, învoită pentru o oră de doctorul P., care, în prezent, face contravizita. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Bucureștiul pentru lipsa totală de grijă pentru "nebucureșteni". Un provincial, fie el doctor în cea mai pretențioasă disciplină, fie el poliglot, lăsat singur, de capul lui, la aeroport sau la gară, are următoarele variante la dispoziție: Varianta 1. Să fie acostat, într-un soi de respect șmecheresc de taximetriștii necinstiți: "șefu" (odios apelativ) sau "domnu" (detectare de fraier), urmând a i se încasa un tarif incredibil. Taximetristul bucureștean are convingerea că provincia este locuită de proști care, când ajung cu treburi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și Atlantic, până târziu, în secolul al XIX-lea. Odată cu dorința de a străbate oceanele spre alte lumi, navele occidentale s-au adaptat, începând cu sec. XV, unor voiaje de luni și ani de zile, cu săptămâni în care nu acostează la niciun țărm. Spațiul interior trebuia mărit, pentru locuire și depozitare, iar arborada și velatura au devenit mai complicate, mai flexibile și mai eficiente. Bordurile s-au înălțat, au apărut suprastructuri la pupa și prova, pentru cabine, s-a ivit
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cârlig la mână, ochi acoperit, cicatrici), intrate în legendele occidentale de gen. Multe dintre jafuri nu aveau ca obiect neapărat comori sau bunuri scumpe, ci articole cotidiene, de uz imediat, imposibil de procurat în afara porturilor. Pirații nu aveau interes să acosteze prea des, mai ales dacă vestea jafurilor mobiliza Marina Regală în a-i aștepta, a-i urmări și a-i prinde. Vasului Restoration, atacat în august 1717, i s-au cerut de către tâlhari bunuri și provizii, șuruburi, ace, sfori, ceainice
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cârlig la mână, ochi acoperit, cicatrici), intrate în legendele occidentale de gen. Multe dintre jafuri nu aveau ca obiect neapărat comori sau bunuri scumpe, ci articole cotidiene, de uz imediat, imposibil de procurat în afara porturilor. Pirații nu aveau interes să acosteze prea des, mai ales dacă vestea jafurilor mobiliza Marina Regală în a-i aștepta, a-i urmări și a-i prinde. Vasului Restoration, atacat în august 1717, i s-au cerut de către tâlhari bunuri și provizii, șuruburi, ace, sfori, ceainice
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Antichitatea timpurie, pe malul Mării Negre, un trafic intens de mărfuri, oameni și interese. Sub Bizanț, Dobrogea și-a păstrat statutul de zonă portuară importantă pentru comerț. În urma unor tratate cu Genova, în porturile Vicina, Chilia, Brăila și Cetatea Albă au acostat corăbii genoveze și venețiene. Genovezii au întemeiat porturile de la Giurgiu și Calafat și au con struit acolo puncte de reparații navale și călăfătuiri. Din secolul al XIV-lea, în Moldova, mai aproape de mare decât Țara Românească, au început să se
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
decât Țara Românească, au început să se construiască vase (probabil mici, cu un singur catarg și o velă mare, latină, pentru călătorii scurte și pescuit), iar sub Basarab I și Ștefan cel Mare, la Galați, Chilia și Cetatea Albă au acostat frecvent nave sub varii pavilioane. Domnitorul moldovean chiar a înalțat un far (turn de corăbii), în 1475, ceea ce atestă un trafic naval intens. Nu e exclus ca, în acest context maritim legalizat și întreținut de autoritatea voievodală, să se fi
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cutare, deputat, ministru sau primar". Acest obicei, al adversarilor politici, de a se suprima între ei era un motiv de îngrijorare pentru diplomații ce frecventau Clubul Union, alături cu notabili bulgari. Li se întîmpla, cînd plecau de la club, să fie acostați în holul de la ieșire de un fost ministru care le cerea cu simplitate: "Fiți bun, cînd ajungeți afară, uitați-vă dacă în stradă nu-i cineva care pare să aștepte să-mi ia viața...". Colegul nostru, de Billy, mai tîrziu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
furia perorației în public și cu greu poate fi smuls din încleștarea discuției. Spiritul critic miticist este excesiv: nimic nu-i bun, totu-i "moft". Iritat în așteptarea ușurării nevesti-si, Nae reduce civilizația română la zero. Mitică nu suferă rezerva, acostează familiar pe omul din stradă (aspect meridional) și-i pretinde să ia numaidecât o atitudine. Eroul caragialian e la antipodul romantismului. Solitarii, apăsați de muțenie melancolică, ai prozatorilor de mai târziu (Brătescu-Voinești, Sadoveanu), trăiesc la munte și în provincie. Mitică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de la penitenciar, ne-a dus și ne-a Îmbarcat pe niște bacuri din metal, lungi, mari, de 90 de vagoane unu’. Pe nește scări coboram acolo... E, și am mers așa vreo zi pe Dunăre... La un moment dat a acostat și a Început să ne coboare. Eram la colonia Grădina, mai ’nainte cu câțiva kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viață aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
extraordinar, o enciclopedie. Vorbea șapte limbi străine... Și orice Îl Întrebai, de orice țară, faună, floră, program politic... nu exista să nu poată răspunde. Orișice, băiatu’ acesta știa... Și, când am ajuns În Gara de Nord..., Întâmplarea că o doamnă m-a acostat pe mine. „Știu de unde veniți!” Era seara și mi-a dat 25 de lei. Erau bani... atuncea. Și mă Întreabă: „Da’ de Ică Olteanu ce știți?”. Mi-am dat seama că e mama lui. Zâc: „Săru-mâna! Mâine vine șî el
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
engleză, dar aș prefera româna. Aflasem că sunt În sală câțiva excelenți traducători din română În italiană, ar fi o ușurare să improvizez În voie. Răspunsesem degajat la Întrebare, deși nu eram deloc relaxat. Înainte de a urca la tribună, fusesem acostat, cu un surâs afectuos și cu brațele larg deschise, de atașatul cultural al României, un domn grăsuț, afabil și elegant, venit de la Roma Împreună cu un Însoțitor, pe care Îl știam vag de la București și care lucra, acum, la Casa di
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
comuna Ciușlea evreii se plimbă prin sat în chiloți, frecventează cârciumile, dând astfel mai mult aspectul unei colonii de vilegiaturiști, care au venit pentru odihnă și reculegere, dar nu pentru muncă. În comuna Sureaua, evreii se poartă obraznic cu populația, acostează femeile cu propuneri rușinoase și încearcă să le determine în schimbul unei sume de bani, propagă idei subversive și contrarii actualei ordinii de Stat, colportează diferite știri defetiste cu privire la mersul operațiunilor de război. Față de această situație, care este foarte gravă din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rezistență de la Iași. Tacu Alexandru a spus că în loc să informeze “organele de represiune”despre cele discutate s-a dus și a informat Grupul de rezistență asupra propunerii “Organelor de represiune”, iar consecința a fost că într-o dimineață a fost acostat pe stradă la ieșirea din curte și bătut de un necunoscut până a căzut jos în nesimțire. La repetarea întrebării privind faptul că în combinat se discută că totuși el este autorul scrisorii către Europa liberă mi-a răspuns confuz
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
of co-ordination”, Public Administration, vol. 76. Pierre, J.; Peters, B.G. (2000), Governance, politics and the state, MacMillan, Londra. Pyle, J.L.; Ward K.B. (1995), „Gender, Industrialization. Transnational Corporations and Development: An Overview of Trends and Patterns”, În Christine E. Bose, Edna Acosta (ed.), Women in the Latin American Development Process, Temple University Press, Philadelphia. Radaelli, C.M. (2003), „The Europeanization of Public Policy”, În K. Featherstone, C.M. Radaelli (ed.), The Politics of Europeanization, Oxford University Press, Oxford, pp. 27-56. Rhodes, R.A.W. (2003
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
tot în secolul al XIX-lea, și la apariția ramurii imaginare a ucroniei*, odată cu textul eponim al lui Charles Renouvier (1876). Ucronia abordează un ireal al trecutului, punând întrebarea: "Ce s-ar fi întâmplat dacă?". Dacă Invincibila Armada ar fi acostat în Anglia (Pavana, Keith Roberts, 1968)? Dacă sudiștii ar fi câștigat Războiul de Secesiune (Bring the Jubilee ⁄ Pe aripile timpului, Ward Moore, 1953)? Vom întâlni un excelent exemplu de ucronie modernă în Roma Eterna (Robert Silverberg, 2004), o ficțiune în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Republique. 1958-1990, vol. 2, Calman-Levy. Paris, 1992. Rioux, J., Sirinelli, J., Histoire culturelle de la France, vol. IV, Seuil, Paris, 1998. Robles Munoz, C., "La prensa y la division de los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988. Ruiz Acosta, M.J., "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999. Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. Salvatorelli, Luigi, La politica della
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997, J. Broucker, La presse catholigue en France, Centurion, Paris, 1992, G. Licata, Giornalismo cattolico italiano (1861-1943), Editrice Studium, Roma, 1944. 9 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, M.J. Ruiz Acosta, "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999, C. Robles Munoz, "La prensa y la division de los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fapt un concept creat de Biserică pentru a face diferența dintre "presa ostilă" care ataca catolicismul și "presa bună", ce respecta morala creștină și expunea viziunea Bisericii cu privire la evoluția societății. 180 J.L., Ruiz Sanchez, op. cit., p. 26. 181 M.J., Ruiz Acosta, "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", en Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999, pp. 229-240. 182 Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 77. 183 M.C. Seoane, M.D. Saiz, Historia del periodismo
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se află cele care subliniază dimpotrivă perversiunile, ostilitatea manifestă a gazdei și fundamentala sa neospitalitate. Acestea din urmă servesc, în descrierea unei situații răsturnate, la sublinierea mai accentuată a funcționării și sensului scenei de ospitalitate. De fiecare dată când Ulise acostează pe un nou țărm, aceeași întrebare revine neîncetat: "Vai unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sânt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?" (13.200-202)65. Ospitalitatea este o dovadă de civilizație și umanitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a lăsat o descriere veridică a activității antisemite a „legionarilor rebeli”, așa cum i-a definit el, Într-un târg din apropierea Iașiului, Târgu Frumos XE "Târgu Frumos" , activitate care s-a desfășurat În mod deschis și fără o ripostă din partea autorităților: acostau trecătorii În zilele de târg și sărbătoare „instigându-i contra evreilor, cărora li se datoresc toate lipsurile și scumpetea de azi”. Ei nu se mulțumeau doar cu instigarea cetățenilor, ci s-au adresat și trupelor militare În trecere prin orășel
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
SUA, în virtutea unei firești vocații internaționaliste, învederate și de onomastica folosită de autoare. Talentul epic al Taniei Lovinescu merge mână-n mână cu performanta intuiție psihologică, prozatoarea excelând nu numai în psihologia bătrâneții, ci și în psihologia femeii singure. Marica, acostată de Morel, bărbatul "fluture" dornic de palmares erotic și deci incompatibil cu sentimentele solide, dăinuitoare, intervine exact într-un moment de criză a acestuia (atac de cord) spre a-l salva, providențial, dar și spre a-i da o lecție
Portrete în mișcare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12532_a_13857]