251,896 matches
-
50 în Franța - adeseori în alb-negru, în filmele unor Duvivier, Delannoy sau Autant-Lara, nu mă inspirau -, spre deosebire de "tehnicolorul" comediilor americane, de comediile muzicale ale lui Vincente Minelli, de melodramele flamboaiante ale lui Douglas Sirk. Am vrut, prin filmul meu, să aduc un omagiu acelei perioade a istoriei filmului, în care mari cineaști europeni exilați au lucrat pentru studiourile americane și au făcut Hollywoodul. Filmul e îmbibat de referințe la acele filme și de dragostea mea pentru acele actrițe fasonate de Studiouri
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
transpare preocuparea constantă pentru ceea ce de la Pierre Bourdieu încoace a devenit "habitus" și "câmp". Tiraje, succes la critică, succes de masă, tip de public, durata receptării sunt motivele ce vin încet-încet să înlocuiască în discursul critic opinia impresionistă și să aducă rigoare și luciditate judecății de gust, dar nu numai atât. Plasând lucrurile strict pe terenul teoriei literaturii, se poate vehicula ideea adevărului unei critici de tip reader response. în final aș cita opinia unuia dintre interlocutorii Rodicăi Binder, Richard Swartz
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
spectaculoase. Georges Poulet vorbește despre "latura teologică a indeterminării, conceptul cheie care îl face să caute straturile joase, primare, inconștiente ale oricărei creații. Paul Ricoeur, hermeneutul și esteticianul, pledează pentru o revenire a subiectului, pierdut prin anii 60-70, pentru bogăția adusă de autor lumii, adică cel ce exprimă, dincolo de textualitatea pură, predicată de structuraliști. Declarațiile aproape scandaloase pentru snobii de azi punctează șarmant causeriile lui Ricoeur. De pildă: "e vorba despre un univers de gândire care mi-e destul de străin (deconstrucționismul
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
poate fi asumat psihofiziologic de către eroină. Evoluînd abnorm, aceasta are satisfacții fantasmatice, mijlocite de ochiul transparent al ferestrei. Chiar dacă subiectul, elaborat în mod clasic lipsește, totuși punctul culminant apare oarecum firesc: în cameră năvălesc mai mulți bărbați, după ce bruschează ușa, aducînd cu ei un domn în stare de inconștiență, funcționar comercial și chiriaș al imobilului în cauză. După ce omul este preluat de ai săi, scriitoarea punctează recurent, referindu-se la ființa captivă: "Rămăsese cu fața spre ușă și i se părea
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
necitând decât prima parte a articolului despre simbolism, martie 1908, Margareta Feraru adăugând-o pe cealaltă, apărută la o dată diferită, iunie 1908. Când Izabela Sadoveanu comentează poziția lui Anatole France din "Le Temps", privitoare la simbolism, "pe la 1886", Margareta Feraru aduce în subsol titlul Les premières armes du symbolisme, însoțit de toate datele bibliografice. Accentele puse de Margareta Feraru răspund legilor riguroase ale unei ediții științifice. Nu este pentru prima oară când lucrările sale demonstrează că ceea ce face egalează cu o
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
schimbări. În mod evident, ceaușismul n-a fost mai blînd decît stalinismul. Sofisticarea ororii n-a însemnat diminuarea ei. Nu s-a trăit mai bine în anii '80 decît în anii '50. Mai cu seamă că deceniile care-i despart aduseseră o oarecare ameliorare materială. Dezastrul din interior și izolarea în exterior a țării nu mai constituiau un secret pentru nimeni. Nici atotputernicia Securității care făcuse din regimul ceaușist un regim penitenciar. Cu toate acestea imaginea de bun român a lui
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
Dan Constantinescu, martor important al demistificării serialismului integral; un Theodor Drăgulescu, delicat și persuasiv ca un clopot de cristal; ori poate un... Uite, că am uitat. Dumnezeu însă, ca și câțiva dintre cei cu chipul și asemănarea sa, își va aduce, cu siguranță, aminte.
Bilanț cu îngeri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14385_a_15710]
-
semnul jalei și se vâră tocmai în sărbătorile educative de veselie ale românului." Vinovați pentru importarea pomului de Crăciun erau, în opinia lui P. Ispirescu, "cei procopsiți care au călătorit în Apus", tinerii care au studiat în străinătate și au adus cu ei obiceiuri străine, apoi doicile nemțoaice și franțuzoaice. Face un apel ferm la salvgardarea obiceiurilor neaoșe, la împotrivirea față de moda apuseană, la apărarea "osiei românismului". Pentru ca pericolul să nu mai vină de la clasele avute, sensibile la modă, ideea salvatoare
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
apelul lui Petre Ispirescu a avut ecou, o serie de publicații raliindu-se la punctul său de vedere: Evenimentul (Iași), Telegraful român, Revista literară (Literatorul), Familia, Amicul poporului. Calendar, Țara nouă, Orientul român. Telegraful român crede că obiceiul a fost adus în țara noastră de către Zinca Goleasca, în vreme ce Vestitorul românesc propune ca aducătoare a bradului de Crăciun pe Maria Bibescu, în anul 1848. Telegraful român combate "extravaganța imitativă a mulțimii" și crede că atunci când copiii se vor mări nu-și vor
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
va clinti osia românismului, a fost cu totul gratuită. Confuzia a fost și mai deplină atunci când se spunea că pomul de Crăciun este "semnul jalei". Lumea l-a perceput însă ca un simbol al bucuriei sacre. Timpul a trecut, a adus altă percepție asupra obiceiurilor și sărbătorilor, mentalitățile s-au schimbat, au dispărut încrâncenările, s-a admis, după 1990, că unele sărbători trec granițele de la unii la alții. Alături de Dragobete (Cap de primăvară) se sărbătorește și Ziua îndrăgostiților, iar în unele
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
este chiar puțin lucru. "Sylvie" și timpul regăsit Un aspect demn de semnalat în legătură cu acest nou volum al lui Eco, este că, deși cel mai adesea, autorul reia subiecte asupra cărora s-a pronunțat și în alte împrejurări, reușește să aducă puncte de vedere inedite, nu se sfiește să revină asupra unor afirmații mai vechi și nici nu ține cu tot dinadinsul să traseze o frontieră rigidă între cele două roluri - de critic/teoretician, respectiv de prozator. Nu de puține ori
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
în condițiile actuale de devalorizare a leului, tot ar fi făcut bani buni de pe urma Enciclopediei virtuale. Trec cu vederea inconsecvențe precum alternanța dintre D'ale carnavalului și D-ale carnavalului, sau faptul că, deși se precizează că ortografia a fost adusă la zi după normele Academiei, Viața lui Caragiale de Șerban Cioculescu a scăpat, printr-un mister, de transformare, rămânând cu î din i; alarmantă mi se pare tendința de "uitare" a semnelor diacritice (mai ales în "ferestrele" de cuprins), posibil
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
Roxana Racaru Georgeta Horodincă ne propune în Ștefan Bănulescu sau Ipotezele scrisului o monografie de un tip special: dintr-o perspectivă din interior a operei, pornind de la dificultățile traducerii și descoperirile la nivelul textului pe care le aduce o asemenea întreprindere. Este o monografie care, paradoxal, se citește foarte ușor și de nespecialiști, fără rigiditățile subiacente realizărilor academice, scrisă dintr-o mare dragoste față de textul pe care autoarea, rescriindu-l, îl descoperă. Cartea însă păstrează aparențele genului: după
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
afirmate în articol. De pildă, faptul că imediat după Unire, România a semnat o rezoluție prin care promitea maghiarilor din noua lor țară autonomie și sistem educațional independent. în ce fel s-au ținut românii de propriul cuvânt, se știe. Aduc în discuție această problemă dintr-un motiv foarte simplu: în clipa de față, țara noastră semnează rezoluție peste rezoluție și angajament peste angajament, doar-doar vom reuși să-i păcălim pe occidentali și să intrăm cât mai repede în Uniunea Europeană. Ar
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
lui în Occident în urma schimbării lui cu șeful comuniștilor chilieni, Corvalan, prezența lui la Moscova în 1992 la procesul pe care comuniștii i l-au intentat lui Boris Elțîn la Curtea Constituțională, modul în care a reușit să copieze documentele aduse la proces, cititorii vor putea afla detalii documentare care demonstrează peremptoriu monstruozitatea și ridicolul unui sistem care s-a născut în Rusia în 1917 și care după al doilea război mondial a fost impus de tancurile sovietice țărilor lăsate în
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
în Armenia 30.000, în Belarus, 20.000 de oameni etc. Iar responsabilii de partid locali îi raportau lui Stalin "îndeplinirea planului" și "ca buni comuniști ce erau, cereau suplimentarea numărului de "dușmani ai poporului", întocmind liste adiționale". Bukovski a adus în România un document semnat de Brejnev când a devenit prim-secretar al Partidului Comunist din Moldova; Imediat după ce a devenit secretar, a scris la Moscova spunând că toate celelalte republici aveau dușmani, iar el nu, să li se dea
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
moralitate, chiar în starea mea de suferință și lepădare de sine aproape absolută - plăcerea ce o aflu în setea mea de cunoaștere mă poartă pe înălțimi de unde triumf asupra oricăror torturi și neputințe." (p. 178) Marea revelație pe care o aduce acest pasaj este, cred, faptul că Nietzsche și-a făcut din propria lui viață un spațiu unde să testeze ceea ce rezulta din exercițiul lui filosofic, unde să-și testeze toate ideile îndrăznețe și speculațiile periculoase. Aproape că nici nu mai
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
părea paradoxal dat fiind că discutăm despre un estetician. Chiar dacă eseurile sale nu se sustrag totuși anumitor întorsături stilistice, aflate mai mereu la dispoziția celor ideatice, miza lor constă totuși în încărcătura de specific și de relief pe care o aduc, în caracterul inconfundabil al textului - poate tocmai de aceea cadru ideal al unui stil puternic (în măsura în care discutăm despre stil ca despre o marcă a identității). Oricum ar sta lucrurile din acest punct de vedere, cartea lui Ianoși are, mai presus
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
care a facut și a dres, Hăulică etc. ...V.C. e pentru cei care-și scriu, fără nici o concesie, cărțile (presupus el, Raicu etc.) (...) Care nu ne este uimirea văzînd o dată întorși acasă că în cartea lui pe care ne-a adus-o, Modestie și orgoliu, V. C. vorbește într-o frază de "munca multilaterală" pentru făurirea socialismului, în alta de felul în care același socialism prețuiește cultura. Cum mai rămîne cu lipsa de concesii, cu citarea insistentă din Soljenițîn pentru înfierarea
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
capabil de-o asemenea obiectivitate? Ai noștri nu s-au debarasat nici măcar de infractori dovediți, preferând să facă corp comun cu toate secăturile. Vi-l puteți imagina pe nea Ilici distanțându-se de Văcăroiu? Sau de inginerii financiari care-au adus țara la sapă de lemn? Din contră, nu pierde prilej să nu-și arate iubirea părintească, atârnându-le pompoase tinichele în piept. Poate că în "forul său intim" Iliescu va fi regretând "influența pe care a făcut-o posibilă" a
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
de... dizidenta mentală. Frazele par a se desprinde complet de realitatea cotidiană. Dacă nu ne gândim, cumva, că astfel ne instalăm de fapt în realitatea adevărată. Sau lucruri complet aiurea. Că frază notata pe prima pagină pe care, după cât îmi aduc aminte, nu am folosit-o niciodată în vreunul din românele de mai tarziu: X fuma cu brațul îndoit în spate, scuturându-și în timp ce citea țigarea pe umăr. Avea umărul pavat cu cenușe... Sau: Vine un aer rece, polar, dinspre Murmansk
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
mare dragoste de neam și prin dorința sinceră de a contribui prin luminarea lui la propășirea acestuia. Nu știu dacă Gherontie Cotore a cunoscut manuscrisul lucrării lui Miron Costin, De neamul moldovenilor, dar șirurile frumoase din "Cuvânt înainte către cetitoriu", aduc în minte rezonanțe din "Predoslovia" croniciarului moldovean: "Drept aceea, pravoslavnice cetitoriule, de cumva vei afla nescari greșuri în slove, să nu mă blastemi, nici să-mi defaimi lucru, ci să îndireptezi și tu pre cât vei putea și să rogi
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
toți lăpădat..." Reprezentanții Școlii Ardelene îl vor continua pe Gherontie Cotore în direcția iluministă și a deșteptării conștiinței naționale. În ce privește latura doctrinară a cărții, în unele probleme (cum ar fi primatul și infailibilitatea Papei), mai ales Petru Maior, în Procanon, aduce esențiale amendamente. Ediția întocmită cu rigoare științifică și cu un bun aparat critic, apare sub egida Universității "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia și face parte dintr-un proiect mai amplu de cercetare interdisciplinară, intitulat Preiluminism și iluminism politic în
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
ca utilizat "pentru mai multă întărire"; îl descrie, în plus, și în secțiunea dedicată pleonasmului ca figură retorică: "ca să dea mai multă putere frasului, sau pentru însușirea limbii, una din părțile ei se repetește", ca de exemplu în "ție-ți aducem Dumnezeule rugăciunile noastre". E ceea ce Heliade numește "pleonasm legiuit", arătîndu-se clar favorabil trăsăturii lingvistice, despre care consideră că "face frasul mai cu putere și mai frumos". Acestei judecăți i s-ar putea alătura comentariile la fel de pozitive ale lui Iordache Golescu
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
veselă) că Horia Gârbea mă ia în tărbacă în "Contemporanul - ideea europeană" (...). Scrisesem mai demult o cronică literară amplă (...) despre o carte a lui Horia Gârbea, "Misterele Bucureștilor" și faptul că autorul, neținând cont de elogiile pe care i le adusesem - pe merit - atunci, găsea de cuviință să mă penalizeze drastic acum, o asemenea reacție mi se părea, efectiv, extraordinară. Viața literară nu-i totuși un perpetuu aranjament... Din visul acesta frumos m-a trezit, curând, însuși Horia Gârbea. (...)"Vai, ați
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]