659 matches
-
când -iaalternează cu -ie-: viață/ vieți, piatră/ pietre, biată/ biet, băiat/ băieți, baia/ baie etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este derivat cu prefixoidul aero-; * cuvântul dezbrac este derivat din cuvântul de bază îmbrac, prin substituirea particulei îm-, asimilată unui prefix, cu prefixul negativ dez-; * cuvântul ceaușist este derivat din cuvântul de bază Ceaușescu, prin substituirea sufixului -escu cu sufixul adjectival -ist; * cuvântul a vernisa este derivat regresiv, prin eliminarea, din cuvântul de bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
foarte rar rarisim etc.; * la nivel sintactic sinonime sintactice: A votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este bine de știut/ să știi. etc. Cu excepția clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
elemente (ființe, lucruri, fenomene ale naturii, nume de acțiuni, nume de stări etc.); morfologic, prezintă categoriile gramaticale de gen, număr și caz preluate de la substantivul determinat și categoria gramaticală a gradelor de comparație; sintactic, îndeplinește funcția sintactică-tip de atribut adjectival. Adjectivele din limba română se diferențiază 95 în funcție de: * formă/ structură: adjective sintetice: simple (frumos, politicos etc.) și compuse (gri-bleu, alb-negru etc.) vs. adjective perifrastice (locuțiuni adjectivale): dintr-o bucată, cu picioarele pe pământ, cu capul în nori, în floarea vârstei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și categoria gramaticală a gradelor de comparație; sintactic, îndeplinește funcția sintactică-tip de atribut adjectival. Adjectivele din limba română se diferențiază 95 în funcție de: * formă/ structură: adjective sintetice: simple (frumos, politicos etc.) și compuse (gri-bleu, alb-negru etc.) vs. adjective perifrastice (locuțiuni adjectivale): dintr-o bucată, cu picioarele pe pământ, cu capul în nori, în floarea vârstei etc.; * raportarea la flexiune: adjective invariabile (cu o singură formă pentru toate categoriile gramaticale): cumsecade, roz etc. vs. adjective variabile cu o terminație/desinență la nominativ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frumos ca soarele; repetarea adjectivului: frumos-frumos; lungirea unui sunet (consoană sau vocală) din componența adjectivului: frumooos; folosirea unui enunț exclamativ: ce frumos!; prefixarea neologică: super-/ hiper-/ ultra-/ mega-/.../ frumos; asocierea cu diminutive: frumos-frumușel etc. În afara funcției sintactice-tip de atribut adjectival (Admira florile frumoase.), adjectivul mai poate îndeplini, la nivelul propoziției, următoarele funcții sintactice 97: * nume predicativ: Viața este frumoasă. * complement indirect: Din cauza prafului, din alb s-a făcut negru. * complement circumstanțial de mod/ atribut circumstanțial 98: Ea mergea hotărâtă. * complement
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de cuvinte-substitut care transmit direct sau indirect informații semantice referitoare la numărul, ordinea obiectelor prin numărare, o parte/ fracțiune dintr-un întreg, proporția în care se mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând numărul elementelor: trei, unsprezece, o sută
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar (doime, sfert) vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă dublu) vs. numeral cu valoare substantivală, adjectivală și adverbială: numeralul distributiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă dublu) vs. numeral cu valoare substantivală, adjectivală și adverbială: numeralul distributiv (câte două, câte două cărți, merg câte două). Categoriile gramaticale ale numeralelor sunt asociate valorilor morfologice pe care acestea le capătă în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă dublu) vs. numeral cu valoare substantivală, adjectivală și adverbială: numeralul distributiv (câte două, câte două cărți, merg câte două). Categoriile gramaticale ale numeralelor sunt asociate valorilor morfologice pe care acestea le capătă în context. Astfel, numeralele cu valoare substantivală au, în principiu, categoriile gramaticale de gen și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
implicit în însăși informația semantică transmisă): Amândoi au procedat asemenea celui de-al doilea dintre fiii împăratului. (numeral colectiv amândoi = genul masculin, cazul nominativ; numeralul ordinal celui de-al doilea, precedat de prepoziție = genul masculin, cazul dativ). Numeralele cu valoare adjectivală preiau categoriile gramaticale ale substantivelor determinate, cu care se acordă, de altfel, în gen, număr și caz: A făcut eforturi întreite pentru a fi pe măsura așteptărilor celor două colege. (numeralul multiplicativ întreite = genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ preluate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantival prepozițional: Cărțile de la al doilea dintre invitați au fost cele mai așteptate.; Înverșunarea împotriva amândurora i-a adus numai probleme.; Reușita grație amândurora i-a unit și mai mult. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ/ genitiv/ dativ); * atribut adjectival: Au cumpărat câte zece pixuri. (numeral cu valoare adjectivală); * atribut adverbial: Recitarea de două ori a poeziei i-a ajutat. (numeral cu valoare adverbială); * complement direct: I-a lăudat pe amândoi. (numeral cu valoare substantivală); * complement de agent: Premiul a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fost cele mai așteptate.; Înverșunarea împotriva amândurora i-a adus numai probleme.; Reușita grație amândurora i-a unit și mai mult. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ/ genitiv/ dativ); * atribut adjectival: Au cumpărat câte zece pixuri. (numeral cu valoare adjectivală); * atribut adverbial: Recitarea de două ori a poeziei i-a ajutat. (numeral cu valoare adverbială); * complement direct: I-a lăudat pe amândoi. (numeral cu valoare substantivală); * complement de agent: Premiul a fost câștigat de doi dintre invitații din străinătate. (numeral
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
seamă, ca o mai mică ce era." (Petre Ispirescu, Sarea în bucate) Formulați enunțuri în care să ilustrați diferitele grade de comparație ale adjectivului harnic. Alcătuiți două enunțuri în care adjectivul frumoasă în cazul vocativ să îndeplinească funcția de atribut adjectival și același adjectiv, în cazul nominativ, să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. Formulați cinci enunțuri în care adjectivul mare să fie în cazuri diferite. Pronume Realizați analiza morfologică a pronumelor și a adjectivelor pronominale din textele de mai jos
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și-i împăcă zicându-le: Amândouă sunt dopotrivă." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Formulați enunțuri în care numeralul distributiv câte trei să aibă valori morfologice diferite și să îndeplinească funcții sintactice diferite. Precizați valorile și funcțiile exemplificate. Exemplificați, în enunțuri, valoarea adjectivală și valoarea adverbială a unui numeral multiplicativ. Formulați enunțuri în care numeralul trei cu valoare adjectivală să fie în cazuri diferite. Exemplificați, în enunțuri, valoarea substantivală și valoarea adjectivală a unui numeral ordinal. Exemplificați, pentru valoarea substantivală a numeralului respectiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numeralul distributiv câte trei să aibă valori morfologice diferite și să îndeplinească funcții sintactice diferite. Precizați valorile și funcțiile exemplificate. Exemplificați, în enunțuri, valoarea adjectivală și valoarea adverbială a unui numeral multiplicativ. Formulați enunțuri în care numeralul trei cu valoare adjectivală să fie în cazuri diferite. Exemplificați, în enunțuri, valoarea substantivală și valoarea adjectivală a unui numeral ordinal. Exemplificați, pentru valoarea substantivală a numeralului respectiv, funcțiile sintactice de subiect, nume predicativ, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp și complement
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactice diferite. Precizați valorile și funcțiile exemplificate. Exemplificați, în enunțuri, valoarea adjectivală și valoarea adverbială a unui numeral multiplicativ. Formulați enunțuri în care numeralul trei cu valoare adjectivală să fie în cazuri diferite. Exemplificați, în enunțuri, valoarea substantivală și valoarea adjectivală a unui numeral ordinal. Exemplificați, pentru valoarea substantivală a numeralului respectiv, funcțiile sintactice de subiect, nume predicativ, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp și complement circumstanțial de cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
participat/ au adus elemente de noutate. * numeral: Al doilea/ care a intrat/ este fratele lui. Modalități de realizare atribut substantival prepozițional atribut substantival genitival atribut substantival în dativ atribut pronominal prepozițional atribut pronominal genitival atribut pronominal în dativ posesiv atribut adjectival atribut verbal atribut adverbial atribut interjecțional atribut exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Notele de la examen au fost mari. * substantiv în cazul genitiv: Notele candidaților au fost mari. * substantiv în cazul dativ (cu prepoziție): A remarcat purtarea lui asemenea fratelui
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fost deja pregătite. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: Cadourile amândurora au fost deja pregătite. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul dativ: El are un comportament aidoma a două dintre personajele lui preferate din desenele animate. * numeral cu valoare adjectivală: Au depus eforturi înzecite. * adjectiv: Vremea frumoasă i-a atras la plimbare. * verb la modul infinitiv: Felul lui de a fi era apreciat de toți. * verb la modul gerunziu: S-a speriat foarte tare de câinii lătrând. * verb la modul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în hiat. 2. Alcătuiți două enunțuri cu omografele lumina și lumina, precizând valorile lor morfologice. 3. Indicați patru termeni din familia lexicală a cuvântului lumină. 4. Alcătuiți două enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a simți. 5. Transcrieți atributele adjectivale din textul dat și precizați părțile de vorbire în care acestea se concretizează. 6.Alcătuiți enunțuri cu paronimele: eminent iminent. 7. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: ce, un strop, (în) ziua, adânc. 8. Transcrieți o propoziție subordonată din text și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvintele: cer, gherghină, închis, axiomă, geam. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, OZN. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de plural; b) un substantiv epicen; c) un numeral distributiv cu funcția sintactică de atribut adjectival; d) un substantiv articulat cu articol hotărât și cu articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent un pronume; h
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]