1,169 matches
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,83%), cu o minoritate de romi (6,14%). Pentru 5,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,1%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,05%). Pentru 5,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Băneasa-Sfântu Gheorghe, Băneasa Hagiului
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
În lucrarea „"Catagrafia județului Teleorman din anul 1810"” scrie că în Peretu se găsea „"o biserică de lemn cu hramul Sf. Gheorghe, cu toate odoarele. La această biserică sunt doi preoți și un țârcovnic."”. După primul război mondial apare Biserica Adventista de Ziua a Saptea, pe lângă religia ortodoxă. În 1930 erau 5737 ortodocși, 213 adventiști, 11 reformați și 1 romano-catolic (total 5962 locuitori). În 2009 în localitate erau trei biserici ortodoxe: La acestea se adaugă mai multe locașuri de cult adeventist
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
o biserică de lemn cu hramul Sf. Gheorghe, cu toate odoarele. La această biserică sunt doi preoți și un țârcovnic."”. După primul război mondial apare Biserica Adventista de Ziua a Saptea, pe lângă religia ortodoxă. În 1930 erau 5737 ortodocși, 213 adventiști, 11 reformați și 1 romano-catolic (total 5962 locuitori). În 2009 în localitate erau trei biserici ortodoxe: La acestea se adaugă mai multe locașuri de cult adeventist, însumand 5 biserici Adventiste de Ziua a Șaptea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
Saptea, pe lângă religia ortodoxă. În 1930 erau 5737 ortodocși, 213 adventiști, 11 reformați și 1 romano-catolic (total 5962 locuitori). În 2009 în localitate erau trei biserici ortodoxe: La acestea se adaugă mai multe locașuri de cult adeventist, însumand 5 biserici Adventiste de Ziua a Șaptea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Peretu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,52%). Pentru 3,48% din populație
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,52%). Pentru 3,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,59%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (11,79%). Pentru 3,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
afirmând că Împărăția Cerurilor este rezervată celor ca ei . Câteva denumiri ale acestor culte (organizate, de obicei, sub forma unor biserici), sunt: adepții Bisericii creștine după Evanghelie "(a nu se confunda cu evanghelicii luterani)", baptiștii, penticostalii, Frăția Plymouth, congregaționaliștii, mormonii, adventiștii de ziua a șaptea, nazarinenii, Martorii lui Iehova, etc. Conform altor grupuri neoprotestante, unele din aceste grupuri religioase ar avea o dogmă proprie bazată doar parțial pe textul biblic. Conform lui Bart Ehrman, o multitudine de grupuri de creștini contemporane
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,74%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,9%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,37%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Gulianca", făcea parte din plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat și era
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,95%). Pentru 1,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,23%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,39%). Pentru 1,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
și romi (7,95%). Pentru 3,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,68%), dar există și minorități de reformați (26,32%), romano-catolici (9,42%), penticostali (1,97%) și adventiști de ziua a șaptea (1,11%). Pentru 3,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Următoarele obiective istorice din Aghireșu
Comuna Aghireșu, Cluj () [Corola-website/Science/299566_a_300895]
-
88,43%), cu o minoritate de romi (7,08%). Pentru 3,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (80%), dar există și minorități de romano-catolici (5,23%), unitarieni (3,57%), adventiști de ziua a șaptea (2,49%) și martori ai lui Iehova (1,23%). Pentru 4,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Ghindari, Mureș () [Corola-website/Science/310656_a_311985]
-
salariate 226, casnice: 192), formând 331 de familii care locuiesc în 232 de case, camere de locuit 531, cumulând o suprafață totală de 10.466 mp. Naționalitatea populației este pur română, iar ca și orientare religioasă prezente întâlnim ortodocși și adventiști. La început a fost exclusiv creșterea animalelor, vite, oi, apoi, având lemn la dispoziție, au început să se ocupe și cu confecționarea de unelte agricole și gospodărești: sănii, care, furci, greble, războaie de țesut, lăzi de zestre și altele pe
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
minoritate de romi (4,1%). Pentru 2,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,23%), dar există și minorități de penticostali (17,94%), creștini după evanghelie (8,6%) și adventiști de ziua a șaptea (1,36%). Pentru 2,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Udești, Suceava () [Corola-website/Science/302006_a_303335]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,2%). Pentru 1,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,26%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,93%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Valea Salciei făcea parte din plaiul Râmnic al județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Modreni
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
Spania, Italia, Belgia, Portugalia, Polonia, Ungaria, Irlanda, Austria), protestantismul (predominant în Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Marea Britanie) și ortodoxismul (predominant în Rusia, România, Grecia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Belarus și Serbia). Alte culte: cultul musulman în Albania și neoprotestantismul (baptiștii, adventiștii, evangheliștii, martorii lui Iehova). Se preconizează că până în 2030, numărul musulmanilor în Europa se va dubla. Majoritatea limbilor Europei fac parte din una din cele trei mari familii lingvistice indo-europene: limbile romanice (dezvoltate din limba latină vorbită în Imperiul Roman
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,88%). Pentru 2,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,26%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,5%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună Mischii a fost înființată prin legea administrativă din 31 martie 1864, fiind compusă din: Mischii, Mlecănești și Munteni, aceasta alcătuire fiind păstrată până în
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
atunci când trupul și spiritul sunt conectate în mortalitate, acesta este Sufletul Omului (Omenirii). Adepții cred că sufletul este uniunea unui spirit, ce a fost creat anterior de Dumnezeu, cu un trup, ce a fost format prin concepție fizică pe Pământ. Adventiștii de ziua a șaptea cred că principala definiție a termenului de "suflet" este o combinație de spirit(suflare vitală) și trup, respingând ideea că sufletul are o conștiință sau o existență conștientă în sinea sa. Ei afirmă asta prin versetul
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
31%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,12%) și romi (11,2%). Pentru 5,28% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,23%), cu minorități de reformați (11,5%), adventiști de ziua a șaptea (3,8%), greco-catolici (2,72%) și penticostali (2,02%). Pentru 5,28% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: La nivelul comunei există un grad ridicat al
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
al religiei, populația era alcătuită din 5.923 ortodocși (35,28%), 5.647 mozaici (33,53%), 4.400 romano-catolici (26,20%), 472 evanghelici (luterani) (2,81%), 303 greco-catolici (1,80%), 15 reformați (calvini), 15 lipoveni, 3 armeano-gregorieni, 3 mahomedani, 3 adventiști, 2 armeno-catolici, 1 baptist și 1 fără religie (liber-cugetător). Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au determinat o serie de persecuții la adresa evreilor: ei erau bătuți pe
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
și romi (6,22%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59,3%), dar există și minorități de reformați (16,99%), romano-catolici (7,92%), greco-catolici (5,14%) și adventiști de ziua a șaptea (1,96%). Pentru 5,76% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Vechea denumire a Reghinului este aceea de "Reghinul Săsesc" (traducere românească a denumirii germane "Sächsisch Regen", respectiv a celei ungurești, "Szaszregen"). Într-o diplomă
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
slavă, precum și singura țară latină de confesiune creștin-ortodoxă. Există și o importantă minoritate de români catolici (de ambele rituri romană și mai cu seamă unită), precum și comunități de români protestanți, mai ales apartenenți la biserici neoprotestante, ca cea penticostală, baptistă, adventistă, creștină dupa Evanghelie etc. În schimb , marea majoritate a românilor sunt ortodocși (peste 90%). În ciuda diminuării practicii religioase în ultimele generații, avand adânci rădăcini în istoria națiunii și a mentalității locale, Biserica rămâne una din cele mai prestigioase instituții în
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
Gdańskului din cadrul Bisericii Ortodoxe Poloneze autocefale. Białystok are cea mai mare concentrație de ortodocși din Polonia. La Białystok, există și câteva biserici protestante: una luterană, două penticostale, una baptistă, o congregație a Bisericii lui Dumnezeu în Hristos și o biserică adventistă de ziua a șaptea. De mai multe secole, orașul este principalul nod de transport din voievodatul Podlasia și din întreaga zonă nord-estică a Poloniei. Este un nod important pe șoselele (Via Baltica) și căile ferate (Rail Baltica) europene ce duc
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
2,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,46%), ortodocși (39,42%), baptiști (4,08%), romano-catolici (3,67%), greco-catolici (1,21%), penticostali (1,18%) și adventiști de ziua a șaptea (1,04%). Pentru 2,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Ip, Sălaj () [Corola-website/Science/310741_a_312070]
-
pentru tot ce nu poate fi explicat rațional. Testul doctrinar era: se conformează oare cu citirea cea mai evidentă și literală a Bibliei? Joshua Himes, James White și Joseph Bates erau membri ai acestei mișcări când s-au alăturat mișcării adventiste. Henry Grew, un pastor baptist american (exclus de baptiști în 1811 pentru ceea ce ei au numit „vederi și purtări excentrice”), atent cercetător biblic și mare polemist, a început să susțină antitrinitarianismul. În 1824, el a tratat pe larg acest subiect
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
of God (O examinare a mărturiei divine privind persoana Fiului lui Dumnezeu). A publicat și reeditat în 1824, 1841, 1850, 1855. Învățăturile lui au convins pe pastorii milleriți Charles Fitch și George Storrs, dintre care, ultimul a influențat puternic grupurile adventiste de după 1844. Mișcarea adventistă (millerită) apărută în acest timp, era predominant trinitariană, unii dintre adventiști proveneau însă din confesiuni antitrinitariene. Întrucât însă prioritatea mișcării nu consta în rezolvarea diferențelor doctrinare, adventiștii nu au făcut din aceste diferențe un motiv de
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
a mărturiei divine privind persoana Fiului lui Dumnezeu). A publicat și reeditat în 1824, 1841, 1850, 1855. Învățăturile lui au convins pe pastorii milleriți Charles Fitch și George Storrs, dintre care, ultimul a influențat puternic grupurile adventiste de după 1844. Mișcarea adventistă (millerită) apărută în acest timp, era predominant trinitariană, unii dintre adventiști proveneau însă din confesiuni antitrinitariene. Întrucât însă prioritatea mișcării nu consta în rezolvarea diferențelor doctrinare, adventiștii nu au făcut din aceste diferențe un motiv de dispută. După 1844, unele
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]