1,572 matches
-
și sofisticată, femeia este roasă de trăiri contradictorii, puternice dorințe sexuale, vindicative și violente. Iar toate aceste porniri se înghesuie într-o relație pe care o pornește cu unul dintre studenții săi, Walter, care o va respinge și o va ademeni în același timp, deschizând o lume plină de fantezii întunecate. Ceea ce este mai mult decât minunat la acest film este că reușește să păstreze atmosfera pe care o creează romanul, acea încărcare ca înainte de furtună, care se sparge într-un
La Pianiste [Corola-blog/BlogPost/100358_a_101650]
-
călătorii culinare. Insula Bruno din foodcourt Palas arată foarte bine și creează senzația că avem de-a face cu franchiza unui brand renumit. Materialele folosite - combinație între lemn și metal - lumina puternică, dar plăcută și ingredientele la vedere parcă te ademenesc să te apropii și să cunoști mai bine produsele Bruno. Utile: www.brunofood.ro Articol de: Ines Dumitriu
Încearcă o crepă delicioasă la Crêperia Bruno [Corola-blog/BlogPost/100474_a_101766]
-
suflet în organizarea evenimentelor unuia dintre cele mai apreciate cluburi din România, Control Club, vine de la capitală să impletească și să despletească sunete disco-house-groovish într-un set menit să-ți stimuleze curiozitatea și să-ți pună în mișcare creativitatea. Te ademenește negreșit prin cât mai multe forme, culori și stări muzicale. Intrare: 10 ron
Zabriskie [Corola-blog/BlogPost/100650_a_101942]
-
de Randall și de soția acestuia, Morgan hălăduiește prin Transilvania, pe urmele flautistului fermecat din Hamelin, pe care crede că le-a detectat la Sibiu. Copiii blonzi cu ochi albaștri, cu aspect curat și prietenos, dar puțin cam placizi, copiii ademeniți de flautul fermecat se regăsesc pe străzile și ulițele Hermannstadt-ului, unde în timp se transformă în bărbați cu umeri masivi. Este una din imaginile desprinse din textul publicat în The Spectator pe 25 iunie, după ce părăsise deja România. Cea mai
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
în schitul din țărâne. Plâng munții pentru noi,apele sunt tulburi, Iar crusta vremii crapă și strigă peste noi: De ce ignorați trăirea sub abuzuri Cu lașitate crasă-n fața noilor ciocoi ? Plătim și azi cu anii așteptări deșarte, Cum fură ademeniți și părinții noștri. Ascetice iluzii, idealuri sparte, Presară-n presa lor, și ciugulim ca proștii. Ruină e-n spitale în pensii și chenzine, Rețete nu mai sunt nici pentru aspirine, Tremurăm când vine scadența la chirie, Chirurgii au evadat că
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
sărut cu talpa-mi fină pământu-n amorțire... e binecuvântare, minune când scaieții mă-nvăluie în flăcări, în rug înalt - simțire; Iar tălpile-mi gheișe sunt punți vindecătoare, continuu explorează o lume fremătândă: pietriș, ogor și iarbă - iar soarta schimbătoare viclean le-ademenește, cu ghimpi ce stau la pândă; Un nou tărâm mă cheamă, să-l mângâi cu durere, și spinii-mi fac cunună din lacrimile florii iar îngerii-mi dau leacuri, divină mângâiere, ar i pi în tălpi și-n suflet, să
PUNŢI VINDECĂTOARE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 638 din 29 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343865_a_345194]
-
Ia grijă gândurilor rele, bune Unde le-ndrepți în clipa următoare! Sonetul IX La gândul rău, ia seama, te ferește Precum de fulger când izbește flama. Alungă-l să n-apuci să-i vezi arama, La câte-s rele te ademenește. La vorbele deșarte nu lua seama, Minciuna-i pulberea care orbește Ca plasa de păianjen, te smintește, Numaidecât se prinde ca și scama. Ele te -ndeamnă la porniri trufașe, La-nșelăciuni, la furt, la gând de sânge, Și toate fac
A DOUA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342795_a_344124]
-
viziunea marelui cosmos: „Marginalizat,/ cânele meu,/ maidanez,/ și-a luat câmpii/ și a șters-o pe ușă,/ adulmecând prin vecini/ invariabila tocană/ interetnică./ În elementul lor,/ miejii sărați ai nisipului/ scuipă coji de scoici/ de safir,/ racul își sună cleștii,/ ademenindu-mă sub patrafir.” („Racul, câinele și caii” ) Deosebirea este că poeta vede lumea, spre deosebire de Arghezi, mai ales sub latura interpretării filozofice. Metaimaginarul scoate această poezie din seria prețioșilor: estetica oglinzii ne indică un dublu proces de răsfrângere a realului și
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
potolește jocul, Când ne retragem obosiți în zile, Dar, chiar și-așa, unii nu-și află locul Și clipele se scurg iar, inutile. Doar, undeva, neostoit e focul Ce mistuie tot suflete fragile. GUTUI Cu-arome tari, mireasmă amăruie Ne-ademenește toamna și ne-mbie, Culori foșnesc în frunza ruginie Și-i miezul cald și galben în gutuie. Iar vinul cântă și se-așează-n vie, Tristețile le-alungă și le-ncuie. Și totuși, toamna-aceasta încă nu e Așa cum am visat și-
TOAMNA BOGATĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342991_a_344320]
-
îți scrie a ta Evă: Din negura de timpuri renaște vechea sevă să te întrebe cât mai vrei să povestești despre cum te-a mințit, tu, însă, o iubești...? Cum fuse ispitită de cel mai viclean șarpe și cum te-ademenise în cea mai neagră noapte să guști și tu, bărbate, din fructul ,,blestemat’’, punând pe capul vostru cel mai cumplit ,,păcat’’. De-atâtea mii de veacuri, cum n-ai văzut, tu, oare? Cunoașterea-i un dar și-o binecuvântare! Iisus
SCRISOARE CĂTRE FIUL OMULUI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343009_a_344338]
-
o zi eu cu un grup de oameni asemeni mie vom putea pune baze solide într-o țară ierarhic magnifică, iar spectacolul proastei imagini va înceta. Mă simt prinsă în mrejele țării care, cu o ultimă sforțare, încearcă să mă ademenească prin masivele ei înzăpezite iarna, prin adierea florilor de primavară, cu aerul ei de fecioară adormită de bogăția verii și dezmierdată de o bătrână toamnă târzie, traversată dinspre vest spre est de zonele întinse de câmpie cultivată cu sapa și
„ŢARA CONTROVERSELOR!” de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342998_a_344327]
-
îndeplinește singura dorință (Ioniță să renunțe la dregătoria lui, să nu mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor), ea părăsește moșia Tămășeni, lăsându-și fiul în grija soacrei. De fapt, așa cum naratorul insinuează, destinul o ademenea spre moșia Hemeieni. Aproape de Hemeieni era moșia Iliești, unde trăia boierul Tincu, fiul unui spătar din timpul domniei lui Ieremia Movilă. Prin analepsă, lectorul află trecutul lui Tincu Rusu, care, stăpânit de patima femeilor, nenorocise multe fecioare și ispitise multe
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
decât la comanda propriei noastre conștiințe. Libertatea, probabil iluzorie, era, indiscutabil. Sosise vacanța de Crăciun și normal ar fi fost să ne aciuăm pe la casele noastre părintești, așa cum făcusem și în anii anteriori. Dar ne călărea un drăcușor care ne ademenea să rămânem în capitală. Se simțea, literalmente, în aer, că se pregătește ceva nou. Eram electrizați. Au urmat protestele studențești, efervescența unui nou început, speranțele și dezamăgirile. Din nou ni se spulberau idealurile, dar măcar de data asta merita efortul
ŞI ZILNIC NE UITĂM LA ŞTIRI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343458_a_344787]
-
sunt cu tine/ Chopin - un concert de pian oarecare/ Și calea e lungă și noaptea e mare.” „E noapte și e frig, seniori”, clama cândva Laurențiu Fulga. E noapte, într-adevăr, și frigul aciuat prin ungherele sufletelor din ce în ce mai goale ne ademenește cu amorțeala-i vicleană. „Albastru-ndoliat”, scria Adrian Păunescu la înălțarea la cer a genialului pictor Sabin Bălașa, și el, iată, intrat în conul de umbră al uitării contemporanilor: „... În deficitul de albastru/ Al unei lumi cu pumnii strânși,/ Era
DOR DE ALBASTRU..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343511_a_344840]
-
dincolo de nașterea Egiptului. Legenda, mit fundamental al credinței în viața de apoi, spune că Osiris era un conducător corect și iubit, a cărui soție Isis, era foarte devotată. Fratele lui Osiris, Seth, complotează împotriva lui și, printr-un vicleșug, îl ademenește și-l pune într-o lada pe care o aruncă pe Nil. Isis merge în căutarea lui Osiris și, reușind să-l găsească, îl ascunde, dar Seth îl prinde din nou și-i împarte trupul în 14 bucăți, de data
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
zise nimic. Asta era! A doua zi avea să pornească la drum! Și până una, alta, fata scosese în bătătură o masă mică pe care mămăliga răsturnată și-mpodobită cu ață de tăiat se-nvecina cu două blide. Dintr-unul te ademenea mirosul peștelui fript scufundat în moare usturoiată, din celălalt te pofteau la masă ardei copți stâmpărați în oțet slăbit cu apă. Așezați pe câte-o buturugă, mâncară pe-ndelete. Drept e, ea cam fără tragere de inimă, el cu mare poftă
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
creștere? Că e voie să rupi, să-ți faci cheful risipind flori și rămurele. E antimoral! - O.K., am oftat. Important este că la un moment dat a apărut lupul cel rău, s-a apropiat de blânda copilă și a ademenit-o. - Errroarre! a graseiat decisiv un tip cu părul vâlvoi. Ca rrreprrezentant al Societății pentru prrrotecția animalelor, vă pot prrreciza la modul cel mai autorrizat că nu lupul este rrrău, ci omul. Lupul atacă numai pentrru a se hrrrăni, pe când
SCHIŢE UMORISTICE (54) – SCUFIŢA ROŞIE REPOVESTITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343085_a_344414]
-
prrrotecția animalelor, vă pot prrreciza la modul cel mai autorrizat că nu lupul este rrrău, ci omul. Lupul atacă numai pentrru a se hrrrăni, pe când omul ucide din plăcere, prrrecum vânătorrrii, pescarrrii, autorrrii de rrromane polițiste și măcelarrrii... Animalele nu ademenesc pe nimeni, în schimb se cunosc cazurrri când oamenii, mă ierrrtați, nu dorrresc să intrru în amănunte din cauza minorrrior și a doamnelor care au plecat... - Bine, am acceptat. Deci lupul cel cumsecade a luat-o pe scurtătură, și-a schimbat
SCHIŢE UMORISTICE (54) – SCUFIŢA ROŞIE REPOVESTITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343085_a_344414]
-
POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului „Cineva și-a uitat aripile pe masă”,spune poetul Dorel Sibii în „Spre țărm, (poezii 1979-1994)” „Ce ușor putem fi ademeniți seara / (mai ales când murim de câteva ori la rînd) / convertirea noastră pentru zborul nocturn / stă la îndemîna fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
pe masă”,spune poetul Dorel Sibii în „Spre țărm, (poezii 1979-1994)” „Ce ușor putem fi ademeniți seara / (mai ales când murim de câteva ori la rînd) / convertirea noastră pentru zborul nocturn / stă la îndemîna fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi zburăm departe de casă.” - spune arădeanul Dorel Sibii în poemul „Cineva și-a uitat aripile pe masă”, însă „Sădiseră flori” de-a lungul vieții. Nu
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
paner . Mușc lacom, mă împart și cu alții suntem într-o relație de bunăvecinătate. În mine mă întorc ori de câte ori greșesc drumul și o iau mereu de la capăt urc treaptă cu treaptă fără teama că am să alunec . Doar cărările mă ademenesc Una mai mincinoasă ca alta și eu credulă mă las furată deși ar trebui deja să știu că voi plăti înzecit această naivitate. Această veșnică plecare și vesnică întoarcere e șlefuirea mea pe dinlăutru drumul spre tine Doamne se face
URCAREA LA CER de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343526_a_344855]
-
de vorbă pentru că aveam ce învăța de la el. Mă chema în cabina lui, o baracă din pefeleu în mijlocul materialelor de tot felul, ne încuiam acolo și începea să-mi povestească ce-și aducea el aminte din viața lui. “Diseară, mă ademenea el, sper să te am de client la Trocadero!” “Nu mai merg acolo, domnule inginer, simt pe zi ce trece că mă ratez și am de crescut copiii-ăia!” Fiecare om se ratează odată-și-odată, deschidea el vorba despre acest subiect
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
nr. 617 din 08 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Pe hrisovul vieții mi-ai scris numele la întâmplare mult prea înclinat spre stânga... l-ai rostogolit apoi în focul oglinzilor părtinitoare... ... Pe cărări de „cumpănă” îți deschideai câte o floare ademenind întunericul să-i smulgă frumusețea tăvălind-o ( fără urmă de regret) în primele noroaie... ... Se înălța un cântec în dimineața damnată când zâmbete voalate se scăldau în sânge și-n pudoare... și flăcările dansau, dansau prefăcute-n argint curgător... ... Mult
ÎN DIMINEAŢA DAMNATĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343720_a_345049]
-
dimineața damnată când zâmbete voalate se scăldau în sânge și-n pudoare... și flăcările dansau, dansau prefăcute-n argint curgător... ... Mult prea înclinat spre stânga mi-era chipul răbdător înșelat de strălucirea unei clipe... un nume scris pe hrisovul vieții ademenind întunericul la sânul celui născut din întâmplare flămând, orfan și orb... o, atât de orb! 8 septembrie 2012 Referință Bibliografică: În dimineața damnată... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 617, Anul II, 08 septembrie 2012. Drepturi de Autor
ÎN DIMINEAŢA DAMNATĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343720_a_345049]
-
iluzie?”- se întrebă ea nedumerită și dădu uitării această întâmplare. Era o seară înstelată, cu crai nou. Cei doi tineri stăteau pe o băncuță în grădina palatului imperial. Vorbeau în șoaptă despre feerica noapte care-i înconjura cu aripile sale, ademeniți de parfumul îmbătător al reginei nopții. Priveau fermecați aștrii cu străluciri intermitente purtați de sentimentele romantice ale iubirii. Franz îi cuprinse cu palmele mijlocul și o îmbrățișă pătimaș. Ea se lăsă lin în voia lui și închise ochii, în timp ce buzele
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]