5,686 matches
-
argint, având pliscul de aur. În vârful scutului, în măntăluță, în câmp negru, se află un lup rampant, ieșind, de argint, limbat cu roșu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Acvila este pasărea care se află pe sigiliul localității încă din secolul al XVII-lea. Câmpul roșu face referire la denumirea orașului, așa cum apare în vechile documente slavone (Crasna), care se traduce atât prin frumos, cât și prin roșu. Lupul reprezintă
HOTĂRÂRE nr. 1.182 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemei oraşului Târgu Frumos, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137673_a_139002]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Drăgănești, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Drăgănești, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp auriu, se află o acvilă bicefală neagră, ieșind. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o cruce simplă de argint, așezată pe o terasă boltită, de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
bicefală neagră, ieșind. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o cruce simplă de argint, așezată pe o terasă boltită, de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Acvila bicefală face trimitere la blazonul familiei Cantacuzino, familie ale cărei destine sunt strâns legate de localitate. Crucea amintește de existența monumentului istoric Crucea de la ��oplea, ridicat în anul 1655 în urma bătăliei dintre voievodul Radu Șerban și seimenii răsculați. Coroana murală
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
anexa care face parte integrantă din prezentul decret. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU Anexă 1 STEMELE județelor și municipiilor MUNICIPIUL BUCUREȘTI Scut tăiat; în cartierul superior, în cîmp albastru, silueta Palatului Mării Adunări Naționale în argintiu, avînd deasupra o acvila aurie cu aripile desfăcute și capul spre dreapta; în cartierul inferior, în cîmp roșu, o jumătate de roată dințata, avînd în partea inferioară o carte deschisă albă purtînd inscripția "Civitas nostră" în auriu. În partea centrală a stemei este așezat
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
despărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul superior, în cîmp auriu, un zid de cetate crenelat, din care iese silueta unei fabrici cu cinci coșuri fumegînd, totul în argintiu; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o acvila cruciata aurie conturnată, flancata în dreapta de o lună, iar în stînga de un soare, ambele în auriu; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un cap de bour negru cu o stea aurie în cinci colțuri între coarne, flancat în partea
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL ARGEȘ Scut scartelat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, o acvila aurie cu aripile desfăcute stînd pe un pisc argintiu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, trei coloane separatoare (industrie petrochimica) în argintiu cu contururi negre; în cartierul din stînga jos, în cîmp roșu, două segmente de roți dințate argintii
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
de evacuare a gazelor în negru, avînd în partea superioară o flacăra argintie. Coloana are în partea stîngă o jumatate de soare auriu, iar în dreapta un segment de roată dințata neagră, plasate asimetric; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, o acvila aurie cu aripile desfăcute ținînd în gheare un hrisov argintiu de care atîrnă o pecete roșie. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD Scut scartelat; în cartierul din stînga sus, în cîmp auriu, o acvila neagră cu aripile desfăcute avînd pe piept un scut roșu cu inscripția V.R.R. (Virtus Română Rediviva), ieșind dintr-un zid de cetate crenelat redat în argintiu; pe zid, central, este așezată o carte albă deschisă; în cartierul din dreapta sus, în
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL BUZĂU Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o cetate argintie din piatră cu turn în dreapta, din care iese o acvila aurie; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un segment de roată dințata argintie, un spic de grîu auriu și un strugure auriu cu frunză verde; în cartierul inferior, în cîmp auriu, un stejar în culori naturale așezat pe o terasă
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL DÎMBOVIȚA Scut despicat; cîmpul din stînga tăiat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, este reprezentat în auriu Turnul Chindiei din care iese o acvila argintie cu aripile desfăcute; în cartierul din stînga jos în cîmp albastru, o căprioară aurie; despărțirea celor două cartiere se face printr-un zid crenelat; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, două sonde argintii și un segment de roată dințata
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL GORJ Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp roșu, steagul răscoalei de la 1821 (flamura aurie avînd pe centru o acvila neagră înconjurată de o cunună de frunze verzi și deasupra inscripția 1821) suprapus la stînga pe o sabie de argint cu gardă de aur și vîrful în sus; în cartierul din dreapta, în cîmp argintiu, un turn de răcire pentru termocentrale
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
anume la baza acestuia. Municipiul Focșani Scut tăiat în partea superioară; cîmpul inferior despicat; în cartierul din stînga, în cîmp roșu, un cap de bour cu o stea între coarne, totul în auriu; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, o acvila cu aripile desfăcute, aurie; în cartierul superior, în cîmp auriu, un profil de fabrică, totul în roșu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
află soarele sub care sunt reprezentate trei r��uri ale județului: Somes, Crasna și Barcau, toate din argint. În cartierul din stânga jos se află un ciorchine de strugure cu o frunză de vita-de-vie, ambele din argint. Cartierul din dreapta jos prezintă acvila română și inscripția SPQR - Senatus Populusque Romanus, pe argintiu. Semnificația elementelor însumate: Poartă principala - PORTA PRETORIA - a castrului român ilustrează ideea de zonă de legătură a județului între Transilvania istorică și Țara Silvaniei; aceasta poartă semnifică și poziția geografică a
HOTĂRÂRE nr. 540 din 30 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Salaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142524_a_143853]
-
de intrare în Transilvania. Soarele reprezintă simbolul arhaic al vieții și al mișcării, incrustat pe mai toate porțile din lemn sculptate ale gospodăriilor țărănești din județ. Ciorchinele și frunză de vită reprezintă simbolic o ocupație seculară a locuitorilor județului, viticultura. Acvila română și inscripția SPQR - Senatus Populusque Romanus - simbol al Romei reprezintă bogăția în vestigii române a județului Sălaj. -----------
HOTĂRÂRE nr. 540 din 30 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Salaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142524_a_143853]
-
Contrasemnează: --------------- Ministrul administrației publice, Octav Cozmăncă Anexă 1*) Anexă 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului Argeș Descrierea stemei: Stema județului Argeș, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut plin, având câmpul albastru încărcat cu o acvila de aur, cu ciocul și ghearele roșii, care își ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri. În câmpul superior, o fascie de culoare roșie, pe care sunt amplasate simbolurile electricității și atomului. Semnificația elementelor însumate: Acvila simbolizează demnitate
HOTĂRÂRE nr. 462 din 16 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Arges. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142474_a_143803]
-
cu o acvila de aur, cu ciocul și ghearele roșii, care își ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri. În câmpul superior, o fascie de culoare roșie, pe care sunt amplasate simbolurile electricității și atomului. Semnificația elementelor însumate: Acvila simbolizează demnitate, curaj, măreție și suveranitate; atestă faptul că în această zonă și-au avut reședința primii domni ai Țării Românești și evocă întinderea stăpânirii voievozilor de la Argeș. Simbolurile electricității și atomului exprimă dezvoltarea energeticii și cercetării științifice în domeniul
HOTĂRÂRE nr. 462 din 16 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Arges. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142474_a_143803]
-
b) pentru personalul civil, sub două forme cu valoare ierarhică egală: însemnul și rozeta. ... (2) Însemnul de pace al Ordinului Virtutea Militară este o cruce cu brațe egale, emailata albastru, cu bordura albă, având aplicată pe medalionul central, avers, o acvila ținând în cioc o cruce ortodoxă. ... (3) Însemnul de război al Ordinului Virtutea Militară se distinge de însemnul de pace al Ordinului Virtutea Militară prin aplicarea între brațele crucii a doua spade încrucișate, cu vârfurile în sus. ... (4) Bareta Ordinului
LEGE nr. 459 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143741_a_145070]
-
8 mm. Bordura albă este lata de 1,8 mm. ... (2) Medalionul central, cu un diametru de 23 mm, este emailat albastru și are o bordura emailata alb, lata de 2,5 mm. ... (3) Pe aversul medalionului este aplicată o acvila, ținând în cioc o cruce ortodoxă, în gheara dreapta o sabie, iar în gheara stânga un buzdugan și având pe piept armele României, confecționata din argint și înaltă de 16 mm. Pe inel este scris cu tere albastre, înalte de
LEGE nr. 459 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143741_a_145070]
-
brațelor au lățimea de 18 mm, iar lângă medalion acestea sunt lațe de 10 mm. Bordura albă este lata de 2,2 mm. ... (2) Medalionul central are diametrul de 27,5 mm, iar bordura să este lata de 3 mm; acvila de pe avers și silueta ecvestra a Sfanțului Mare Mucenic Gheorghe de pe revers au înălțimile de 19,5 mm; literele și cifrele au înălțimea de 2,2 mm. ... (3) Pentru militari cunună din frunze de stejar emailata verde, dintre brațele crucii
LEGE nr. 459 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143741_a_145070]
-
stea bombata cu 8 grupe de raze, confecționata din argint cu titlul de 925 la mie și având un diametru de 75 mm; în centru este un medalion emailat alb, cu diametrul de 33 mm, pe care este aplicată o acvila din argint aurit, înaltă de 30 mm, ținând în cioc o cruce ortodoxă, cu sabia și buzduganul în gheare și cu armele țării pe piept. Pe spate are un sistem de prindere. ... (2) Medalionul este înconjurat de un inel emailat
LEGE nr. 459 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143741_a_145070]
-
în formă de floare de crin, iar brațul orizontal, lung de 40 mm, are forma unei aripi stilizate. ... (2) Pe avers este un scut emailat alb, înalt de 20 mm și lat de 15 mm, pe care este stanțata o acvila din argint aurit, ținând în cioc o cruce ortodoxă, în gheara dreapta o sabie, iar în gheara stânga un buzdugan ��i având pe piept armele României; înălțimea acvilei este de 16 mm. ... (3) Pe revers, pe brațul vertical superior este
LEGE nr. 460 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Aeronautica şi Medalia Virtutea Aeronautica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143785_a_145114]
-
20 mm și lat de 15 mm, pe care este stanțata o acvila din argint aurit, ținând în cioc o cruce ortodoxă, în gheara dreapta o sabie, iar în gheara stânga un buzdugan ��i având pe piept armele României; înălțimea acvilei este de 16 mm. ... (3) Pe revers, pe brațul vertical superior este scris anul "1930", iar pe cel inferior anul "2000", cu cifre albe, înalte de 4 mm, reprezentând date istorice privind Ordinul Virtutea Aeronautică. Pe brațul orizontal este scris
LEGE nr. 460 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Aeronautica şi Medalia Virtutea Aeronautica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143785_a_145114]
-
a Ordinului Virtutea Aeronautică are înălțimea de 55 mm și lățimea de 50 mm și este confecționat din argint aurit, cu titlul de 925 la mie scutul de pe avers este înalt de 26 mm și lat de 20 mm, iar acvila este înaltă de 22 mm. ... (2) Pe revers înălțimea cifrelor este de 5 mm, iar cea a literelor de 4 mm. ... (3) Pentru militari cunună ovala deschisă din frunze de laur, emailate verde închis, dintre brațele crucii, are lățimea de
LEGE nr. 460 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Aeronautica şi Medalia Virtutea Aeronautica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143785_a_145114]
-
stea bombata cu 8 grupe de raze, confecționata din argint cu titlul de 925 la mie și având un diametru de 75 mm; în centru este un medalion emailat alb, cu diametrul de 33 mm, pe care este aplicată o acvila din argint aurit, înaltă de 30 mm, ținând în cioc o cruce ortodoxă, cu sabia și buzduganul în gheare și cu armele țării pe piept. Pe spate are un sistem de prindere. ... (2) Medalionul este înconjurat de un inel emailat
LEGE nr. 460 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Aeronautica şi Medalia Virtutea Aeronautica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143785_a_145114]
-
înaripata, iar din poziția umerilor brațele par a fi întinse orizontal că pentru zbor; efigia ocupă întreaga suprafață a medaliei, până la bordura. ... (3) Pe revers, într-o cunună deschisă din frunze de laur stilizate, se află în partea superioară o acvila ținând în cioc o cruce ortodoxă, în gheara dreapta o sabie, iar în gheara stânga un buzdugan, purtând pe piept armele României, flancata de două aripi întinse orizontal. Central sunt scrise în relief, cu cifre și litere înalte de 2
LEGE nr. 460 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Aeronautica şi Medalia Virtutea Aeronautica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143785_a_145114]