2,458 matches
-
Conform rezultatelor înregistrate în Tabelul 1, în limba actuală 10, cel mai frecvent dintre conectori este care, urmat de relativul ce, într-un procent de cinci ori mai mic decât care. În relativele interogative, ce ocupă primul loc, urmat de adverbele relative cum, când și de ce. Relativul de are cea mai mică frecvență (0,013%) și este inclus în Tabelul 1 alături de alți conectori cu mică frecvență (compuse cu ori-, și adverbul încotro). În ceea ce privește distribuția formelor flexionare ale lui care, datele
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
În relativele interogative, ce ocupă primul loc, urmat de adverbele relative cum, când și de ce. Relativul de are cea mai mică frecvență (0,013%) și este inclus în Tabelul 1 alături de alți conectori cu mică frecvență (compuse cu ori-, și adverbul încotro). În ceea ce privește distribuția formelor flexionare ale lui care, datele din corpus, exprimate în procente, se află în Tabelul 211: Tip Caz academic beletristic colocvial jurnalistic RP RIS RP RIS RP RIS RP RIS N 64% 44% 66% 50% 75% 70
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
arhaizant: În toți anii de trecură, doar din povestirile martorilor la spectacole, ale actorilor și regizorilor care au colaborat cu centrul am aflat câte ceva (...). (Rlib, 6.VIII.2002). 3. TIPARE DE CONSTRUCȚIE Relativele sunt propoziții subordonate introduse prin pronume / adjective / adverbe relative, care se "încastrează" într-un grup sintactic (de regulă nominal) dintr-o altă propoziție, în condițiile în care, din punct de vedere referențial, relativul și centrul grupului "gazdă" sunt coindexate. Încadrarea construcției într-unul dintre cele două tipare majore
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
și punctul nostru de vedere. Însă în același timp, nu trebuie să uităm că ne aflăm pe teritoriul apocrif, al secretelor ascunse sub vălul timpului și, din acest motiv, recomandăm precauție în afirmațiile pe care le facem, preferând să înlocuim adverbul„sigur“ și substantivul„certitudine“ cu permisivul adverb„probabil“. Pe baza informațiilor prezentate, probabil lângă orașul Luteția a fost construit un templu al zeiței Isis. Deoarece ne referim la secolul al IV-lea d. H, încă se mai dădea o luptă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
același timp, nu trebuie să uităm că ne aflăm pe teritoriul apocrif, al secretelor ascunse sub vălul timpului și, din acest motiv, recomandăm precauție în afirmațiile pe care le facem, preferând să înlocuim adverbul„sigur“ și substantivul„certitudine“ cu permisivul adverb„probabil“. Pe baza informațiilor prezentate, probabil lângă orașul Luteția a fost construit un templu al zeiței Isis. Deoarece ne referim la secolul al IV-lea d. H, încă se mai dădea o luptă între vechile religii politeist-păgâne și nou apăruta
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pronume: în fiecare zi deschidem pe unele dintre ele (Radio InfoPro, 6.III.2008). Marca pe și morfemele de dativ sunt, de fapt, mijloace suficiente de marcare a funcției sintactice, față de care dublarea funcționează redundant. 10. MODIFICĂRI ȘI UTILIZĂRI ALE ADVERBELOR 10.1. Se confirmă tendința de generalizare a formelor scurte maxim și minim ca adverbe în construcții cantitative (cu sensul "cel mult", respectiv "cel puțin"), în pofida faptului că normele acceptă această formă doar pentru adjectiv (maxim, -ă, minim, -ă), impunând
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
pe și morfemele de dativ sunt, de fapt, mijloace suficiente de marcare a funcției sintactice, față de care dublarea funcționează redundant. 10. MODIFICĂRI ȘI UTILIZĂRI ALE ADVERBELOR 10.1. Se confirmă tendința de generalizare a formelor scurte maxim și minim ca adverbe în construcții cantitative (cu sensul "cel mult", respectiv "cel puțin"), în pofida faptului că normele acceptă această formă doar pentru adjectiv (maxim, -ă, minim, -ă), impunând adverbelor formele maximum, respectiv minimum (cf. DOOM2): aveau maxim două operații pe săptămână (Național TV
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
10.1. Se confirmă tendința de generalizare a formelor scurte maxim și minim ca adverbe în construcții cantitative (cu sensul "cel mult", respectiv "cel puțin"), în pofida faptului că normele acceptă această formă doar pentru adjectiv (maxim, -ă, minim, -ă), impunând adverbelor formele maximum, respectiv minimum (cf. DOOM2): aveau maxim două operații pe săptămână (Național TV, 20.V.2008), în case de maxim 140 de metri pătrați (TVR 2, 17.XI.2007), până la maxim 500 de lei (TVR 1, 23 XI.2007
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
maxim): au ascultat la maxim Costi Ioniță (Acasă TV, 13.XI.2007), cu sonorul la maxim (Pro TV, 17.III.2008). Modificările în cauză sunt mai mult fonetico-lexicale și se explică prin extinderea folosirii variantei mai scurte. 10.2. Folosirea adverbului decât cu sens restrictiv în contexte pozitive (cu verbul fără negație) este un fenomen regional cu mare răspândire în ultimii ani28; decât tinde să înlocuiască, în aceste contexte, semiadverbele restrictive numai și doar. A fost înregistrat destul de des în cursul
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
Ion Minulescu, Celei care pleacă) 1.Motivează folosirea cratimei în primul vers. 2.Evidențiază, prin două elemente, prezența eului liric. 3.Explică rolul interogației. 4.Precizează valoarea expresivă a punctelor de suspensie. 5.Transcrie o imagine auditivă. 6.Interpretează prezența adverbului poate. 7.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea în simbolism. 8.Comentează titlul, în relație cu textul literar. 9.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
înainte,/ Pâș! Pâș! (Marin Sorescu, Scară la cer) 1. Notează un sinonim și un antonim al cuvântului delicată. 2.Precizează tema textului și un motiv literar. 3.Explică rolul expresiv al interjecției din final. 4.Scrie gradul de comparație al adverbului (îngrozitor de) mult. 5.Ilustrează două elemente specifice oralității stilului. 6.Menționează două mărci ale prezenței eului liric. 7.Comentează, în 4-6 rânduri, versurile strofei a doua. 8.Prezintă semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Argumentează, prin două trăsături, caracterul neomodernist
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
prostil, sepia, solo, tipo, trotteur, țurlu-burlu. Modificările de încadrare morfologica sunt de diverse tipuri: consemnarea unor adjectivizări ale substantivelor mai vechi sau mai noi: auto, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, dictando, guarani, sepia, solo, tipo; consemnarea uzului adjectival al unor adverbe/locuțiuni adverbiale: ad-interim/ad interim, ad libitum, ad litteram, ad valorem, a fortiori, a fresco, a giorno, angro, aparte, buzău, coz, dinainte, dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, incognito, niznai, țurlu-burlu2; consemnarea unor adverbializări ale adjectivelor invariabile: aievea, aiurea, anevoie. 3
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
invariabile mai vechi, limitată numeric și foarte eterogena: acătării, anevoie, anume, aparte, asemenea, așa, coșcogea(mite), cumsecade, ditai/ditamai, doldora, gata, get-beget, gigea, leoarca, nepereche, otova, peșin, sadea, țurlu-burlu, vâlvoi. Din punct de vedere etimologic, unele au proveniență latineasca, fiind adverbe la origine: asemenea, așa3, altele sunt împrumuturi vechi în limba − din turcă: coșcogea, doldora, get-beget, gigea, peșin, sadea sau din bulgară: coșcogeamite 4, iar altele au etimologie necunoscută: acătării, gata, otova, vâlvoi. O altă categorie de adjective invariabile sunt formate
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
pagina ~), western (film ~), wireless (conexiune ~). 4. POSIBILITATEA GRADĂRII ADJECTIVELOR INVARIABILE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Categoria intensității reprezintă, în grupul nominal, particularitatea specifică a adjectivului față de substantiv și pronume, iar, din punct de vedere semantic, privește adjectivul, așa cum, în grupul verbal, privește adverbul. În cadrul clasei adjectivelor invariabile din limba română actuala, există subclase care conțin elemente ce cunosc categoria intensității, în vreme ce altele sunt incompatibile cu gradarea. 4.1. Adjective invariabile care cunosc categoria intensității Nu există subclase în care toate elementele să poată
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
din limbajul tinerilor pot fi gradate prin atașarea lui super: supercozy, supercrazy, superfresh, superspooky etc. 4.2. Adjective care nu cunosc categoria intensității Cea mai mare parte a adjectivelor invariabile nu pot fi gradate. Se înscriu aici: ● adjectivele provenite din adverbe: asemenea, așa, gata; ● o parte dintre adjectivele terminate în -ce; ● adjectivele nume de culori; ● adjectivele neologice de proveniență franceză și italiană; ● adjectivele invariabile glotonime și etnonime; ● compusele neologice savante din latină; ● majoritatea adjectivelor invariabile rezultate în urmă trunchierii; ● creațiile invariabile
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
S-a putut observa că inventarul invariabilelor este în prezent destul de bogat, iar tendința este de continuă lărgire. Diferențele dintre cele două ediții ale DOOM demonstrează asta prin numărul destul de mare al elementelor nou intrate și al modificărilor (substantive sau adverbe devenite acum și adjective). În funcție de o serie de criterii (vezi supra, 1), s-a încercat realizarea unei tipologii a adjectivelor invariabile. Astfel, clasa invariabilelor a fost împărțită în zece subclase, dintre care: a) adjectivele mai vechi, dar încă utilizate; b
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
coeziune lexicală (engl. lexical cohesion). Corelativele se subsumează mijloacelor de conjuncție/conectare, alături de conectorii frastici și trasfrastici. Mai precis, structurile corelative alcătuite din două componente 1 - dintre care unul este, de regulă, un conector, iar celălalt este de obicei un adverb - reprezintă o modalitate de marcare suplimentară a raporturilor semantico-sintactice2 dintre unitățile textului, fie ele "unități de același rang" (aflate, gramatical vorbind, în relații de coordonare), fie "unități de rang diferit" (aflate, din punct de vedere gramatical, în relații de dependență
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
de ce... de ce (din De ce mănâncă, de ce i se face foame) sunt numai aparent construite din unități lexicale identice. De fapt, în aceste construcții primul termen, desemantizându-se, s-a integrat (prin conversie) în clasa conjuncțiilor, iar al doilea termen este un adverb/locuțiune adverbială 3. Al doilea tip - realizat prin unități lexicale diferite - apare atât între unități sintactice de același rang (relație sintactică de nondependență, de coordonare), cât și între unități sintactice de rang diferit (relație sintactică de dependență, de subordonare): atât
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
numai limitația, forma}(x), {ci și principiul contemplării ei.}( y) (G. Liiceanu, Despre limită) (b) Ne iubim patria {nu numai pentru victorii}(x),{dar și pentru înfrângeri.}( y) (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Formal, primul component al structurii - (x) - cuprinde adverbul restrictiv numai precedat de negația nu. Negația contrazice caracterul exclusiv al lui (x) imprimat de adverbul restrictiv. Al doilea component - (y) - este alcătuit din: conectorul adversativ "forte" ci, respectiv, conectorul adversativ "slab" dar + (semi)adverbul inclusiv și9 care, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
iubim patria {nu numai pentru victorii}(x),{dar și pentru înfrângeri.}( y) (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Formal, primul component al structurii - (x) - cuprinde adverbul restrictiv numai precedat de negația nu. Negația contrazice caracterul exclusiv al lui (x) imprimat de adverbul restrictiv. Al doilea component - (y) - este alcătuit din: conectorul adversativ "forte" ci, respectiv, conectorul adversativ "slab" dar + (semi)adverbul inclusiv și9 care, la fel ca negația, contrazice/respinge caracterul exclusiv al lui (x). Semantic structura corelativă exprimă un raport de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
component al structurii - (x) - cuprinde adverbul restrictiv numai precedat de negația nu. Negația contrazice caracterul exclusiv al lui (x) imprimat de adverbul restrictiv. Al doilea component - (y) - este alcătuit din: conectorul adversativ "forte" ci, respectiv, conectorul adversativ "slab" dar + (semi)adverbul inclusiv și9 care, la fel ca negația, contrazice/respinge caracterul exclusiv al lui (x). Semantic structura corelativă exprimă un raport de complementaritate 10, ce justifică încadrarea în clasa perechilor corelative care redau raportul semantic cumulativ (de asociere). 2.1.1
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
a altor verbe. Referindu-ne la fenomenul de dislocare, remarcăm două situații. Prima privește corelarea a două unități sintactice care nu sunt predicate. Dislocarea primului component se produce prin deplasarea spre dreapta a verbului care se poziționează între negație și adverbul restrictiv. "Repoziționarea" verbului nu are consecințe semantico-gramaticale. și azi încă, cred că valoarea unei inteligențe nu este dată numai de capacitatea de a rezolva probleme, ci și de statura pe care înțelege să le-o dea (H.-R. Patapievici, Zbor
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
numai condiția gândirii, dar și igiena ei, ritmul ei real în planul omenescului". A doua situație este aceea în care structura corelativă relaționează două predicate enunțiative. Dislocarea primului component se produce în același fel: verbul se plasează între negație și adverbul restrictiv. Repoziționarea provoacă apariția lui că expletiv într-o construcție de tipul nu numai că..., ci, dar cu ambele predicate afirmative (compară cu situația descrisă supra, 2.1.2.1). Pentru a deveni născătoare de poezie, iubirea suie, ca prin
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
puținele romance care nu numai că a răzbit într-o lume a bărbaților, ci a și profitat de asta (EZ). 2.1.3.1. Uneori formantul adverbial și este omis, dar în a doua parte a structurii apare un (semi)adverb de modalizare emfatică 14, un modificator 15. În cele mai multe cazuri, (semi)adverbul coocurent este intensivul chiar, prin care se recuperează semnificația intensivului omis (și). Definiția aristotelică, apoi concepțiile medievale, renascentiste, neoclasice și moderne nu fac decât să ne arate incapacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
bărbaților, ci a și profitat de asta (EZ). 2.1.3.1. Uneori formantul adverbial și este omis, dar în a doua parte a structurii apare un (semi)adverb de modalizare emfatică 14, un modificator 15. În cele mai multe cazuri, (semi)adverbul coocurent este intensivul chiar, prin care se recuperează semnificația intensivului omis (și). Definiția aristotelică, apoi concepțiile medievale, renascentiste, neoclasice și moderne nu fac decât să ne arate incapacitatea teoreticienilor de a se pune de acord nu numai privitor la esența
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]