670 matches
-
Dobrogea nu poate fi judecată în întregimea ei decât dacă este expusă în desvoltarea ei istorică, economică, administrativă și politică de la anexare până azi"1500. În același sens, Vasile Kogălniceanu afirma că "lucrarea de față descrie în culori adevărate practicele administrațiunei și politicei românești în Dobrogea"1501. Publicată la scurt timp de la adoptarea legii privind acordarea drepturilor politice locuitorilor Dobrogei, lucrarea se constituie într-un elogiu adus omului de stat Mihail Kogălniceanu, evidențiind, în același timp, toate lacunele sistemului administrativ instituit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
politicianismul urâcios de la noi scotea la iveală ca elemente compromise"1516. Astfel, în viziunea lui Vasile Kogălniceanu, "Dobrogea deveni o colonie unde se exilau funcționarii abuzivi și cărora se dedea mână liberă să stoarcă populația băștinașă"1517. În aceste condiții, "administrațiunea deveni din ce în ce mai rea"1518, în timp ce, "măsurile politice din legea de organizare a Dobrogei deveniră măsuri administrative, isvoare de șicane, abusuri și ilegalități"1519. Conform prevederilor articolului 29 al legii de organizare a Dobrogei, prefectul "are puterea de a face regulamente
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Odată cu desfășurarea "războiului vamal" dintre România și Austro-Ungaria, era evidentă necesitatea dezvoltării comerțului fluvial și maritim al României prin intermediul porturilor Tulcea și Constanța 1541. În aceste condiții, Mihail Kogălniceanu afirma că este necesar "a face din Dobrogea un model de administrațiune și bunăstare, o grădină a României", în opinia sa, regiunea urmând să devină "cel mai mare centru de activitate economică și politică" al țării 1542. Mihail Kogălniceanu s-a pronunțat și pentru modernizarea și extinderea portului Constanța, care, în anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cestiuni"1727. Redactorii săptămânalului Constanța adresau felicitări Consiliului Județean Tulcea pentru "hotărârea luată de a supune din nou M. S. Regelui și guvernului plângerile dobrogenilor"1728. Aceasta și datorită faptului că "memoriul insistă asupra drepturilor politice, și se plânge contra administrațiunei ministerului Domeniilor"1729. În cuprinsul aceluiași articol se preciza că "d-l prim-ministru cunoaște starea Dobrogei din 1889 când a vizitat-o"1730. De altfel, "anul trecut", primul ministru Lascăr Catargiu "a promis unei delegațiuni de cetățeni (...) că va
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
datorie cetățenească către Tron, aducând la Înalta cunoștință a Majestății Voastre nevoile și dorințele județului Constanța"1773. Semnatarii aminteau faptul că, după unirea Dobrogei cu România, "considerațiuni de religiune și naționalitate, au dictat pentru noua provincie un regim special de administrațiune publică"1774 dar considerau că "pe an ce trecea, se impunea ca o datorie de românizare și asimilare ca această parte a țărei să nu rămână înstrăinată de patria română pe calea așezămintelor și să fie asimilată numai pe calea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în Dobrogea, nu mai răspunde la nevoia timpului de față"1780. În aceste condiții, "consilierii județeni, chemați o dată pe an numai pentru a vota bugetul, absolut fără nicio altă înrâurire asupra gospodărirei județului, (...) fără nici un drept de control real asupra administrațiunei averei publice, îndeplinesc mai mult o formalitate decât un act de reprezentațiune publică"1781. Tocmai de aceea se aprecia că "numai așa se explică cum, după 15 ani, căile de comunicațiune din acest județ sunt într-o stare cu totul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a substituit, parte prin lege, parte prin practică îngăduită, în drepturile județului și ale comunelor, în cele mai mici amănunte de gospodărie"1787, era considerat motivul pentru care "e firesc lucru ca o sarcină așa de grea să covârșească puterile administrațiunei"1788. Acesta era, în opinia autorilor memoriului, motivul ce a condus la "lâncezirea celor mai vitale interese publice", determinând "nemulțumiri generale (...) nesiguranța publică și brigandajul înspăimântător care bântuie Dobrogea fără curmare, băgând groaza în locuitori"1789. Soluția pentru înlăturarea acestor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vând proprietățile de la marginile orașului, tinzând să prindă milioane pe cartierele noi ce formează, în detrimentul edilității publice a orașelor ce administrează"2030. În ciuda tuturor acestor disfuncționalități administrative "românii (...) se dezvoltă (...) se înmulțesc și prosperă (...) dar, să se știe, fără concursul administrațiunei"2031. În opinia jurnaliștilor constănțeni administrația din Dobrogea "n-a pus până acum un deget pentru românizarea acestei provincii", fapt ilustrat prin aceea că funcționarii, "pătura cea mai cultă a localității", erau ținuți departe de urnele electorale care "trebuie să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Jecu Costoff, C. Ficioff, Dragomir D. Vilcoff, Telemac Teodoroff, Cristu Djambazoff și Ivan Pavloff 2062. Autorii memoriului, "cetățeni fruntași ai orașului Tulcea, de origine bulgară"2063, doreau să prezinte regelui Carol I "situațiunea precară ce ni se creează de către actuala administrațiune a județului"2064. Pentru a-și fundamenta demersul, petiționarii arătau că "îndeplinim, fără cea mai mică șovătală toate obligațiunile cetățenești către stat și nu avem altă dorință mai vie decât aceea de a ni se întinde brațele, ca unor buni
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se găseau (...) pe cheiul Sulinei, astăzi rămân abia cinci sute și comerțul ce trăia din această viață activă, astăzi a căzut în amorțire"2408. Cu toate acestea, autorii raportului se declarau mulțumiți de faptul că "vedem cu încredere și bucurie administrațiunea de astăzi îndreptând privirile sale asupra problemelor economice ale județului (...) precum și ideea unui bâlci anual, cum e cel din Chilia basarabeană, care stabilindu-se în Sulina ar face din acest oraș o piață ce ar servi schimbului produselor țării cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
face din acest oraș o piață ce ar servi schimbului produselor țării cu cele ale Mării Negre"2409. În opinia autorilor memoriului, la revigorarea portului Sulina "ar contribui și satele noi ce s-ar înființa în Delta Dunării, scop pe care administrațiunea actuală își propune a-l urmări"2410. Astfel, se aprecia că locuitorii satelor ce urmau a fi înființate în Delta Dunării trebuiau aduși din celelalte teritorii românești, ci nu din Dobrogea, aducându-se ca argument situația din satele Carmen Sylva
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
menționat se arăta și faptul că "obligația ce și-a luat ministerul Domeniilor prin legea pentru regularea proprietăților imobiliare în Dobrogea (...) de a planta terenurile date comunelor pentru pădure (...) a rămas neexecutată"2528. Raportul menționa că "una din preocupările actualei administrațiuni a județului a fost începerea studiilor și lucrărilor începute în anul 1899 (...) pentru terminarea șoselei Garvăn-Azaclău (...) cea mai importantă șosea a județului, căci ea pune în legătură întreg județul cu orașul Galați"2529. Totodată, se propunea împădurirea Deltei Dunării pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
organizații"3034. Cu acest prilej, domnul Take Ionescu "a avut ocazia a se încredința din convorbirile ce a a avut cu delegațiile de săteni din diferitele comune din județ, de relele ce suferă populația (...) de pe urma regimului excepțional și a nefastei administrațiuni liberale"3035. Totodată, domnul Take Ionescu "a promis solemn că imediat ce va veni la putere, pe lângă a asimila pe locuitorii dobrogeni cu ceilalți locuitori ai țării, se va ocupa personal de toate nevoile populației din Dobrogea"3036. În privința dezvoltării orașului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-lea: geografie matematică, fisică, politică, economică și militară, Atelierele Grafice I. V. Socecu, București, 1904. Ionescu, Luca, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, București, 1903. Ionescu, Luca, Dare de seamă presentată Consiliului Județean Tulcea, București, 1904. Ionescu, Luca, Administrațiunea comunei rurale și a plășii. Esplicarea legii din 29 aprilie 1908, București, 1910. Iorga, Nicolae, La Dobrogea Roumaine, Bucarest, 1919. Iorga, Nicolae, Drepturi naționale și politice în Dobrogea, Editura Fundației Culturale Regele Mihai, București, f. a. Iorga, Nicolae, Droits nationaux et
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Românul", București, 1886. 4 Ștefan Sturdza, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Tipografia Română, Tulcea, 1880. 5 Luca Ionescu, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, București, 1903; Idem, Dare de seamă presentată Consiliului Județean Tulcea, București, 1904; Idem, Administrațiunea comunei rurale și a plășii. Esplicarea legii din 29 aprilie 1908, București, 1910; Dimitrie Hagi-Anton, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, Tipografia Dobrogea, Tulcea, 1905. 6 Ion Adam, Constanța pitorească cu împrejurimile ei, Editura Minerva, București, 1908; B.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
asistență medico-sociale. Vizita lui Thiron s-a făcut la cererea lui A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați din Golia și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune se va însărcina pentru a se inspecta ospiciul din Golia pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și D-lu Thironu, care actualmente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și D-lu Thironu, care actualmente se găsește la Spitalul din (sic) Tg. Neamțu" etc... că, după vizita sa, dr. Thiron ca și dr. Russ la Golia trebuiau să se raporteze, precis, la următoarele puncte (menționate de A. Fătu). ,,a) Dacă administrațiunile acestei stabilimente se conduce după prescripțiunile regulamentare. b) Dacă D-nii Medici respectivelor își făcu visitele lor regulate la timpului și oarele reglementare. c) Dacă tratamentul alienaților se face în condițiunile și regulile stabilite. d) Dacă alienații ce sunt internați actualmente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din postul de director al Teatrului Național, și registrator în Centrala R.M.S.. La 30 martie 1901 însă i se aduce la locuința din strada Pitar Moșu nr.4 următoarea adresă: Domnului I.L. Caragiale, registrator „Postul de registrator ce ocupați în Administrațiunea Centralei fiind suprimat prin bugetul exercițiului 19011902, cu regret vă facem cunoscut că rămâneți în disponibilitate pe ziua de 1 aprilie 1901”. Director general, D. Mănescu Căruia Caragiale îi răspunde printr-o scrisoare deschisă, publicată în Moftul român, revistă pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
absolut confidențiali și de o natură amicală. D-l Crémieux invocă în favoarea tezei sale Art. 46 din Convențiunea de la 1858, dar uită preambulul Statutului de la 1864 care zice: «Principatele-Unite pot în viitor a modifica și a schimba legile care privesc administrațiunea lor dinăuntru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite și fără nici o intervențiune.»63 Numai în virtutea acestei clauze românii au adoptat Constituțiunea din 1866, care înlocuiește, în tot ce privește afacerile interioare ale României, Convențiunea din 1858. De aici rezultă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am luat toate măsurile reclamate de umanitate și permise de legile țării spre a asigura viața, onoarea și averile jidovilor și în timp de aproape 13 luni, nici un act violent nu a venit să dea o dezmințire cugetărilor și măsurilor administrațiunii noastre“ (MOF., nr. cit., p. 1307). 71. MOF, nr. cit., p. 1301. 72. MOF, nr. cit., p. 1300, Antonie Lévy, rabinul de București, era și secretar arhivist al Sec țiunii a III-a a comitetului Alianței israelite din București. Alianța
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
azi] toți trebuie [dară] să lucrăm și să lucrăm în spiritul Lui, să fim oameni ai țării noastre, să ridicăm sus stindardul ei în afară și înăuntru, principiul acela fără de care nu poate să fie un stat, prin instrucțiune, prin administrațiune bună, fiecare prin exercițiul pacinic al drepturilor ce fiecare datorim lui Vodă-Cuza. Ilustră doamnă, sântă și mumă a românilor! nu plânge, căci Alexandru Ioan I nu a murit! Alexandru Ioan I nu poate să moară! Nu lacrămile acelora cari sunt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
multe persoane, neputând însa petiționa decât în numele subscrișilor. Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv“. Articolul 31 preciza că: “Nici o autorizare prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcționarilor publici pentru faptele administrațiunii lor de parțile vătămate, rămânând însă neatinse regulile speciale statornicite în privința miniștrilor. Cazurile și modul urmăririi se vor regula prin anume lege. Dispozițiuni speciale în Codicele penal vor determina penalitățile prepuitorilor”. Articolul 32, ultimul din Titlul al II-lea, stipula
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
sau mai multe persoane, neputând însă petiționa decât în numele subscrișilor. Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv. ART. 31 Nici o autorizare prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcționarilor publici pentru faptele administrațiunii lor de părțile vătămate, rămânând însă neatinse regulile speciale statornicite în privința miniștrilor. Cazurile și modul urmăririi se vor regula prin anume lege. Dispozițiuni speciale în Codicele penal vor determina penalitățile prepuitorilor. ART. 32 Nici un Român, fără autorizarea guvernului, nu poate
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
totodată, cu organe deliberative și executive alese, ce reprezentau interesele locale ale colectivităților respective. Constituția din 1 iulie 1866 proclama că administrarea intereselor colectivităților locale se realizează prin „instituțiile județene și comunale”, reglementate prin legi, care au la „basă decentralisarea administrațiunei mai complectă și independința comunală” (art. 106 și 107), declarându-se principial autonomia locală. Constituția din 1923 statuează despre instituțiile județene și comunale, în art. 41 și 108, stabilind că acestea sunt reglementate prin legi ce „vor avea la bază
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
deplină capacitate, fără a fi nevoie de autorizația soțului său. Legea pentru modificarea administrativă din 14 iunie 1924, introduce prin art. 24, inovația consilierelor comunale prin cooptare. Un adevărat pas în emanciparea femei a făcut legiutorul prin «Legea pentru organizarea administrațiunii locale» din 3 august 1929, acordând prin art. 375, dreptul de vot și de a fi alese femeilor, în consiliile comunale. Greutățile vieții au scos femeia din rolul pur menajer și au împins-o tot mai mult în tranșeele luptei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]