695 matches
-
credeam cu adevărat în ce spusesem. — Cu o condiție. Fii atent. Vrea să fie vorba de un restaurant pentru vegetarieni. — În film. — În film. Ce ți-e și cu tipii ăștia... Am râs, a râs și Fielding, râsul lui plăcut, adorabil. în timp ce îmi oferea imaginea dinților lui albi (bombați, glumeți, sănătoși) mi-am spus într-o doară, Doamne, ce tip frumos. Când îmi voi lua zborul spre Cal pentru renovare, când voi păși gol în cabinet cu cecul în mână, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
care încerca să-și comande salata. A ieșit la iveală, după multe bâlbâieli și corecturi, că bietul copil nu prea știe să citească. Era cât pe ce să leșin de jenă și duioșie și am mai remarcat cu ce mișcări adorabile i se umflă, se adună și ard mușchii gâtului. Acum, când secretarul sau telefonistul îmi spune: „Spunk Davis la telefon“, mă pierd și mă toropesc, de parcă pe fir ar fi cine știe ce tipă trăsnet. O dată m-am îndrăgostit nebunește de fetița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
când m-am așezat cu o mătură în mână după ușa clasei, vrând să dau cu ea într-o călugăriță cruntă care ne tot amenința cum că, dacă nu suntem cuminți, vine dracul să ne bată. Eu, ca un copil adorabil ce eram, i-am răspuns: Le diable c’est vous! M-a zburat din clasă, răzbunându-se pe ce-i făcusem. — Erai cam băiețoasă, după câte văd... — Da, însă la vârsta de unsprezece ani, la un bal mas cat, am
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
pisici, am spus atunci, cu gândul să îmbunez motanul care ne privea din ce în ce mai trist din ungherul unde se refugiase. Mă tem că urmează o poveste nu tocmai veselă, se încruntă Ioana. Aveam șase ani, Suzanne, unsprezece. Eu aveam o pisică adorabilă, de culoare gri, răspundea la numele de Pufulon. Suzanne avea doi canari, Mimi și Pipsi, nevastă și bărbat, care se giugiuleau tot timpul. Te înduioșau până la lacrimi... Erau prietenii fideli ai surorii mele, locuiau într-o colivie mare și păreau
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
domnișoară. Apoi m-am uitat pe îndelete la pozele Ioanei: elevă, adolescentă, tâ nără, din ce în ce mai frumoasă. Deve nise înaltă, avea părul lung, unduit pe umeri, ochi focoși, albaștri, picioare superbe, un zâmbet tot mai fascinant. Am dat peste o poză adorabilă în care mătușa mea, pe la vreo cinci spre zece ani, făcea echilibristică pe bicicletă. — Văd că aveai o dexteritate de acrobat, am remarcat entuziasmată. — Da, nu mă plictiseam niciodată. Când eram la țară, îmi călăream iapa pe câmpiile domeniului, făceam
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
tineri, băieți frumoși, în uniforme bleu marin cu nasturi aurii. Printre ei era unul foarte chipeș, nepotul doctorului Mețianu, pe nume Mihai. Eu îi spu neam Miu. Era pilot de război și făcea zboruri de recu noaștere. Îmi punea scrisorele adorabile în geanta de la bicicletă, iar din când în când se rotea cu avionul dea supra moșiei, să-mi arate că e lângă mine. Am păstrat de la el mii de scrisori, legate între coperți, ca foile unei cărți. Când a venit
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
lângă mine. Am păstrat de la el mii de scrisori, legate între coperți, ca foile unei cărți. Când a venit să mă ceară, tata a fost numaidecât de acord, crezând că el dorea să se însoare cu Suzanne. Era frumos, moșier, adorabil. Dar Miu îi spune: „Nu. Eu o vreau pe cea mică.“ Tata a sărit cât colo: „Cea mică? Nici gând! Trebuie să-și treacă mai întâi bacalaureatul.“ „O aștept“, zice Miu. Așa a făcut. Am trecut repede baca laureatul. Pe
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
celălalt, mate. Eu m-am grăbit să-l iau pe primul. — Ce-ai făcut după terminarea liceului? — Am lucrat aproape un an ca bibliotecară la biblioteca franceză Studio, pe Calea Victoriei. Patronul, Marcu, un bărbat frumos, deștept, cu șarm, nevasta lui, adorabilă, foc de iute la cap, m-au iubit din prima clipă. Lucram dimi neața și după-masa, distrându-mă grozav. Cititorii veneau buluc la bibliotecă, mă puneau să caut și să le îm prumut cărți de autori ca Stendhal, Verhaeren, Jules
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
De cine te-ai apropiat mai târziu? — M-a iubit mult Domnița Ileana a României. Îna inte de a deveni stareță, a stat la Paris, la noi în casă, vreo trei săptămâni. Era extrem de deșteaptă, cu mult umor, un om adorabil care te câștiga fără tocmeală. La ora cinci după-masa, voia să-și bea ceaiul tradițional (doar era nepoata Reginei Victoria), iar întrebarea mea naivă era zilnic aceeași: „Domniță, doriți un ceai?“ Răspunsul era malițios: „Sigur că da, sperai să spun
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ai pe inimă numai prin ritm... Ceva mai recent? — Acum cinci ani am fost invitată la o nuntă pe un vapor, cu trei sute de oaspeți. Erau acolo mulți prieteni pe care nu-i văzusem de mult, deci bucurie mare. Mireasa adorabilă, era mare dansatoare, mirele drăguț, muzica - frenetică. Puteam eu să rămân locului, senină și impa sibilă? Mi-am acaparat partenerul de masă, l-am luat de mână și hai la dans! Săracul era cam perplex, iar ritmul fiind extrem de dinamic
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Victor Eftimiu din Corabia cu pitici polemizează, dintru început, cu formula raționalist-burgheză a romanului: „În roman, legile fizice și toate constrîngerile naturii nu sînt niciodată înfrînte și deznodămintele se supun logicei de care fantezia basmelor își bate joc cu încîntare. Adorabilă simetrie și ordine în acest desfrîu al imaginației!”. Refuzul „complicațiilor psihologice”, adaugă Vinea, se asociază cu subiecte care ar putea fi ale unor „nuvele moderne”, lipsite însă de „pedantlîcuri psihofizologice” à la Paul Bourget. Apreciind fidelitatea față de tiparul feeriei tradiționale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trombonul sergentului-major, zgomotul obscen al basului într-o orchestră de lăutari, poftiți la bilete domnilor, reprezentația începe acuma. Ionaș, fă o reverență publicului, Ionaș, ridică piciorul drept, Ionaș, ține un discurs, Ionaș, fă tumba. În discursurile sale din ultimul timp, adorabil model de inepții, se vedea aceeași inconsolabilă dorință după un portofoliu”. Același Poldi se declară împotriva ideii de împărțire teritorială a Balcanilor pe criteriul purității etnice. Naționalismul etnicist e asociat barbariei, în vreme ce „visul” unității naționale apare compromis — încă înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
asemenea, era nelipsit de la evenimente dintre cele mai plăcute, din viața oamenilor: botezuri, cumetrii, logodne, nunți, cununii, sfințiri, onomastice. De unde afla, toate astea, cumîi erau aduse la cunoștință, numai el știa. Destul să precizez că era nelipsit de la asemenea evenimente adorabile. Era, pretutindeni, căutat, așteptat,întâmpinat cu bucurie și dragoste, cu respect și încântătoare laude. Marfa îi era permanent căutată. Și cumpărată. Și oferită celor cărora, de fapt, le era destinată, spre a le spori,în bucurie și-n satisfacții, clipele
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
acum când își pierduse orice speranță. Acesta primi vestea cu același entuziasm de nestăpânit, fără a ști de virtuțile celor doi micuți care vor veni pe lume din sângele său. Peste câteva luni în familia imperială au apărut doi copilași adorabili, așteptați cu atâta nerăbdare și de atâta timp, dar împărăteasa râdea cu un ochi și cu celălalt plângea, amintindu-și mereu de ceea ce-i spusese zâna. Știa că avea dreptate, mai ales că primul venit pe lume plânsese intens și
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
poftim. Ți-am dăruit lalele. Ai șovăit o clipă, ai privit în jur, ai vrut să te convingi că ție îți sunt dăruite. Le-ai luat c-un zâmbet înduioșat, aveai pe buze cuvinte recunoscătoare. De aproape arătai și mai adorabilă, și mai vie, iar părul care mi se părea sumbru îți completa personalitatea castă. Lucia, ai zis. Poate prea cuprins în farmecul tău, nu mi-am dat seama de semnificația acestui cuvânt. Acum aș râde cu poftă la nătângia ce-
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
un irlandez, n-ai păstrat nici o urmă de accent... Ryan Începu iar să rîdă, Marie Îl amuza Într-adevăr. - Confidențe sau interogatoriu, cu dumneata nu poți știi niciodată... Trăiesc de foarte mult timp În Franța... Ești un personaj cu adevărat adorabil. Șovăind Între Încîntare și stinghereală, Marie se scutură, se scuză că Încă nu-i mulțumise pentru că o ajutase să iasă din necaz și Își luă iute rămas-bun, pretextînd că logodnicul ei desigur o aștepta, riscînd să se Îngrijoreze. Două puncte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și maică-sa nici atît. Oricum, În familia asta, totul era doar pentru fiul cel mare, Erwan. E adevărat că avea toate calitățile, era frumos ca soarele de pe cer, inteligent, Înzestrat pentru orice, și eu țineam mult la băiatul ăsta, adorabil, sincer, deschis... Corectitudinea lui l-a pierdut, el... Jeanne se Întrerupsese. Turnă cafeaua neagră și parfumată În ceștile din faianță de Lands’en, tăcerea Îi dezvăluia reticența de a vorbi despre intimitatea celorlalți, dar Lucas o liniști. - Tot ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
iau alt pahar, a anunțat Bea cu o sclipire în ochi. Să vă aduc și vouăceva? — Eu sunt în regulă. Mulțumesc, am răspuns și eu și Randall în același timp. Apoi am izbucnit în râs. Vorbeam la unison? Eram al naibii de adorabili! După ce Bea a dispărut, eu și Randall ne-am îndreptat, pe nesimțite, către cele două puncte de bază ale conversațiilor de petrecere din New York: unde locuiam și unde lucram. Chiar și o conversație superficială cu Randall era captivantă - sau poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mă ocup de partea mea de conversație. și-apoi, dintr-o dată, am început să ne sărutăm... și ne-am tot sărutat... după care el mi-a cuprins talia cu brațele și m-a ridicat puțin de la pământ, în cea mai adorabilă îmbrățișare de urs. Nu-mi venea să cred - al doilea sărut fusese și mai plăcut decât primul. Mă sărutam cu Pabst Blue Ribbon! Iar a treia noastră întâlnire fusese deja stabilită! — Deci? Vineri seara? m-a întrebat Randall, a cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de culoarea grâului, coafat voluminos, încadra o față de tigaie. În brațe, femeia avea patru dosare roz uriașe. Fiecare dintre ele era burdușit până la refuz. Da, eu sunt Claire, am răspuns. Chipul femeii s-a luminat. — Claire! Ei, da’ ești absolut adorabilă! O să fie foarte distractiv! — Îmi pare rău. Ne cunoaștem? Femeia asta era un potențial autor? Oare uitasem de vreo întâlnire? — A, iartă-mă. Doamna Lucille Cox m-a rugat să trec pe la tine? Numele meu e Mandy Turner? Sunt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
tine, cuțite înfipte în inimă pentru alții. - Geloasă mică. Îmi place când ești geloasă și nervoasă. Ochii îți strălucesc într-un fel anume care mă atrag și mă îndeamnă să-i sărut. Ești ca o felină gata de atac. Ești adorabilă, iubita mea! - Nu sunt iubita ta. Cine știe cu cine mă confunzi. - Ba ești iubita și muza mea. - Muza? - Te inspir să ce? O muză e o sursă de inspirație. - Să trăiesc. - Nu sunt exemplul cel mai potrivit pe care
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ori prin concedii nu le mai Îmbrăcam deloc). Și, cu toate acestea, degradarea lor a devenit tot mai pronunțată. Într-una din zile (zilele geroase ale unui ianuar neîmblânzit), Valeriu Atodiresei, prietenul meu vechi (căruia i se spunea din cauza gușii adorabile și a fălcilor zglobii“Cărnosul”), mi-a spus pe un ton confesiv, păstrând Însă o oarecare duritate: “Auzi, tu de ce mai porți hainele astea atât de ponosite? Scapă de ele cât mai curând - te pun Într-o lumină rea!...” Am
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
78% ar renunța mâine la serviciu dacă ar putea. —Ha! Nu poate fi corect. Acelea dintre noi care sunt cu adevărat stresate nu au timp să răspundă la sondaje stupide. Tu ce crezi, Momo? Își Încrețește nasul În felul ei adorabil: — Îmi pare rău, dar eu nu vreau să am. Copii. Chiar nu știu cum reușești, Kate. —Prin compartimentare, așa reușesc. Copiii Într-un compartiment, munca În altul: tot ce trebuie să faci e să ai grijă să nu se contamineze unul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mele Julie, care stă la trei pași de mama. Steven, cel mai mare dintre copiii lui Julie, răspunde la telefon. Îmi spune că mama se uită la The Street, dar că o cheamă. Tonul lui Julie Încă mă surprinde: gângureala adorabilă a surorii mele mai mici a fost Înlocuită În ultimii ani de ceva Încordat și resentimentar; de câte ori vorbim la telefon În ultimul timp, pare să-mi caute pricină pentru o nemulțumire prea dureroasă ca să aibă un nume. Eu am plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
răstorn masa și să-i las pe bărbați cu gura căscată cu șervetele și oasele lor de pește. A murit doar de șase luni. Îmi dau seama acum că Robin a Început să-mi spună de cineva pe nume Sally. Adorabilă, incredibil de amabilă, obișnuită cu băieții — are și ea doi. Nu chiar de calibrul lui Jill, dar până la urmă cine ar putea fi? Ridică din umeri neajutorat. Și are atâtea calități, Sally asta, și apoi băieții au nevoie — Alex nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]