1,554 matches
-
și schizoid pun în evidență patternurile detașării sociale. În timp ce personalitățile evitante ar dori acceptanța socială și atașamentul, cele schizoide sunt indiferente față de izolarea socială. Patternul de nonimplicare în relații emoționale îl determină să prefere singurătatea și necomunicarea. Sunt persoane cu afectivitate redusă, incapabile să exprime entuziasm, indiferente când primesc premii, critici sau când li se adresează niște trăiri, ca mecanism de apărare în fața posibilității de a fi răniți. La serviciu manifestă plictiseală față de rutina zilnică. Sunt atrași de activități extraprofesionale (sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ocupă cu ghicitul. Spre exemplu, aceștia utilizează frecvent minerale sub formă de pulberi, unele cu proprietăți hipnotice sau miraculoase, fiind Încărcate de simboluri și sentimente cum ar fi: - opalul= speranță, alungă spiritele și necazurile;calcedonie= milă, stimularea calmului; - smarald= puritate, afectivitate; - sardonix= nevinovăție, melancolie și echilibru; - rubin= patimă, puteri magice; - topaz= miracole, generozitate, frumusețe sufletească; - ametist= dragoste față de Dumnezeu, credință;magnetit= atrage sufletele; - cristal de stâncă= castitatea sufletului, perfecțiune, răbdare;crisolit= profunzime; - rodonit, rodocrozit= tandrețe, dragoste, fericire și onoare; - safir= perfecțiune
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
poemele lui Al. A. Philippide: „Sălbaticele umbre - tăcerea de-nceput / Și le gonea năvalnic și-adânc prin anotimpuri, / Simțindu-se cum cerul în vastele răstimpuri / Foșnește stins de-a lungul taifunului de lut”. Invarianta elocuției lirice este însă hegemonia asupra afectivității și a stilului. Sensibilitatea se află, cum observă Constantin Ciopraga, „sub semnul aspirațiilor către «geometria» versurilor”. Elegiace, meditative, confesive, descriptive, patetice, satirice, poeziile sunt lucrate cu scrupul artizanal. Fascinat de muzică, Ț. năzuiește, uneori narcisiac, la sonoritatea fluidă, la perfecțiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
a dezvoltării precoce Newcomb reunește teoria pseudo-maturități și a dezvoltării precoce Teoria comportamentelor de risc ale adolescenților (Jessor și Jessor, 1993) Teoriile psihologice (Kaplan) Modelul psihopatologic al dezvoltării (Gantz) Modelul stilurilor de viață - (Olaio, A. apud Calafat și colab.) Modelul afectivității (Pandina) Teoria socializării primare (Oetting și colab.) Modelul ecologic (Bronfenbrenner) Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii și modele integrative sau comprehensive Teoriile bazate pe familie și pe abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1996). Acesta pleacă de la premisa că adolescenții caută acceptarea și aprobarea comportamentului lor. În momentul în care comportamentul adolescentului se îndepărtează de așteptările adulților, acesta va deveni o sursă de disconfort psihic, pe care adolescentul trebuie să îl rezolve. Modelul afectivității face legătura între sentimentele negative ale individului și predispoziția spre consum. Acest model demonstrează că indivizii cu un profil de înaltă afectivitate negativă sunt mai vulnerabili la trecerea de la consumul ocazional, la cel experimental și la abuz (Abraham P., apud
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
așteptările adulților, acesta va deveni o sursă de disconfort psihic, pe care adolescentul trebuie să îl rezolve. Modelul afectivității face legătura între sentimentele negative ale individului și predispoziția spre consum. Acest model demonstrează că indivizii cu un profil de înaltă afectivitate negativă sunt mai vulnerabili la trecerea de la consumul ocazional, la cel experimental și la abuz (Abraham P., apud Pandina, 2004, p. 23). Acei subiecți care vor găsi atractivă intoxicația cu droguri sunt cei care, în mod cronic, au nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în familie; * modul de manifestare al autorității părintești; * gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor; * modul de aplicare al recompenselor și sancțiunilor; * gradul de deschidere și de sinceritate al copilului față de părinți. Creșterea normală a copilului depinde de afectivitatea părinților față de copii și de seriozitatea acestora. Cercetările arată că în multe familii lipsa de afectivitate (în 32% din cazuri), antipatia (în 20% din cazuri), excesul de tandrețe (în 13%), slăbiciunea manifestată față de copii (în 16% din situațiile analizate), determină
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
copiilor; * modul de aplicare al recompenselor și sancțiunilor; * gradul de deschidere și de sinceritate al copilului față de părinți. Creșterea normală a copilului depinde de afectivitatea părinților față de copii și de seriozitatea acestora. Cercetările arată că în multe familii lipsa de afectivitate (în 32% din cazuri), antipatia (în 20% din cazuri), excesul de tandrețe (în 13%), slăbiciunea manifestată față de copii (în 16% din situațiile analizate), determină manifestări antisociale (Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T., 1994, p. 87). Familia dezorganizată Din vremuri istorice
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fi exprimară prin mai multe propoziții care, deși conțin aceeași judecată, nu conțin, totuși, aceeași metaforă 39. 38 Idem, op.citată , p.134 39 1. H.Wald, op.citată , p. 135-138 28 Propoziția nu se adresează numai rațiunii, ci și afectivității. Unele propoziții au latura informativă pe primul plan, altele, latura expresivității. De altfel, latura expresivă ocupă primul plan nu numai în propozițiile artistice, ci și în propozițiile interogative, optative, imperative, exclamative, e tc . Într-o propoziție interogativa este împinsă în prim-
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
postulează că „modul de exprimare și de înțelegere al copilului se transformă prin transformarea întregii lui personalități”78), și de aceea procesul de predare a acestui obiect de studiu trebuie să meargă mână în mână, cu educarea gândirii logice, a afectivității, a posibilităților perceptive. Copilul la vârsta pubertății are posibilități de abstractizare; esențialul este ca el să fie pus în situații care să-i arate necesitatea unui anumit mod de exprimare, funcțiile limbii, utilitatea ei pragmatică, și de aceea un factor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
în primul rînd, ca o activitate de transformare a lumii, finalizată prin satisfacerea aspirațiilor umane"26. Dar, la fel de bine, dincolo de cîmpul specific al activităților de producție, repartiție, schimb și consum, trebuie să-i fie atribuite economiei vastele domenii ale gratuității, afectivității, esteticii, convențiilor morale, filosofice, religioase, într-un cuvînt: acele valori prin care oamenii își definesc identitatea, propria rațiune de a trăi și, cîteodată, de a muri. Umanul înglobează și debordează, din toate părțile, economicul. Iar umanul, la rîndul său, face
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o altă lucrare clasică a psihologiei americane: The Measurement of Intelligence. În 1932 și-a sistematizat ideile și orientările asupra învățării în The Fundamental Laws of Learning. Ultima mare lucrare, apărută în 1935, expunea cercetările lui Thorndike asupra motivației și afectivității: The Psychology of Wants, Interests and Attitudes. Lucrarea conținea și o revizuire a „legilor învățării” din rândul cărora Thorndike repudia „legea exercițiului”. În 1931 a publicat o colecție de eseuri intitulată Human Learning. În semn de respect, în 1949, colegii
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
repudiat însă și pe „făuritorii de liste” - care se străduiau să inventarieze gama uriașă de motive și interese umane; pe „animalizanți” - care încercau să reducă motivația umană la un set de instincte fundamentale; pe „biologizanți” - care încercau să derive atât afectivitatea, cât și motivația din mecanisme ale adaptării și supraviețuirii. El considera că problema motivației umane nu este bine pusă și că toți acești cercetători se orientează într-o direcție eronată. După Guthrie, această problemă constă în „înțelegerea surselor activității umane
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dar uneori și explicit, că disonanța cognitivă este un fenomen natural, o caracteristică originală a lumii umane. Din subcapitolele anterioare s-a putut deduce că el a realizat o teorie psihologică a cunoașterii și învățării, fundamentând-o pe realități ale afectivității umane. Formulările sale voit pozitiviste nu pot estompa această credință nemărturisită după care raporturile omului cu semenii și cu lucrurile au o componentă emoțională și pulsională „inextricabilă”. În 1957 a formulat două ipoteze centrale (de fapt, teze!) ale disonanței cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se aventurează în exprimarea unor idei foarte greu de exprimat. Paginile ei eseistice sunt torențiale și polifonice, elanul intelectual asociindu-se cu sarcasmul cel mai caustic. Puțini scriitori reușesc, prin talentul lor, să acopere un atât de întins registru al afectivității, de la entuziasm (eruptiv și solemn) și până la dispreț. [...] Talentul ei literar, remarcabil, se manifestă cu predilecție în dramatizarea ideilor [...]. Chiar și când este vorba doar de idei, și nu de personaje, ea reușește să realizeze un spectacol, al argumentării, al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
intelectuale, de deprinderi motorii și atitudini. În aceste procese, profesorul trebuie să ghideze activitatea de învățare a elevului, să orienteze eforturile sale în direcția necesară. Învățarea se desfășoară normal dacă mecanismele și procesele psihice implicate (percepția, reprezentarea, memoria, imaginația, gândirea, afectivitatea, voința) se află in stare de funcționare. Învățarea antrenează întregul sistem nervos al celui care învață, în deosebi structurile și mecanismele corticosubcorticale, cu unele specializări și diferențieri zonale. Fiecare emisferă cerebrală este specializată în primirea și prelucrarea informațiilor, procesele complexe
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Ozunu: a. Devieri de comportament care țin de constituția psihopatoidă ale elevilor care aparțin tipurilor de perverși, schizoizi, cicloizi, epileptoizi sau a combinațiilor acestor tipuri. Manifestările lor au cauză organică și sunt greu de tratat. Se recunosc după: lipsă de afectivitate sau hiperactivitate (hiperkinetism), autism, amoralitate sau labilitate morală accentuată, minciună, atitudini obscene, tendințe de a se constitui În bande, etc. În România, aproape fiecare clasă de elevi are câte un copil hiperkinetic cel puțin așa susțin reprezentanții inspectoratelor școlare, dar
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
relațională, În care elevii care refuză comunicarea, fiind egoiști, capricioși, respinși de colectiv. Acești elevi fie sunt prea răsfățați În familie, fie sunt neglijați afectiv În familie. Ei afișează o atitudine pesimistă sau criticistă. 2. Devieri de comportament În sfera afectivității, În care elevii sunt irascibili sau total pasivi. (Este cazul elevilor care, de obicei, ei au suferit traume psihice). 3. Devieri de comportament În sfera dezvoltării intelectuale, În care elevii sunt ostili Învățăturii, fără curiozitate pentru nou, cu retard intelectual
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de evoluție a condițiilor economice și sociale. 2. Factori care țin de structura familiei. 3. Factori care privesc deficitul educativ al familiei (disfuncții și greșeli ale părinților). Fiecare familie are un anumit echilibru sau dezechilibru familial, având ca factor comun afectivitatea, care adeseori este greu de detectat În mod direct, dar care În același timp are o acțiune permanentă, profundă și de durată asupra formării și dezvoltării personalității. Una este normalitatea afectivă și alta este carența afectivă, Însoțită adeseori de o
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
orfani sau abandonați, care se află În grija asistenței publice, cu toată atenția care li se acordă aici, le lipsește tocmai mediul afectiv familial. De aceea, din rîndul acestora, se detașează uneori copilul depresiv, descurajat, aflat În continuă căutare de afectivitate, de Încredere și Înțelegere din partea celor din jur. Familiile reconstituite, din persoane divorțate, cu copii rezultați din căsătorii anterioare, sunt de obicei cu principii și deprinderi de educație total diferite, fapt ce poate favoriza o atmosferă de nesiguranță și neliniște
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
1998) și Recviem pentru secolul meu (2003). A mai folosit pseudonimul Ioan Grunz. Prima carte a lui R., La țărmul grânelor (1988), cuprinde poezii marcate de o notă de vitalitate, învăluite într-o atmosferă senină, vrând să sugereze consonanța dintre afectivitate și natură. Poetul optează consecvent pentru tiparele prozodice de sorginte clasică, păstrând muzicalitatea versurilor, necesară exprimării sentimentelor de optimism, tandrețe, melancolie. Este o lirică solară, cu mult vegetal, cu topoi ca pădurea sau satul, în linie tradiționalistă: „Le curge morilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
propusă. Grija aceasta profesională aparent simplă, nu este atât de ușor de realizat deoarece în afară de cunoștințe teoretice, practice și pricepere, ele trebuie acompaniate de un interes clar pentru pacient ca persoană cu sentimente, trăiri emoționale, nevoia de comunicare și de afectivitate . Capacitatea înăscută de a înțelege și de a reacționa instinctiv este un dar de neprețuit al clinicianului. De-a lungul timpului au fost acumulate multe cunoștințe științifice despre oameni și personalitatea lor, îmbogățindu-se în acest fel talentele naturale de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
bastarzi, condiție de amărăciune care va fi reflectată în tango, așa cum menționează Horacio Sălaș: "Omul tangoului, fiu al unei clase de bastarzi și bastard el însuși (faptul că Gardel a fost nu este o întâmplare), fără tată, fără familie. Toată afectivitatea lui se revarsă asupra personajului stabil al vieții lui: mama"154. Chiar dacă se simte ispitit să cunoască femeia, decepționat de "perfidia și minciuna" ei, bărbatul tangoului se intoarce mereu la mama, a cărei iubire este garanția că se poate adăposti
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și trăirii artistice prin literatura. 1.5.4.2 Artele plastice Desenul, grafică, sculptură, pictură oferă imagini plastice biși tridimensionale cu ajutorul punctului, liniei, formei și culorii. Mijlocul de expresie al conținutului artistic este imaginea vizuală. Mesajul plastic se adresează simțurilor, afectivității, gândirii și imaginației. Imaginea plastică reprezintă fapte umane, evenimente, figuri umane, stări, atitudini, emoții și sentimente. Plasticienii, poeți ai liniilor, formelor și culorilor își imprimă gândurile și sufletul în compoziția creată. Mesajul este polisemantic. Un portret poate sugera un univers
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
înșiși, a complexității acestuia, a imensului efort pe care-l presupune. Drumul creatorului este anevoios și greu, dar satisfacțiile reușitei sunt nemăsurate. 2.2.1.2 Factorii creativității Creația este rezultatul convergentei următorilor factori: -factori psihologici: cognitivi și noncognitivi (motivație, afectivitate, atitudini, etc.); -factori sociali: culturali, educativi și de mediu, socio-economici, etc.; factori biologici: diferențele de vârstă și sex; Pentru a surprinde mai bine esență procesului de creație, o serie de cercetări au fost orientate către identificarea factorilor cognitivi implicați în
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]