1,883 matches
-
firme recrutează angajați seniori, considerând că această clientelă care a trecut de 50 de ani preferă să fie în contact cu vânzători de aceeași vârstă. Tot așa cum pe piața „tânără” se dezvoltă o puternică subdivizare în categorii (bebeluș, copil, preadolescent, adolescent, tânăr adult), senior-marketingul își împarte clienții în „masters”, „eliberați”, „liniștiți”, „vârsta înaintată”: e vorba de un marketing hipersegmentat care pune bazele noilor piețe pentru vârstele a treia și a patra, desăvârșind astfel ordinea turbo-consumeristă. În faza III, nicio vârstă nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Majoritatea femeilor trăiau în familii nucleare. Două aveau încă o rudă care locuia cu ele. Numărul de copii varia între unul și trei. Șase femei (30%) aveau copii mai mici de 6 ani, opt (40%) aveau copii mai mari, inclusiv adolescenți, și patru (20%) aveau copii adulți. Trei femei nu aveau deloc copii. Cinci (25%) dintre femei se căsătoriseră din proprie voință cu cineva dintr-o castă diferită, ceea ce este un semn de desprindere de tradiție și de independență. Printre acestea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
frumoasă, toată lumea își bate joc de mine”; - „eu sunt vinovată, nu sunt drăguță cu mama mea”; - „m-a abandonat, sunt sătulă până-n gât”; - „nimeni nu mă iubește, nimeni nu se interesează de mine...”. Toate aceste cuvinte au fost rostite de adolescenți prezentând un episod depresiv major după DSM-III-R sau IV. Adolescentul revine în mod constant asupra acestor idei și este dificil să-i distragi atenția de la ele. Această lentoare psihomotorie este manifestarea cea mai vizibilă și mai obiectivă a afectului depresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mama sa.Thomas respinge, într-o oarecare măsură, o conștientizare care ar putea să antreneze un efort dublu de deidealizare: a imaginii paternale pe de o parte, și a imaginii copilului ideal, ce satisface dorința maternă, pe de altă parte. Adolescent fiind, el nu mai poate să-și satisfacă mama, dar păstrează o imagine ideală a tatălui său care, protejându-i masculinitatea, îl conduce spre depresie. Comportamentele fobice îl apără de aceste transformări care îl sperie. Astfel, putem considera că simptoamele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a spus că Denise a dormit prost. Aceste rememorări din timpul ședințelor de investigație par să o fi ajutat pe Denise să dea un sens anxietăților și gândurilor sale despre moarte, cât și unui „travaliu psihic de separare” cu care, adolescentă fiind, va trebui să se confrunte. Temerile sale depresive că este incapabilă sunt consecințele unei refulări secundare refulării oricărei reverii privind viitorul său, reverii pe care ea nu și le permite probabil din cauza anxietății de separare cu care acestea sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
definim ceea ce în psihopatologie, se înțelege prin „poziție depresivă”. În cazul echivalențelor depresive, depresia este prezentă: adolescentul trăiește veritabile afecte depresive, fie în mod direct, fie detectabile cu ușurință în spatele simptomului invocat. În schimb, atunci când este vorba despre „poziție depresivă”, adolescentul are un comportament general de negare, de refuz al oricărei manifestări depresive: tot comportamentul său psihopatologic are drept scop dorința de a nu se confrunta cu această depresie. Acest comportament se observă foarte clar la pacienții cu anorexie mentală: numai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au adesea dorința de a vomita). Mai mult de jumătate dintre băieți și fete spun că mănâncă între mese. Chiar dacă nu este vorba, în mod evident, despre manifestări depresive propriu-zise, se poate totuși considera că o fracțiune importantă din populația adolescentă prezintă o „sensibilitate depresivă”, cu o preponderență mai mare la fete decât la băieți, în medie un raport de două fete pentru un băiat. Fleming și colab. (1989) folosesc pe un eșantion reprezentativ (2852 de copii și adolescenți între 6
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
capitolul 1). Datele privind sexul sunt și mai divergente, dar există în mod global o predominanță feminină a episodului depresiv major care trebuie nuanțată în funcție de vârstă. Mai precis, se pare că formele grave de depresie se întâlnesc mai ales la adolescenții băieți cu vârstele cele mai mici și la adolescentele fete cu vârstele cele mai mari. Acest rezultat ar putea fi determinat de o mai bună identificare a depresiei realizată de mamă la băiatul mic, datorită exteriorizării mai evidente și mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dar există în mod global o predominanță feminină a episodului depresiv major care trebuie nuanțată în funcție de vârstă. Mai precis, se pare că formele grave de depresie se întâlnesc mai ales la adolescenții băieți cu vârstele cele mai mici și la adolescentele fete cu vârstele cele mai mari. Acest rezultat ar putea fi determinat de o mai bună identificare a depresiei realizată de mamă la băiatul mic, datorită exteriorizării mai evidente și mai ușor de reperat a tulburărilor de comportament ale acestuia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu consumă aceste substanțe (73, adică 71%). S-a constatat că consumul de alcool la adolescentele deprimate este asociat unei depresii prelungite, unei lentori în activitatea socială, unor tulburări de comportament și faptului că au relații cu băieții. La băieții adolescenți deprimați, consumul de alcool este mai degrabă asociat unei vârste mai mari, unor tulburări de comportament și unor dificultăți școlare. Se pare că la fete consumul de alcool este mai degrabă o consecință a depresiei și anxietății, cu rol de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
De asemenea, Brown și colab. (1996) constată că, la un moment t, consumul de tutun nu este asociat depresiei atunci când sunt controlate celelalte variabile (consumul de droguri și tulburările de comportament mai ales); dar studiile prospective scot în evidență că adolescenții fumători prezintă un risc de două ori mai mare decât ceilalți să dezvolte un episod depresiv major pe parcursul unui an. Invers, episodul depresiv major este, de asemenea, un factor de risc în perioada de debut a consumului de tutun. Au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
chiar rezultate contrarii, ca de exemplu creșterea latenței la adormire (Goetz și colab., 1987). Appelboom-Fondu și colab. (1988) compară somnul a nouă adolescenți grav deprimați, cu cel al unui număr de doisprezece adolescenți ușor deprimați și cu acela a doisprezece adolescenți martori. Aceștia observă o diferență semnificativă în ceea ce privește indexul de eficiență al somnului și procentul de treziri între adolescenții grav deprimați pe de o parte, și celelalte două grupuri pe cealaltă parte (adolescenți ușor deprimați și adolescenți martori). Totuși, acești autori
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenți ușor deprimați și cu acela a doisprezece adolescenți martori. Aceștia observă o diferență semnificativă în ceea ce privește indexul de eficiență al somnului și procentul de treziri între adolescenții grav deprimați pe de o parte, și celelalte două grupuri pe cealaltă parte (adolescenți ușor deprimați și adolescenți martori). Totuși, acești autori nu regăsesc nici o diferență semnificativă în ceea ce privește diferiții parametri ai somnului între adolescenții puberi și non-puberi din cadrul aceluiași grup (vârstele sunt cuprinse între 11 ani și 11 luni și 20 de ani și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu acela a doisprezece adolescenți martori. Aceștia observă o diferență semnificativă în ceea ce privește indexul de eficiență al somnului și procentul de treziri între adolescenții grav deprimați pe de o parte, și celelalte două grupuri pe cealaltă parte (adolescenți ușor deprimați și adolescenți martori). Totuși, acești autori nu regăsesc nici o diferență semnificativă în ceea ce privește diferiții parametri ai somnului între adolescenții puberi și non-puberi din cadrul aceluiași grup (vârstele sunt cuprinse între 11 ani și 11 luni și 20 de ani și 5 luni). Această ultimă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un grup de adolescenți deprimați și un grup de adolescenți martor). Acești autori observă la adolescenții deprimați o diminuare semnificativă a distribuției hiperfrontale fiziologice. Această diminuare este mai puțin importantă decât cea observată într-un grup de schizofrenici adulți și adolescenți. În sfârșit, recent, Van Os și colab. (1997) au studiat legătura dintre dezvoltarea psihomotorie și apariția ulterioară a unei depresii. Ei au inițiat acest studiu pornind de la o triplă constatare ce sugerează această legătură: în primul rând, adulții ce manifestă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la existența unui eveniment ușor reperabil (doliu pentru un membru al familiei, separare și/sau divorț parental) demonstrează cât de prudenți trebuie să fim atunci când stabilim o relație între un eveniment extern și o problematică psihologică. În mod spontan, fetele adolescente par să incrimineze mai des un eveniment extern drept cauză a stării lor depresive decât băieții, dar analiza evenimentelor pe de o parte, a naturii manifestărilor depresive pe de altă parte arată diferențe sensibile în funcție de gravitatea stării depresive și de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ea a încetat să mai lucreze după ruptura sentimentală a acesteia. Este evident, reacția parentală, oricare ar fi motivele care au provocat-o, apare ca fiind total disproporționată față de starea lui Clémentine. Nu-i mai puțin adevărat că această tânără adolescentă poate trăi o suferință cu atât mai mare cu cât, la momentul oportun, în care ar fi avut nevoie să poată conta pe niște părinți și niște imagini parentale solide și fiabile, aceștia s-au dovedit deosebit de fragili și vulnerabili
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau de limitele obiective ale acestuia. Este, bineînțeles, vorba despre sistemul narcisiac al unuia sau al altuia dintre părinți care generează această situație și despre modul în care acesta sau aceștia luptă împotriva propriei/propriilor sale/lor depresii. În cazul adolescenților copii unici, teama de a dezamăgi aspirațiile parentale, de a nu fi la înălțimea așteptărilor este uneori mai mare decât atunci când în familie sunt mai mulți frați, iar așteptările părinților pot fi repartizate mai bine asupra copiilor ținând cont de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de concentrare și de atenție. Rezultatele sale școlare s-au înrăutățit în mod clar, dar cum era un elev excelent, n-a repetat anul. De ce a fost nevoie să treacă 17 luni pentru a diagnostica o depresie la un tânăr adolescent? Ca de obicei, atunci când este evocat un astfel de diagnostic, mama zice: „mă îndoiam că este vorba de așa ceva”. Unele merg chiar până la a spune: „știam că este vorba despre așa ceva”. În cazul acesta, depresia a apărut ca urmare a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
statică (forma imaginii), dinamică (cinetica corpului) și interactivă (funcția socială a corpului). Această profundă transformare al cărui final morfologic rămâne neștiut de către adolescent (cu cine și cu ce va semăna el în final?) suscită întotdeauna o îndoială pe care tânărul adolescent trebuie s-o tolereze și care, în cel mai rău caz, poate altera sentimentul de continuitate a existenței. Este vorba deci ca adolescentul să-și însușească un corp cu noi potențialități și să se distanțeze de obiceiurile copilăriei și de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este o forță puternică care obligă tânărul puber, de voie sau de nevoie, să-și caute obiectul satisfacției, adică părintele său oedipian direct. Dar această dorință de unire incestioasă se împiedică de spaima și interdicția față de incest, ceea ce constrânge tânărul adolescent să caute în altă parte un posibil obiect de satisfacție. Oricum s-ar întâmpla lucrurile, apariția pubertății declanșează un proces complex care impune tânărului puber un travaliu de renunțare, de distanțare de vechile sale obiecte de plăcere și de satisfacție
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de a dovedi această forță), unii pacienți trecând, de altfel, de la o direcție la alta (Marcelli, 1994). Obiect satisfăcător, obiect insuficient, obiect excitant, propunem aceste trei situații pentru a ilustra mizele psihodinamice deosebite capabile să intre în rezonanță cu problematica adolescentă și amenințând astfel să transforme disforia pubertară într-o stare depresivă stabilă. Psihopatologia depresiei la adolescență se organizează mai mult în jurul amenințării conflictuale legate de tensiunea narcisiaco-obiectală decât în legătură cu o pierdere. DEPRESIILE ADOLESCENȚEI: PROPUNERI PSIHOPATOLOGICE Pornind de la ideile teoretice enunțate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
intra-psihic de separare” să nu fie foarte dificil pentru această adolescentă. DEPRESIA SAU IMPOSIBILĂ RENUNȚARE LA UN „OBIECT SATISFĂCĂTOR” Opus cazului precedent, adolescentul deprimat recunoaște o pierdere dar rămâne fixat, înțepenit în resturile acestei pierderi. Persoana deprimată, adult sau adolescent, este asemănătoare unei persoane care, curioasă, se apleacă peste marginile unei fântâni pentru a încerca să-i vadă fundul. Ea se întreabă dacă sclipirea pe care a văzut-o este într-adevăr suprafața moarată a apei, se apleacă puțin mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
energie investită în această relație se poate să fi fost prea importantă pentru a permite travaliul de detașare, excesul investiției pulsionare provenind fie de la una dintre cele două imagini parentale (sau de la amândouă), fie de la copil. Unele depresii observate la adolescenți copii unici pot fi explicate astfel. Este aceeași situație ca în cazul unui părinte decedat, investiția idealizată a imaginii parentale poate împiedica orice posibilitate a adolescentului de a se detașa, judecata sa morală în legătură cu presiunea Supraeului nefăcând altceva decât să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau de substanțe considerate ca obiecte manipulatoare, supuse forței puternice a adolescentului... Conduitele de ruptură sunt tot atâtea strategii comportamentale pentru a „învinge” dependența de obiect și incapacitatea de a înfrunta separarea. Astfel, se constată frecvent în antecedentele acestor tineri adolescenți rupturi multiple: întreruperea bruscă a frecventării școlii, escapade repetate, părăsirea bruscă a domiciliului însoțită de un conflict care face ca orice revenire sau chiar orice contact cu familia să devină imposibil etc. Ruptura are drept scop în același timp distrugerea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]