1,981 matches
-
ideologică a discursului, violența obiecțiilor plasează pamfletarul într-un teritoriu simbolic aparte, denumit de Angenot extopie, "în care indignarea ține locul demnității"190, justificând atacul prin violența limbajului. În cel de-al doilea exemplu la care ne-am oprit 191, acuza tranșantă funcționează ca un jalon referențial în corpul textului. Prin ea, pamfletarul execută, din interiorul povestirii hiperbolice, o mișcare de întoarcere în realitatea evenimențială. Strategia de fictivizare apare ca indice intertextual în pamfletul polemic: "La neamul românesc viețuiau alături doi
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
corpul textului. Prin ea, pamfletarul execută, din interiorul povestirii hiperbolice, o mișcare de întoarcere în realitatea evenimențială. Strategia de fictivizare apare ca indice intertextual în pamfletul polemic: "La neamul românesc viețuiau alături doi profeți, apostolul Iorga și Cuza proorocul", iar acuza tranșantă are rolul de a reconecta lectorul la realitatea subiectiv asumată a polemistului: "Paginile Neamului Românesc erau o josnică insultă și constituiesc până astăzi cel mai mare monument de incultură sufletească, de analfabetism și demagogie. Școală naționalistă antisemită și demagogie
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
propus pe afiș să perfecționeze individualitatea românească ce li se părea stricată, a contribuit cu o nouă nuanță de ticăloșie la viața tineretului, victima vârstei admirabile și credule și a politicienilor pitiți în personaje cu barbă, profesorale". Accentuarea și prelungirea acuzei tranșante cade, aici, în sarcina anaforei, o figură retorică a insistenței, cu un mare potențial persuasiv, la care Arghezi recurge frecvent în ofensiva polemică. De asemenea, procedeul polemic investigat de noi joacă, în acest caz, rolul de trambulină spre același
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ia proporții apocaliptice ("D-nii Iorga și Cuza, apucați de o nevroză criminală, pândesc copii evreiești noaptea, prin mahalale, fug cu ei și-i sufocă: exact sociologia și politica lor"), iar pamfletarul se autoînsărcinează cu execuția simbolică a adversarilor. Dacă, prin acuza tranșantă, pamfletarul își formulează entimematic, dar direct și punctual rechizitoriul, pe următoarea treaptă a ambiguizării limbajului violent putem plasa analogia descalificantă, tot în calitate de raționament eliptic, dar indirect, de data aceasta, și cu un grad mai mare de generalizare. Și pe
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-o. Revenind la un exemplu invocat mai sus, vom preciza că ficțiunea augmentativă, realizată prin intermediul hiperbolei, joacă un rol-cheie în discursul polemic arghezian, fiind, alături de alegorie, una din digresiunile ludice favorite. Tendințele și pretențiile ideologice ale adversarilor (formulate și ca acuze tranșante, așa cum am văzut) devin, aici, pretextul imaginării celor mai cumplite orori ale holocaustului: "Pruncilor evrei trebuie să li se răsucească gâtul îndată după născare și chiar în patul maternității să fie înăbușiți. Copilul de evreu n-are drept la
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
citării discursului advers, susceptibil de trunchierea adevărului. Iată, așadar, reproșul lui Iorga: Când un popor întreg comemora pe Ștefan cel Mare, el (Arghezi, n.n.) își râdea de marele ucigaș"228. Textul arghezian urmează același traseu, dinspre defensiv luând ca pretext acuza injustă spre ofensiv, descalificând atât maniera tendențioasă a preopinentului de a interpreta realitatea, cât și stilul lucrărilor de specialitate, greoi și inaccesibil cititorului obișnuit. Formula aleasă de Arghezi marcă a retoricii polemice proprii, de altfel, este a diasirmului ce provoacă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
concentra pe examenul obiectiv. Există situații în care istoricul bolii și examenul obiectiv nu se pot realiza concomitent din cauza stării avansate de oboseală sau epuizare a pacientului. Primul contact cu pacientul vârstnic se va face ținând cont de următoarele elemente:acuzele subiective sunt numeroase și variate, ceea ce face dificilă stabilirea afecțiunii de bază;existența unor tulburări senzoriale (văz, auz) face dificilă comunicarea;perspectiva vârstnicului asupra elementelor pe care le consideră firești în cursul îmbătrânirii poate ascunde manifestări ale bolii de bază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
începuse încă pentru că Barbu nu apăruse. La insistențele femeii, se hotărăște trimiterea unui mumbașir în județ pentru a-i aduce aminte acestuia să se prezinte la tribunal. Dar o altă proble mă apare, martorii nu vor să rămână până la venirea acuza tului. „Eu ticăloasa am venit cu marturi aici, se plânge Ancuța, dă-i țiu în cheltuială dă sunt dooă săptămâni. Și acel mumbașir ce s-au dus ca să-l aducă nici într-o lună de zile nu poate veni. Apoi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
10.2. sunt prezentate două profile glicemice obținute prin aplicarea glucomonitorizării continue. Primul profil aparține unui student în vârstă de 22 ani, cu diabet zaharat tip 1, cu insulinoterapie intensivă (glargin + analog rapid), a cărui A1c este de 6,5%. Acuzele principale au fost cele de hipoglicemii frecvente. Comparând profilul cu jurnalul completat de tânăr, s-a putut determina corelația între activitatea fizică și glicemie, de asemenea indexul insulină/hidrați de carbon. (Figura 10.1 )(2) Cel de al doilea profil
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
susține ideile, astfel că în 20 ianuarie 1600, Clement al VIII-lea decide ca Bruno să fie osândit ca eretic fățiș și îndărătnic și să fie abandonat brațului secular, lucru echivalent cu arderea pe rug. I se aduc treizeci de acuze. "Gaspare Scipio își amintește nu mai puțin de patrusprezece dintre aceste învinuiri: tăgăduirea transsubstanțierii, contestare virginității sfintei Maria, șederea în țări eretice, scrierea lucrării antipapale Alungarea bestiei triumfătoare, teza despre eternitatea universului și pluralitate lumilor, adeziunea la metempsihoză, acceptarea magiei
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din liceu că trebuie să te adaptezi, nu doar să supraviețuiești, ci să viețuiești cât de cât civilizat. Unde aș fi ajuns dacă nu colaboram...?”. tehnica self controlului, ținând de această a doua identitate, Îl ajută după revoluție să Înfrunte acuzele sau insinuările celor care-l bănuiau, să facă față situației „când revoluționarii lui Pește au vrut să mă scoată din Institut În șuturi”. Un personaj emblematic acest tavi al lui Nicolae turtureanu. Și un poet care știe să observe. (17
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cuvânt înainte și culegere de texte de Mircea Handoca. "Dosarul" Mircea Eliade, vol. II (1928-1944), Cu cărțile pe masă, Curtea veche, București, 1999, cuvânt înainte și culegere de texte de Mircea Handoca. "Dosarul" Mircea Eliade, vol. III (1928-1944), Elogii și acuze, Curtea veche, București, 2000, cuvânt înainte și culegere de texte de Mircea Handoca. "Dosarul" Mircea Eliade, vol. IV (1929-1936), Jos farsa!, partea întâi, Curtea veche, București, 2000, cuvânt înainte și culegere de texte de Mircea Handoca. "Dosarul" Mircea Eliade, vol
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
narativ, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000, p. 10. 16 Mircea Borcilă, "Semiotică și poetică. Perspective de reintegrare", în Limbă și literatură, vol. III-IV, 1991, p. 236. 1 Șerban Cioculescu, "Întoarcerea din rai", în "Dosarul" Mircea Eliade, vol. III (1928-1944), Elogii și acuze, cuvânt înainte și culegere de texte de Mircea Handoca, Curtea Veche, București, 2000, p. 36; simbolismul titlului Petru și Pavel a fost sesizat și de Gheorghe Glodeanu, în Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sensului își construiește trasee și prin opera științifică, fiecare nuvelă evocând astfel unitatea operei și unitatea sacrului" (p. 52). 34 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 96. 35 Șerban Cioculescu, "Secretul doctorului Honigberger", în "Dosarul" Mircea Eliade, vol. III (1928-1944), Elogii și acuze, cuvânt înainte și culegere de texte de Mircea Handoca, Curtea Veche, București, 2000, p. 56. 36 Ibidem, p. 59. 37 Ovid S.Crohmălniceanu, op. cit., p. 314. 38 Ibidem, p. 313. Această idee o regăsim și în analiza făcută de Lionel
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu un număr de studenți poate mai mare decât al celor din München șicu un staff de proporții echivalente. În ce mă privește, simpatia mea față deel a crescut proporțional de fiecare dată când am auzit că era ținta unor acuze grave și neîndemânatice din partea unor personaje pentru care am încă o stimă considerabilă, dar în care nu mă încred, din rațiuni temeinice. Menționez numele câtorva: Alfonso di Nola, Vittorio Lanternari, Dario Sabbatucci, Jonathan Smith și, pentru a ajunge la cei
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
tradiții, în continuare tributară, din punct de vedere religios, comunităților rămase în Iran, care, în ciuda persecuțiilor, conservaseră mai bine limba textelor religioase. Prin urmare, fondează instituții pentru instruirea tinerilor preoți (precum, la 1854 - Mulla Firoz Madressa, Bombay)1. Nu recunosc acuzele de dualism aduse religiei lor, dar un proces de colonizare creștină va avea în cele din urmă loc, nu prin dispute teologice, ci pe mai sigure filiere filologice. La interfața acestor polemici, un filolog german ca Martin Haug, istoric al
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
în mediile universitare germane. E foarte plauzibil ca, mai mult sau mai puțin conștient, fără să susțină ideologia nazistă, Wikander să fi preferat complicitatea acestei, pentru câțiva ani, oportune conjuncții. Decuparea câtorva amănunte a devenit vârful de lance al unor acuze, probabil întemeiate, dar lipsite de argument: bunăoară, dovada colaboraționismului sau propagandismului său nazist în faptul că Höfler îi propusese să-și republice teza la editura SS-Ahnenerbe4, sau folosirea termenului Führer1, cuvânt de altfel comun, pentru desemnarea căpeteniilor comunităților războinice ariene
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
îl aplică atunci când le mărturisește prietenilor, în iunie 1939, aflându-se probabil încă la München, voluntariatul său pentru o lovitură de stat, în cazul în care Suedia nu ar consimți să intre în război alături de Germania 3. Iar apărarea față de acuzele conaționalilor săi, în decembrie al aceluiași an 1939, când i se atrage atenția că prietenia cu Höfler i-ar putea aduce prejudicii („Nu bănuiesc vreun «atac puternic» care să-mi fi fost pregătit la Uppsala. Dacă este vorba de prietenia
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
pedeapsă, dar de obicei aruncă vina pe alții și își denunță companionii. Stima de sine este de regulă scăzută deși afișează o imagine de „demnitate”. Există o toleranță redusă la frustrare. Tinerii cu tulburări de conduită sunt instabili, cu frecvente acuze de furie. Uneori percep eronat intențiile altora ca fiind ostile și mai amenințătoare decât e cazul. Aspectele psihologice menționate mai sus, alături de potențialul agresiv major determină ca - dacă trăsăturile respective se prelungesc și la vârsta adultă - persoana să fie mai
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
monetară, regimul prețurilor; legislația națională nu a incitat populația să participe, să se implice; aparatul politico-administrativ a menținut "ordinea", "liniștea" în detrimentul profesionalizării, eficienței și probității etice; structurile administrative au fost vulnerabile la "politizare", oficialii au fost cvasi-indiferenți față de critici, față de acuze dovedite și denunțări publice 99; "jocul" administrativ nu a ascultat de reguli clare, de criterii de recrutare, de dezvoltare profesională fondată pe competență; pluralismul a devenit sursă de clientelism politic; paternalismul și corupția au fost și au rămas la ordinea
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
serie de revendicări ale României față de Poartă. Deoarece Poarta a refuzat să satisfacă revendicările României, Mihail Kogălniceanu era hotărât să împingă România în război. Pentru a pregăti terenul, el trimite o notă agenților diplomatici români acreditați în străinătate în care acuza Turcia de ororile săvârșite în Balcani. În notă se arată că”această situație e plină de primejdii și ar fi greu să ne amăgim în vreun fel, căci nu știu care ar putea fi guvernul care ar putea rezista vreme îndelungată la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
aici și titlul operei: „Aceste 22 de cărți, spune Augustin, tratează despre ambele Cetăți; totuși li s-a dat tiltlul: «Despre Cetatea lui Dumnezeu», pentru ca să poarte, de preferință, titlul celei mai bune”. Lucrarea cuprinde două părți: primele zece cărți combat acuzele pe care le aduc păgânii Bisericii, iar Biserica, la rândul ei, atacă păgânismul cu politeismul său. Celelalte douăsprezece cărți expun originea, dezvoltarea și sfârșitul celor două cetăți. Fericitul Augustin analizează cu o deosebită atenție situația omului în Raiul pământesc, căderea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
vocii, care răzbate prin carapacea cuvintelor scrise. F. Opere autobiografice și autocritice Confesiones (Mărturisirile). Între anii 397-400, Fericitul Augustin scrie Cele XIII Cărți ale Confesiunilor. Izvorâte dintr-o necesitate lăuntrică de reculegere și rugăciune, ele sunt și un răspuns la acuzele pe care i le-au adus, în mod special, maniheii. El scrie pentru întreg neamul omenesc: „Cui povestesc eu acestea ? Desigur, nu Ție, Dumnezeul meu, ci înaintea Ta le povestesc neamului meu, neamului omenesc... Negreșit pentru ca eu și oricine le-
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
, publicație bilunară apărută la Iași, sub direcția și redacția lui B. P. Hasdeu, între 1862 și 1863. Începând cu numărul 10 din 1863, în urma unor acuze de separatism, și-a schimbat titlul în „Lumina”. Datorită lui Hasdeu, publicația are un solid sector de istorie, cu contribuții și în domeniile adiacente: diplomatica, arheologia, bibliologia, iconica, glosologia, chiar filologia, întrucât Hasdeu, care, primul în cultura română, a avut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
poeziei, insistând asupra „imaginii pure sau ideii poetice”, care e „sâmburele” ei, și asupra rolului determinant al imaginației. Tot aici Hasdeu începe și polemica sa cu T. Maiorescu, pe care-l ironizează la rubrica „Tutti frutti”. Conflictul se adâncește în urma acuzei de imoralitate pe care Comitetul central de inspecțiune școlară (din care făcea parte și Maiorescu) o lansează la adresa revistei în care Hasdeu publicase nuvela Duduca Mamuca. În replică, Apărarea redactorului la procesul de presă ce i s-a intentat, sclipitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]