2,420 matches
-
Podișorul 1,425 km. Pe partea stângă Valea Purcărețului 1,350 km; Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250 km; Valea Negrilor 1,750km; Valea Dârstei 1,225km; Valea Mătușii 1,000km; Valea Preotului 2,375km; ea are ca afluenți Valea Pițigăii și Valea Pleșii; Valea Poenii 725 m; Valea la Topile 1,075km. (Mihai Dumitrescu 1998 Bazinul Râușorului Studiu geografic complex, lucrare de licență) Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rucăr se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața teritorială se mărește la 2.020 hectare. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - "Mestecănișul de la Reci", se află în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul căruiau s-au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt mesteacănul pitic și angelica
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
Podúr") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bucșești, Cernu, Cornet, Negreni, Poduri (reședința), Prohozești și Valea Șoșii. Comuna se află în partae central-vestică a județului, pe malul drept al Tazlăului Sărat acolo unde primește apele afluenților săi Brănești, Valea Șoșii, lângă orașul Moinești; estul comunei se află în bazinul hidrografic al Cernului, un alt afluent al Tazlăului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ117, care o leagă spre vest de Moinești (unde se termină în DN2G) și
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
și Valea Șoșii. Comuna se află în partae central-vestică a județului, pe malul drept al Tazlăului Sărat acolo unde primește apele afluenților săi Brănești, Valea Șoșii, lângă orașul Moinești; estul comunei se află în bazinul hidrografic al Cernului, un alt afluent al Tazlăului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ117, care o leagă spre vest de Moinești (unde se termină în DN2G) și spre sud de Berzunți și Livezi (unde se termină în DN11). Forma de relief dominantă sunt interfluvii plane cu
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
în Golful Taganrog al Mării Azov. De la izvoare, râul curge mai întâi spre sud-est spre Voronej, pentru ca mai apoi să-și schimbe direcția spre sud-vest. Cel mai important oraș străbătut de Don este Rostov pe Don, iar cel mai important afluent este Donețul. În antichitate, râul era considerat granița dintre Europa și Asia. În vremea de maximă înflorire a Greciei Antice, într-o perioadă în care zona Donului era locuită de sciți, râul cunoscut ca Tanaïs era unul dintre cele mai
Râul Don (Rusia) () [Corola-website/Science/304813_a_306142]
-
(fost Parcul Ioanid) este un parc din București, sectorul 2, cu o suprafață de 10.000 mp, amenajat pe locul fostului afluent al Dâmboviței, Bucureștioara. Parcul este declarat monument istoric, cu codul . Librarul și editorul George Ioanid, care avea una din primele librarii din București, pe Calea Victoriei, a cumpărat terenul în 1856 de la marele agă Pană Băbeanul pentru 2100 de galbeni. Înainte
Parcul Ion Voicu () [Corola-website/Science/307320_a_308649]
-
artistice dintre cele două provincii au contribuit la ridicarea nivelului de civilizație a oamenilor acestor locuri. Ca poziție turistică, localitatea Voislova poate deveni punct de plecare spre Rusca Montană și Ruschița, sate cu profil industrial, situate pe valea pârâului Rusca, afluent al râului Bistra care creează posibilități de valorificare imediată a frumuseților naturale. Voislova este un colț geografic aproape minuscul, în nord-estul Banatului, dar probabil că nu există în România un alt perimetru așa de restrâns care să concentreze atât de
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
înregistrat 47,2 ° C la data de 4 iulie 1994. Iarna anului 2005 a fost cea mai rece după o lungă perioadă de timp, chiar înregistrându-se ninsori pe litoral. Rețeaua hidrografică a regiunii e compusă din râul Segura și afluenții săi: În regiune se află cel mai mare lac natural din Spania și cel mai mare lac de apă sărată din Europa: Mar Menor. Este un lac sărat, situat în apropierea Mării Mediterane. Caracteristicile sale ecologice și naturale fac din
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
Carpații Meridionali. Având o altitudine de 1957 metri, vârful se găsește la capătul unor culmi prelungi fiind relativ de ușor de cucerit dacă se pornește dinspre "Cabana Baleia", situată la 1.450 de metri altitudine. Râul Baleia, care este un afluent al Jiului de Vest, curge pe una din văile care duc spre "vârful Baleia" și pe care se găsește "Cabana Baleia".
Vârful Baleia, Munții Retezat () [Corola-website/Science/311342_a_312671]
-
formată din satele Călata, Călățele (reședința), Dealu Negru, Finciu și Văleni. Comuna este situată la poalele de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin. Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu comuna Sâncraiu și la est cu comunele Mănăstireni și Râșca. Se află în zona de contact
Comuna Călățele, Cluj () [Corola-website/Science/299573_a_300902]
-
Râul Șomuzul Mic este unul afluent al râului Siret. Bazinul hidrografic Șomuzul Mic se află situat în partea centrală a Podișului Sucevei, subunitatea celui mai întins reprezentativ podiș al României ( Podișul Moldovei). De o formă apropiată cu a unui arc de cerc, cu deschiderea spre râul
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
, având o lungime de 517 km, este unul din cei mai lungi afluenți ai Dunării și curge pe teritoriul a trei țări: Elveția, Austria și Germania. Râul izvorăște din Lacul Lunghin situat în regiunea elvețiană Engadina, la înălțimea de 2.484 m. Traversează apoi lacurile Sils, Silvaplana și St. Moritz. După ce trece granița
Râul Inn () [Corola-website/Science/302065_a_303394]
-
la Hochfinstermünz, formează valea Inn-ului superior și străbate land-ul austriac Tirol, iar după ce trece de capitala land-ului, Innsbruck, formează Inn-ul inferior. Inn-ul trece din Austria în Germania la Kufstein, traversează sud-estul Bavariei, iar de la Braunau, unde primește apele afluentului său Salzach, formează granița dintre Austria și Germania, până la Passau, unde se varsă în Dunăre. Tot la Passau se varsă în Dunăre și Ilz-ul. La confluență, Inn-ul care vine din Alpi are culoarea verde, Dunărea este albastră, iar Ilz-ul care
Râul Inn () [Corola-website/Science/302065_a_303394]
-
-se prezenta șisturilor cristaline cărora le corespunde Culmea Cernei cu înălțimi în jur de 1100 m. Creasta Ciucevelor și Geanturilor fiind formate din calcare, râurile de aici dând naștere la chei adânci și sălbatice - Cheile Corcoaiei. Astfel, de la valea arasca ( afluent al Cernei pe stânga ) spre sud-est apar calcare, marmocalcare, gresii și conglomerate care au dat naștere la martori de eroziune (Piatră Closanilor, vârful lui Stan). Acestor roci le corespunde o culme prelungită și îngustă, cu spinare netedă, paralelă cu valea
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
dat naștere la martori de eroziune (Piatră Closanilor, vârful lui Stan). Acestor roci le corespunde o culme prelungită și îngustă, cu spinare netedă, paralelă cu valea Cernei, cu înălțimi ce arareori depășesc 1100 m, ale căror flancuri sunt fragmentate de afluenți ai Cernei și Motrului. Treptele majore de relief ale comunei sunt : -zona de munte - 30 % -zona de deal - 70 % Teritoriul comunei Topleț oferă cantități mari de piatră de construcție și feldspat. Pe valea râului Iardasita se află minereu de fier
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
Sinteză ivănesciană Își subordonează aceste experiențe poetice, brodata pe canavaua unei concepții despre poezie. Lirismul sau curat și elevat, de o simplitate savanta, folosește un sever filtru cultural, poetul-receptacol impunînd tocmai prin forță originalității. Sub cupola acestei lirici, amestecînd mulți afluenți și folosind tipare de Împrumut, răsună doar o coardă, forînd Încăpățînat cîteva teme, Întoarse obsesiv spre tensiunea conceptelor antitetice: iubirea și extincția. Cezar Ivănescu nu este un colonist, anexînd universului sau liric noi teritorii; nu este, În pofida virtuozității formale, un
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
variație reliefală constituită pe roci sedimentare (ce aparțin geologic zonei cristalino-mezozoice), calcare (atribuite aceleeași perioade), gresii, marne și argile, astfel: în partea estică (dinspre "Valea Gârciuniului") sunt prezente abrupturi (greu accesibile) structurate pe două cueste (una inferioară fragmentată de câțiva afluenți ai văii Gârciniului și alta superioară, nefragmentată) spre deosebire de cea vestică (delimitată de "Valea Timișului Sec") unde relieful (ruiniform) prezintă culmi mai domoale și împădurite, stăncării izolate, grohotișuri și văii. Partea nordică a masivului este marcată de câteva măguri ("Vârful Ieremia
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
prezintă un platou acoperit cu pajiști și pășuni alpine, situat deasupra limitei superioare a zonei împădurite. Platoul este dominat de o impresionantă formațiune calcaroasă. Apele de suprafață ale sitului aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri; astfel: Râul Chiva cu afluentul de dreapta Valea Pojaru; Râul Șipoaia; Râul Daschia; Râul Mușatul, afluent de stânga al Gârcinului; Valea Carierei, Valea Pietrele Mari Valea Timișului Sec de Jos, Valea Timișului Sec de Sus și Valea Horvatca, afluenți de dreapta al văii Timișului; Valea
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
limitei superioare a zonei împădurite. Platoul este dominat de o impresionantă formațiune calcaroasă. Apele de suprafață ale sitului aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri; astfel: Râul Chiva cu afluentul de dreapta Valea Pojaru; Râul Șipoaia; Râul Daschia; Râul Mușatul, afluent de stânga al Gârcinului; Valea Carierei, Valea Pietrele Mari Valea Timișului Sec de Jos, Valea Timișului Sec de Sus și Valea Horvatca, afluenți de dreapta al văii Timișului; Valea Morii cu cele șapte izvoare; Râul Valea Pietrei Mici (afluent de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
multor râuri; astfel: Râul Chiva cu afluentul de dreapta Valea Pojaru; Râul Șipoaia; Râul Daschia; Râul Mușatul, afluent de stânga al Gârcinului; Valea Carierei, Valea Pietrele Mari Valea Timișului Sec de Jos, Valea Timișului Sec de Sus și Valea Horvatca, afluenți de dreapta al văii Timișului; Valea Morii cu cele șapte izvoare; Râul Valea Pietrei Mici (afluent de dreapta al râul Timișul Sec de Jos) pe cursul căruia se află Cascada Tamina; Valea Băii, afluent al văii Pietrei Mari și Pârâul
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Mușatul, afluent de stânga al Gârcinului; Valea Carierei, Valea Pietrele Mari Valea Timișului Sec de Jos, Valea Timișului Sec de Sus și Valea Horvatca, afluenți de dreapta al văii Timișului; Valea Morii cu cele șapte izvoare; Râul Valea Pietrei Mici (afluent de dreapta al râul Timișul Sec de Jos) pe cursul căruia se află Cascada Tamina; Valea Băii, afluent al văii Pietrei Mari și Pârâul Șapte Scări (afluent de dreapta al râului Șipoaiei), vale care străbate defileul omonim aflat în partea
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Sec de Sus și Valea Horvatca, afluenți de dreapta al văii Timișului; Valea Morii cu cele șapte izvoare; Râul Valea Pietrei Mici (afluent de dreapta al râul Timișul Sec de Jos) pe cursul căruia se află Cascada Tamina; Valea Băii, afluent al văii Pietrei Mari și Pârâul Șapte Scări (afluent de dreapta al râului Șipoaiei), vale care străbate defileul omonim aflat în partea central-vestică a sitului. Clima este una temperat-continentală (cu diferențieri funcție de configurația reliefului: etaj climatic premontan - 650-800 m, etaj
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
al văii Timișului; Valea Morii cu cele șapte izvoare; Râul Valea Pietrei Mici (afluent de dreapta al râul Timișul Sec de Jos) pe cursul căruia se află Cascada Tamina; Valea Băii, afluent al văii Pietrei Mari și Pârâul Șapte Scări (afluent de dreapta al râului Șipoaiei), vale care străbate defileul omonim aflat în partea central-vestică a sitului. Clima este una temperat-continentală (cu diferențieri funcție de configurația reliefului: etaj climatic premontan - 650-800 m, etaj climatic montan 800-1.800 m și etaj climatic alpin
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
În nordul Europei trăiește și la câmpie, în centrul Europei numai la munte. A fost introdusă în America de Nord, Africa și Noua Zeelandă. În România trăiește în cursul superior al tuturor râurilor și pârâielor ce izvorăsc la munte, (afară de Râmnicu-Sărat): Bistrița cu afluenții săi (Dorna, Barnar, Neagra, Broșteni, Borca, Bica, Bicaz, Tarcău), Timiș, Someșul Rece, Someșul Cald, Sâmbăta (Făgăraș), Răstolnița, Bârzava, Bistra, Buzăul, Prejmer, în Siret, până la Lucavăț, în Suceava, până la Falcău, în pâraiele din Făgăraș etc. Trăiește și în unele lacuri de
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani. Epoca de reproducere durează din luna octombrie până la sfârșitul lui decembrie, la o temperatură sub 6-8°C. Pentru reproducere, păstrăvii de munte migrează în susul pârâielor, spre izvoare, iar exemplarele din lacuri urcă pe afluenți. În epoca de reproducere, păstrăvii nu se hrănesc. În epoca de reproducere, ambele sexe sunt mai viu colorate. Masculii se hărțuiesc între ei, iar învingătorii însoțesc femelele spre locul împerecherii. Femela sapă pe fundul pârâielor cu ajutorul înotătoarelor niște gropițe în
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]