1,099 matches
-
îi întrebă el înmărmurit. Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care numele predicativ să fie exprimat prin: (a) substantiv în cazul genitiv; b) pronume nehotărât în cazul nominativ; (c) numeral ordinal în cazul acuzativ; ( d) verb la modul infinitiv; (e) pronume interogativ în cazul nominativ; (f) adverb relativ; (g) verb la modul supin; (h) interjecție; (i) adjectiv; (j) adverb de mod; (k) numeral colectiv în cazul genitiv; (l) numeral multiplicativ. Realizați contragerea propoziției subordonate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
atributive de un regent de tip nominal (substantiv, pronume, numeral). Formulați enunțuri în care propoziția atributivă să fie introdusă prin: (a) conjuncția că; (b) pronumele relativ care în cazul genitiv; c) adverbul relativ cum; (c) pronumele relativ care în cazul acuzativ. Construiți fraze în care propoziția atributivă să aibă ca termen regent: (a) substantivul felul; (b) pronumele demonstrativ de depărtare acela; (c) numeralul ordinal al doilea; (d) substantivul întrebarea. Construiți un enunț care să conțină o propoziție subordonată atributivă despărțită prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Le făcea din mâini și-i spunea lui Bumbu..." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul indirect să fie exprimat prin: (a) pronume de politețe în cazul dativ; (b) verb la modul supin; (c) numeral colectiv în cazul acuzativ; d) substantiv în cazul genitiv; (e) adjectiv; (f) pronume negativ în cazul acuzativ; ( h) pronume interogativ în cazul dativ; (i) substantiv propriu, genul feminin, cazul dativ. Indicați termenii regenți ai propozițiilor subordonate completive indirecte din textele de mai jos: (a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Formulați enunțuri în care complementul indirect să fie exprimat prin: (a) pronume de politețe în cazul dativ; (b) verb la modul supin; (c) numeral colectiv în cazul acuzativ; d) substantiv în cazul genitiv; (e) adjectiv; (f) pronume negativ în cazul acuzativ; ( h) pronume interogativ în cazul dativ; (i) substantiv propriu, genul feminin, cazul dativ. Indicați termenii regenți ai propozițiilor subordonate completive indirecte din textele de mai jos: (a) "Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un adjectiv provenit din verb la participiu; (d) o interjecție predicativă; (e) o interjecție onomatopeică, având valoare predicativă; (f) un adverb. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de timp să fie exprimat prin substantive și substitute ale acestora în cazul acuzativ, respectiv genitiv. Alcătuiți enunțuri în care un verb la modul infinitiv, respectiv gerunziu să îndeplinească funcția de complement circumstanțial de timp. Ilustrați, în enunțuri, dependența unui complement circumstanțial de mod de: (a) un adjectiv; (b) un adverb; (c) o interjecție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțial de mod de: (a) un adjectiv; (b) un adverb; (c) o interjecție. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin: (a) substantiv în cazul dativ, precedat de prepoziție; (b) pronume personal de politețe în cazul acuzativ, precedat de prepoziție; (c) verb la modul infinitiv, precedat de prepoziție; (d) numeral colectiv în cazul genitiv, precedat de prepoziție/ locuțiune prepozițională; (e) verb la modul gerunziu; (f) locuțiune adverbială; (g) adverb nehotărât. Ilustrați, în enunțuri, dependența complementului circumstanțial de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un verb; (b) un adverb; (c) o interjecție; d) un adjectiv. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de cauză să fie exprimat prin: (a) pronume personal în cazul genitiv; (b) numeral ordinal în cazul dativ; (c) numeral cardinal în cazul acuzativ; (d) adjectiv; (e) verb la modul gerunziu; (f) substantiv în cazul acuzativ. Alcătuiți două enunțuri în care locuțiunea adverbială de aceea să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză, respectiv de complement circumstanțial de scop. Formulați enunțuri în care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțuri în care complementul circumstanțial de cauză să fie exprimat prin: (a) pronume personal în cazul genitiv; (b) numeral ordinal în cazul dativ; (c) numeral cardinal în cazul acuzativ; (d) adjectiv; (e) verb la modul gerunziu; (f) substantiv în cazul acuzativ. Alcătuiți două enunțuri în care locuțiunea adverbială de aceea să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză, respectiv de complement circumstanțial de scop. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de scop să fie exprimat prin: (a) verb la modul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de complement circumstanțial de cauză, respectiv de complement circumstanțial de scop. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de scop să fie exprimat prin: (a) verb la modul infinitiv; (b) numeral ordinal în cazul genitiv; (c) pronume personal propriu-zis în cazul acuzativ; (d) substantiv în cazul acuzativ. Construiți două enunțuri în care complementul circumstanțial concesiv să fie exprimat prin adjectiv, respectiv prin verb la modul gerunziu. Propoziția subordonată circumstanțială de mod Realizați contragerea propozițiilor subordonate circumstanțiale de mod din textele de mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv de complement circumstanțial de scop. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de scop să fie exprimat prin: (a) verb la modul infinitiv; (b) numeral ordinal în cazul genitiv; (c) pronume personal propriu-zis în cazul acuzativ; (d) substantiv în cazul acuzativ. Construiți două enunțuri în care complementul circumstanțial concesiv să fie exprimat prin adjectiv, respectiv prin verb la modul gerunziu. Propoziția subordonată circumstanțială de mod Realizați contragerea propozițiilor subordonate circumstanțiale de mod din textele de mai jos: (a) "El o duse
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valoare predicativă țuști; c) adjectivul provenit din verb la participiu găsit; (d) adverbul atunci. Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială temporală să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ cine în cazul genitiv; b) adjectivul pronominal relativ care în cazul acuzativ; ( c) adverbul relativ cum; d) adverbul nehotărât oricând. Propoziția subordonată circumstanțială de loc Precizați termenii regenți ai propoziției subordonate circumstanțiale de loc, prin raportare la exemplele identificate în textele de mai jos: (a) "Ajungând junincă, vițeaua lui Păcală se făcu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțiale de loc de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială de loc să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ cine în cazul genitiv; b) adjectivul pronominal relativ care în cazul acuzativ; ( c) adverbul relativ unde precedat de prepoziție; (d) adverbul nehotărât oriunde. Propoziția subordonată circumstanțială de scop (finală) Realizați contragerea propozițiilor subordonate circumstanțiale finale din textele de mai jos în complementele circumstanțiale de scop corespunzătoare: (a) "Eu, fiind ascuns în cămară
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îi zise [...] [Scufița Roșie]" (Frații Grimm, Scufița Roșie) Construiți fraze în care propoziția subordonată circumstanțială cauzală să fie introdusă prin: (a) locuțiune conjuncțională; (b) adverb relativ; (c) pronume relativ în cazul genitiv; (d) conjuncție subordonatoare; (e) pronume relativ în cazul acuzativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența propoziției subordonate circumstanțiale cauzale de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Propoziția subordonată circumstanțială concesivă Indicați elementele de relație reperabile, în textele de mai jos, între propozițiile subordonate concesive și regentele lor: (a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana întâi plural); (d) predicatul să fie exprimat printr-un adverb predicativ; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal nehotărât; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral colectiv în cazul acuzativ; (g) să existe un atribut interjecțional; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dar grabnic se aude un freamăt de aripă,/ Și dalba-mpărăteasă, din brațe-i dispărând,/ Se schimbă-n rândunică și fuge-n cer zburând!" (Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) 3. (2 p.) Alcătuiți enunțuri în care: (a) pronumele nehotărât orice (în acuzativ) să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect; (b) complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin numeral; c) verbul a rămâne să aibă valoare copulativă; (d) o locuțiune verbală să aibă funcția sintactică de predicat; (e) un pronume personal (în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2005, p. 182 (ca "proforme"); Dimitriu, 1999, p. 224; Iordan & Robu, 1978, p. 409 etc. 100 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 191-194; Dimitriu, 1999, pp. 235-303; Iordan & Robu, 1978, pp. 410-429 etc. 101 Pronumele reflexiv are forme numai pentru cazurile acuzativ și dativ. 102 Vezi Dimitriu, 1999, p. 290. 103 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 211, 250, 265-266, 271, 278, 285-286 etc.; Dimitriu, 1999, pp. 242-303 etc. 104 După modelul din Dimitriu, 1999, p. 307. În Gramatica I, 2005, p. 289
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zile după susținerea tezei. martie 2010 Adina Dragomirescu Cuprins Introducere.............................................................................................................. 11 Abrevieri.................................................................................................................. 15 Capitolul 1: Ergativitatea din perspectivă tipologică.......................................... 17 1. Din istoricul studiilor despre ergativitate.................................................... 17 2. Ce este ergativitatea?.................................................................................. 18 2.1. Definiție................................................................................................ 18 2.2. Clasificarea tipologică acuzativ/ergativ acoperă toate limbile lumii?. 19 3. Tipuri de ergativitate................................................................................... 20 3.1. Ergativitatea morfologică (intrapropozițională).................................... 20 3.1.1. Posibilități de marcare a relațiilor sintactice intrapropoziționale............................................................................... 21 3.1.2. Alte aspecte care influențează încadrarea tipologică a unei limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Tipuri de ergativitate................................................................................... 20 3.1. Ergativitatea morfologică (intrapropozițională).................................... 20 3.1.1. Posibilități de marcare a relațiilor sintactice intrapropoziționale............................................................................... 21 3.1.2. Alte aspecte care influențează încadrarea tipologică a unei limbi.......................................................................................... 21 3.1.3. Partiția morfologică ergativ−acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului............................................................................... 23 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională)........................................ 27 3.2.1. Limbi cu pivot S/ A...................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/O...................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt..................................................................... 29 3.3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2. Relația dintre ergativ și pasiv................................................................. 38 5.3. Există pasiv și în limbile ergative?......................................................... 39 6. Antipasivul....................................................................................................... 40 6.1. Definiția și funcțiile antipasivului.......................................................... 40 6.2. Relația dintre aplicativ și antipasiv......................................................... 44 6.3. Există antipasiv în limbile acuzative?.................................................... 45 7. Evoluția sistemelor lingvistice......................................................................... 47 7.1. Există o direcție unică a schimbării?...................................................... 48 7.2. Limbile primitive erau limbi ergative?.................................................. 51 7.3. Există o motivație cognitivă pentru ergativitate?.................................. 54 8. Concluzii......................................................................................................... 55 Capitolul 2: De la tipologie la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
erau limbi ergative?.................................................. 51 7.3. Există o motivație cognitivă pentru ergativitate?.................................. 54 8. Concluzii......................................................................................................... 55 Capitolul 2: De la tipologie la sintaxă: ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale........................................................................................... 57 1. Probleme......................................................................................................... 57 2. Abordări de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ................ 59 2.1. Analiza "inacuzativă" a limbilor ergative............................................. 59 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale.................................................. 60 2.3. Ipoteza ergativității................................................................................ 63 2.4. Parametrul Cazului obligatoriu.............................................................. 63 2.5. Alte abordări generative ale distincției tipologice ergativ/acuzativ....... 65 2.6
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
distincției tipologice ergativ/acuzativ................ 59 2.1. Analiza "inacuzativă" a limbilor ergative............................................. 59 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale.................................................. 60 2.3. Ipoteza ergativității................................................................................ 63 2.4. Parametrul Cazului obligatoriu.............................................................. 63 2.5. Alte abordări generative ale distincției tipologice ergativ/acuzativ....... 65 2.6. O explicație sintactică a partiției morfologice....................................... 67 2.7. Există verbe inacuzative în limbile ergative?........................................ 68 3. Probleme pentru teoria Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Inventarul și clasificarea semantico-sintactică a verbelor inacuzative din limba română.................................................................................. 113 4. Tipuri de abordări............................................................................................ 121 4.1. Abordări sintactice................................................................................. 122 4.1.1. Pornind de la Generalizarea lui Burzio........................................ 123 4.1.2. Categorii funcționale responsabile de atribuirea/verificarea Cazului acuzativ..................................................................................... 124 4.2. Abordări semantice................................................................................ 130 4.2.1. Liste de roluri tematice................................................................ 131 4.2.2. Ierarhii.......................................................................................... 132 4.2.3. Critici și alternative...................................................................... 134 4.3. Abordări "proiecționiste"....................................................................... 137 4.4. Abordări "(neo)construcționiste"........................................................... 139 4.5. Abordări
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
găsirea unei punți între aceste domenii. Ultimul aspect este și cel mai solicitant: termenul ergativitate are două accepții, aparent fără legătură directă, desemnând, pe de o parte, un tip de limbi (ergative), diferite de limbile familiare nouă (care sunt limbi acuzative), iar, pe de altă parte, o subclasă de verbe intranzitive nonagentive, prezentă în foarte multe limbi ale lumii. Cele două obiective majore ale lucrării sunt legate de aceste două accepții: prezentarea ergativității ca fenomen prezent în foarte multe limbi și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbilor ergative într-un adevărat repertoriu terminologic (în care mi-a fost destul de greu să mă descurc), iar mecanismele sintactice folosite de unele dintre limbile ergative să capete interpretări dintre cele mai diverse. Modelul adoptat pentru descrierea diferențelor dintre limbile acuzative și cele ergative din punct de vedere tipologic este Dixon (1994), lucrare la care am raportat cea mai mare parte a bibliografiei consultate. În al doilea capitol, De la tipologie la sintaxă. Ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale, am realizat o prezentare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
raportat cea mai mare parte a bibliografiei consultate. În al doilea capitol, De la tipologie la sintaxă. Ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale, am realizat o prezentare critică a încercărilor de a descrie sintaxa limbilor ergative cu instrumentele folosite pentru descrierea limbilor acuzative. Acest tip de descriere a dominat cercetările despre ergativitate până spre sfârșitul secolului al XX-lea, când au apărut îndoielile lingviștilor referitoare la posibilitatea de a stabili corespondențe exacte. Problemele tratate în acest capitol − abordările de tip sintactic ale distincției
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]