664 matches
-
ridicolul risipirea spontanee a unei așteptări mari într-o nimica întreagă, adică: parturiunt montes, nascitur ridiculus mus"257. Laboratorul activității jurnalistice eminesciene se reflectă în manuscrise, unde regăsim, alături de transcrieri din tratate de specialitate, prelucrări succesive ale textelor destinate tiparului. Acribia resimțită în spațiul creației literare devine și o constantă a scrisului jurnalistic, relevând conștiința responsabilității gazetarului față de publicul cititor. În acest sens, Ioan Slavici amintește implicarea totală a poetului în activitățile pe care le desfășoară și exigența pe care o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la "mijloace care nu erau desigur la îndemâna oricui, nici ca imitare, nici chiar ca înțelegere"485, Eminescu cultivă la Timpul un discurs politic original, transformând gazeta conservatoare într-una dintre cele mai apreciate publicații din epocă. Intransigența judecăților politice și acribia ce caracterizează întreg scrisul eminescian îl impun drept unul dintre jurnaliștii de marcă ai vremii, cu rol decisiv în dezvoltarea și modernizarea publicisticii românești. b) Românul În februarie 1857, apare la București ziarul Concordia, organul de presă al partidului liberal
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cultivat de presa românească în veacul al XIX-lea, problematica abordată de Eminescu fiind generată de referențialul evenimențial al epocii. Individualitatea limbajului politic cultivat de poet derivă din modul de organizare a discursului, din detenta temporală a demersului jurnalistic, din acribia cu care își redactează articolele, din bogăția și eleganța expresiei verbale, din grija și respectul față de cititor, din erudiția și formația enciclopedică a gazetarului. Eminescu își selectează cu atenție mijloacele de expresie și traduce abstracțiile în planul experienței empirice, manifestând
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicații precum Familia, Federațiunea, Curierul de Iași, Timpul, România liberă și Fântâna Blanduziei un număr impresionant de articole, care se disting în epocă prin amploarea problematicii abordate și prin superioritatea construcției argumentative. Individualizându-se prin detenta tematică, prin erudiție și acribie, prin implicarea jurnalistului în relatarea evenimentelor, prin comentarii ample și deschideri enciclopedice, prin exprimarea fermă a opiniilor și atitudinilor politice, prin diversificarea și rafinarea mijloacelor de expresie, publicistica eminesciană contribuie decisiv la modernizarea limbajului jurnalistic românesc, aflat încă la început
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în lunga ei viață să devină o publicație culturală totală". Eugen Uricaru constată: "Într-o perioadă atît de zdruncinată pentru cultura națională ai reușit să păstrezi nestinsă flacăra speranței că vom intra în normalitate". De dincolo de Ocean, Virgil Nemoianu, cu acribie și aplicație face un diagnostic în diacronie al revistei, precizînd, între altele: "Revista nu caută să fie spectaculoasă sau strălucitoare, ci numai solidă, substanțială, demnă, serioasă". Gheorghe Grigurcu consideră revista "Convorbiri literare" drept "o impresionantă filă de istorie. A o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
referință apărute până în 2010, abordând direcții de cercetare de la toponimie și geografie istorică, la istorie locală și instituțională, mișcări politice, monografii ale personalităților. Vorbim astfel de un mediu de cercetare periferic, dar prolific, în care istoria locală se scrie cu acribie și se promovează cu aceeași mândrie provincială cu care în interbelic se manifestau inițiativele de localism creator. Producția istorică aplicată ariei nord-moldovenești, chiar și atunci când se circumscrie studierii unei zone mai vaste, precum Bucovina în totalitatea sa, își aduce contribuția
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aceea că se gândea la alcătuirea unei ediții critice. Probabil că ideea s-a născut odată cu apariția primului volum Perpessicius, volum comentat amplu și competent. Criticul prețuiește cu deosebire "calendarele sincronice" pe care editorul le alcătuiește în jurul fiecărei poezii eminesciene, acribia, rigoarea și onestitatea lui Perpessicius, care arată o stimă sinceră tuturor celor care, cu mijloace diverse, au trudit anterior la editarea creației eminesciene. Ideea unei ediții Eminescu va fi dată publicității mult mai târziu, abia în "Lucefărul" din " ianuarie ". Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Vladimir Streinu consacrată lui Hogaș a apărut la " ani după monografia similară a lui Const. Ciopraga . Suntem, așadar, în situația de a recunoaște întâietatea cronologică a cercetătorului ieșean, cunoscător profund al operei lui Hogaș, pe care a editat-o cu acribie și competență. Ca și monografia confratelui mai vârstnic, lucrarea lui Const. Ciopraga poartă amprenta cercetării de tip universitar, desfășurată metodic, în temeiul unei documentări atente, ce tinde spre exhaustiv. Meritele amândurora sunt incontestabile și nu ar avea nici un temei tentația
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de Ion Scurtu: M. Eminescu, Scrieri politice și literare (București, 1905; erau acolo texte publicate între anii 1870-1877). Această din urmă antologie din gazetăria lui Eminescu a fost foarte importantă pentru istoria receptării publicisticii eminesciene. Critic scrupulos și stăpînit de acribie, Ion Scurtu cercetează nu doar periodicele la care a scris Eminescu, ci umblă, poate printre primii, în lada cu manuscrise pe care poetul o lăsase în custodie, din 1884, lui Maiorescu și pe care acesta o va dona, în 25
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
student, Noica vorbim de omul de hîrtie, de cel care citește și, făcînd asta de multe ori pe dedesubt, reacționează la lecturile făcute nu meditează mai deloc asupra temeiurilor limbii pe care, prin scris, o întrebuințează însă cu subtilitate și acribie lipsită de ostentație. Textele pe care le publică, începînd chiar cu primul an de facultate, exprimă lecturi după lecturi, spirit critic, încercarea în reflecția pe cont propriu, contestînd, de cele mai multe ori, interpretările devenite prejudecăți și luînd în răspăr judecata de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sută de cuvinte cărora Noica le-a făcut biografia spirituală au, ca și la Platon cele o sută cincizeci de cuvinte din limba greacă, forța semantică a fundamentului rostirii românești. În bună tradiție hașdeiană și iorghistă, avîndu-l ca reper al acribiei și plinătății culturale și pe Pârvan, Noica merge la cele mai credibile surse. Se sprijină, înainte de toate, pe cele mai valoroase dicționare ale limbii române și nu numai: Dicționarul limbii române (1872, Laurian și Massim; 1934); Dicționarul limbii române literare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
coboară dintr-un neam de proprietari, se adaptează perfect la noua lume. Cu trudă, cu răbdare, cu ipocrizie ajunge în posturi de unde distribuie resurse publice, având grijă să-și facă parte, căci cine împarte parte își face. El povestește cu acribie tărășenia îmbogățirii securiștilor, de unde poți înțelege cum pe dedesubt stă o interesantă plasă de interese absconse. Statul odinioară securist nu e mort decât în plan oficial, în realitate cadavrele foștilor s-au metamorfozat în actuali. Dacă statul comunist s-a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
spectacol care se extinde devastator sau, dimpotrivă, este localizat pe o enclavă, în jurul unui vulcan, de pildă. Uneori spectacolul dispariției este irațional distribuit. Ba chiar reversibil. Unor personaje le sunt conservate viața, chiar dacă suportă mutații. Scenariile sfârșitului sunt reluate cu acribie, lucrate artizanal aproape, pentru ca pagina de final să fie o superbă declarație de dragoste adresată lumii. - Nostalgia paradisului la pachet cu teroarea apocalipsei. Cartea este o carte despre lume, așa cum e ea: dinamică, polimorfă, inconsistentă, contradictorie, autodevoratoare dar repetitivă. Aruncați
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care ne-a arătat-o începând din anii studenției și până la susținerea Tezei, când ne-a oferit, în cadrul referatului de specialitate, o mare cantitate de informații și sugestii de natură să îmbunătățească stilul și conținutul lucrării noastre. Un exemplu de acribie științifică, de analiză obiectică asupra istoriei țărilor române în context internațional, ne-a oferit prof. Gh. Cliveti. Spirit fin și pătrunzător, analist de mare anvergură al fenomenului istoric în întreaga sa complexitate, prof. Gh. Cliveti nea fost un foarte apropiat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
al României, neîndoielnic un teoretician și un ideolog cum puțini am avut și un „constructor” de sistem de gândire care nu poate fi clasat. Sintagma ce și-o aplică, „un om singur”, nu poate fi contestată. Și-a contabilizat cu acribie „defectele”, a Încercat să-și explice de ce are o altfel de „psihologie”, a căutat În sinele său cauza multor erori, eșecuri și ratări, a constatat că nu e deloc simplu să găsească motivele nereușitelor În „situații” date. E sigur, nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a petrecut jumătate din existența În caleidoscopica lume a Occidentului american. Se impunea că spirituș rector provocator de conștiințe, sugerând, sever onoarea academică, punctualitatea și decizia imbatabila. Savantul George Emil-Palade 277 Așa l-am cunoscut, așa m-a Învăluit În acribia și superioritatea omenească a geniului. Premiul Nobel i-a fost conferit În 1974 pentru merite Înalte În cercetare, descoperiri În biologie și medicină. Mi-l imaginez costructurat cu el Însuși În străluminatul laborant chemându-se consecvent și energic spre uimitoarele
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
însuși studiul textului literar a fost înlocuit cu interpretarea impresiilor criticilor, aceasta dovedind faptul că, în realitate, criticii literari români nici nu au respect pentru literatura pro-priu-zisă. Această lipsă de considerație pentru opera scriitori-lor se poate constata și prin anularea acribiei în editarea textelor literare, căci, absența cunoștințelor filologice și suficiența conduc deseori la introducerea falsurilor, prin interpretarea incorectă a grafiilor și prin schimbarea formelor gramaticale ori lexicale, precum introducerea lui sunt la scriitorii din secolul al XIX-lea sau la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nostru biolog, a reușit chiar în condițiile precare de atunci să facă reparații generale clădirii, să îmbogățească colecțiile, iar C. Motaș, un alt cunoscut naturalist, urmându-i la conducere profesorului I. Borcea (decedat în 1936) să continue, cu pasiune și acribie științifică, funcționarea muzeului. Întrebarea noastră rămâne, neputincioasă și agresivă în același timp: de ce atâta indiferență, de ce atâta crasă nepăsare față de valorile științifice și culturale lăsate moștenire de admirabilii noștri înaintași, de ce domnilor gospodari ai orașului de azi? Cele câteva precizări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ei din Viena, Paris etc., ar fi devenit prima bibliotecă în ordine istorică a Moldovei și chiar a întregii țări". La acest capitol se cuvine a adăuga și "Academia de la Suceava și Schola latina de la Cotnari", un volum esențial, cu acribie documentat, al lui Valentin Talpalaru. Istoria Moldovei din secolele următoare consemnează existența bibliotecilor marilor cărturari, așezăminte cu o încărcătură umanistă, ceea ce explică, în mare parte, valoarea informațiilor cuprinse în scrierile cronicarilor. Moldova și Iașul întrețin cultul unor biblioteci care păstrează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
scapără orbitor, valul de stropi mari se prăvale. S-a dezlănțuit uraganul. La fiecare tunet omul își acoperă fața cu mâinile, tremură tot. Hârtiile cu însemnări, înghesuite la repezeală, pluteau acum în buzunarele pline de apă. Observațiile lui riguroase până la acribie s-au prelins într-o pânză cu dâre albastre de pix, bună de aruncat. Încă un fulger și încă un tunet îl fac pe omul nostru prins de furtună o mogâldeață totuna cu trunchiul de care se lipise. Ceasuri întregi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
colecției „Biblioteca pentru toți“, director general al Editurilor și patrimoniului național în Ministerul Culturii, redactor-șef, apoi director al Editurii Minerva. Din 2001 a lucrat la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, unde s-a ocupat cu inegalabilă acribie de întocmirea unor ediții critice din operele literaturii române clasice. Volumele din , rodul a peste zece ani de cercetare și docu mentare, au fost elaborate împreună cu regretata editoare și traducătoare Aristița Avramescu. Precizările necesare privind acest tom al lucrării memorialistice
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
definirii spațiului critic, așadar, ajunge să fie, ca la Virilio, una deosebit de grea, întrucât nu perspectiva accelerată, anamorfoza, pare a fi falsă, ci profunzimea însăși a comunicării în timp real, a percepției realității, a jocurilor dintre real și imaginar, a acribiei sugestiei. Omul actual este definit de transa hipnotică, chiar de imersia în mai multe spații hipnotice adeseori antagonice ele însele și care îl înscriu în evidențele unor conexiuni pe care nu el le mai controlează. Dacă în această paradigmă identificăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lui Eliade, cărora li se pot adăuga numeroase alte excerpte tipărite în diverse reviste de cultură autohtone. Prezentul volum poate înnoi însă această atmosferă, ca retuș la maniera, pripită sau neglijentă până acum, de livrare a documentului biografic și inedit. Acribia investită în ediția de față tentează în primul rând adecvarea la ceea ce este organic într-o biografie, într-o lume parțial închisă pentru că trecută, și doar printr-o regretabilă confuzie ar putea fi confundată cu mania adnotării. Ea corespunde deopotrivă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
la singurele posturi de radio unde puteam auzi adevărul, altul decît cel servit de Ministerul orwellian al Adevărului, reprezentau glasul suprem al conștiinței civic-morale și estetice. Virgil Ierunca este unul din puținii critici aflați în exil care a monitorizat cu acribie viața literară și culturală națională din perioada regimului comunist, pe toată întinderea lui. Nimeni din cei semnificativi, indiferent dacă erau poziționați pe grila sa etică și estetică la plus sau la minus, nu a scăpat ochiului vigilent și corect al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
origine sănătoasă, unii transformați în scriitori doar pe temeiul unor texte partinice afișate la "Gazeta de perete" a fabricii sau unității unde lucra respectivul. Lucrările primului Congres al Scriitorilor din Republica Populară Română sînt adunate, literă cu literă, cu maximă acribie, cu evlavie aproape, într-un tom, cu titulatura menționată, de 541 de pagini, format mare (16,7/23,9 cm), la Editura de Stat pentru literatură și artă, avînd ca responsabil de carte pe C. Regman, tehnoredactor: G. Strominger și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]