667 matches
-
a abdomenului (există o excesivă formare a flatulenței în jurul abdomenului). Are dorință excesivă pentru dulciuri, mâncare făinoasă, varză, scoici, ceea ce-i pune sistemul digestiv la grea încercare. 4. DOREȘTE CARNE AFUMATĂ - aceasta înseamnă că pacientul are dorință marcată pentru carne afumată de vacă și alte cărnuri sărate. a. Causticum - Așadar, ca să-și satisfacă dorința de a mânca carne, pacientul dorește carne afumată într-o așa măsură, încât o preferă la fiecare masă, chiar goală. Câteodată, după consumarea cărnii, pacientul dezvoltă un
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pune sistemul digestiv la grea încercare. 4. DOREȘTE CARNE AFUMATĂ - aceasta înseamnă că pacientul are dorință marcată pentru carne afumată de vacă și alte cărnuri sărate. a. Causticum - Așadar, ca să-și satisfacă dorința de a mânca carne, pacientul dorește carne afumată într-o așa măsură, încât o preferă la fiecare masă, chiar goală. Câteodată, după consumarea cărnii, pacientul dezvoltă un gust sărat continuu în gură, pentru un timp lung. b. Kreosotum - Indicat la copiii nedezvoltați și emaciați, capricioși la mâncare, în
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
jet de apă, după care îl pudrăm cu condiment pentru pește ( sau piper, delicat, oregano, tarhon, sare ). Punem peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei - patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. PLACHIE DE CRAP 2 crapi a 600-700g.bucata, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 2 cepe, 2-3 cartofi, 3 roșii, 1 ardei, 1 măr, 300ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
femeile din Bucovina iau "ața" de la cânepa de vară, toarsă "întors", dintr-un fuior ce a fost la crucea preotului, cu care a umblat la Bobotează, pe la casele oamenilor, stropind-o cu agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în care s-au șters ouăle roșii, rostește: "A ieșit cuconița, / Bosconița. / Boi mândri a înjugat / Și la arat a plecat / Coconița, / Bosconița. / Și a arat cât a arat / Și cânep-a semănat / Și apoi a grăpat. / Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
281. La slavi, focul, atât cel ceresc, cât și cel casnic, era venerat ca focul lui Svarog, zeul focului și al soarelui.282 Astfel, la naștere, copilul era așezat pe "vatra casei" apoi la "vatra de foc", iar casa se afuma în chip magic, pentru a fi apărată de duhurile rele.283 La huțulii bucovineni, moașa atârna la mâna dreaptă a copilului nou-născut o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dezvăluie spiritul tămăduitor al pământului care devine remediu împotriva făcăturilor și bolilor. Astfel, în Bucovina, în ziua de Paști, se pune sub ușă ca să stea trei zile, o glie verde, iar a treia zi, se ia, se usucă și se afumă bolnavii de junghiare.412 În ziua de Sfântul Gheorghe, cele mai multe fete din Bucovina iau câte o brazdă pe care o pun în drum ca să fie călcate de feciori, crezând că "Dacă N. N. va călca / Atunci mă va lua!" După ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deal și făceau un foc, aruncând peste cărbuni paie și frunze uscate. Apoi, se prindeau în joc, în jurul focului, iar când flăcările se mai potoleau, săreau peste foc. În afară de acest obicei, se mai făcea un foc în grădini, pentru a afuma pomii ca să fie mai roditori, iar cu tăciunii rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
uscate. Apoi, se prindeau în joc, în jurul focului, iar când flăcările se mai potoleau, săreau peste foc. În afară de acest obicei, se mai făcea un foc în grădini, pentru a afuma pomii ca să fie mai roditori, iar cu tăciunii rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se rostogolesc de pe dealuri datină păstrată aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
peste tot teritoriul românesc, cu denumiri specifice Alimori, Priveghi, Hodăițe, Hodaize, Hopaize, Opaiț se sărbătorește la Lăsatul Secului, înainte de Postul Paștelui.425 Tot cu rol apotropaic, se fac focuri și în ziua de 40 de sfinți; cu aceste focuri se afumă gospodăria, pentru a fi protejată de rele, iar cei de casă sar peste foc pentru a se purifica de păcate, zicând: "Cum au trecut sfinții / Prin foc și prin apă, / Așa trecem și noi."426 De Alexii, pe 17 martie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apă, / Așa trecem și noi."426 De Alexii, pe 17 martie, în Bucovina se obișnuiește să se facă un foc din frunzele pomilor din grădină, din coajă de brad și din "poame" (fructe) sfințite de Ziua Crucii, cu care se afumă gospodăria, înconjurându-se casa și grădina de trei ori, pocnind, în același timp, în fierul plugului. Apoi, cu fierul de la plug se sapă puțin la rădăcina fiecărui pom pentru a rodi mai bine peste an.427 În Bucovina, "pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce se face cuc trebuie să se facă de trei ori sau de nouă ori, în nouă ani, căci altfel se crede că, murind, se va face diavol; fulgii luați de la gluga cucului sunt întrebuințați de femei pentru a-i afuma pe cei care suferă de frică; dacă cineva nu primește nicio băutură de la Cuci nu va fi sănătos peste an. Masca purtată de Cuci reprezintă scurgerea timpului calendaristic cucul fiind simbolul trecerilor între anotimpuri și a timpului diurn, ilustrat de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
convulsivă apar În special noaptea. Netratată la timp și corespunzător, boala produce frecvent complicații (bronhopneumonie) și predispune sau activează infecția tuberculoasă. Tratamente populare Se bea lapte de măgăriță, de mai multe ori pe zi, În special noaptea, la culcare. Se afumă copilul cu balegă de măgar. Ceaiuri din cimbrișor, cimbru de grădină, fenicul, iarbă mare, ienupăr, isop, lumânărică, mac de câmp, nalbă mare, flori de salcâm, scai vânăt, schin, soc, podbal, pătlagină, plămânărică, porumbar, șovârf, sunătoare, tătăneasă, flori de tei, trei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mușcat de șarpe trebuia să bea mult lapte dulce fiert. Legători cu frunze de alun muiate În apă, cu caș dulce, cu leuștean sau cu piele de șarpe, muiată În apă fiartă sau cu piele de năpârcă. Rana se mai afuma cu os de șarpe pus În foc. RÂIE (scabie) Boală de piele de natură parazitară, caracterizată printr-o puternică mâncărime a pielii, mai accentuată noaptea și prezența pe piele a unor mici vezicule. Se localizează În special În regiunile interdigitale
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
picături, de 4-5 ori pe zi, ultima, seara la culcare. Ca să "tragă" infecția afară, se introducea În ureche o bucățică de rădăcină de hrean, frunze de mușcată sau de nalbă și un cățel de usturoi. În cazuri mai grave: Se afuma urechea bolnavului cu balegă de vacă sau de cal, cu cozi uscate de bostan, cu busuioc, semințe de cânepă, pulbere de pe corn de cerb (răsătură), cu rădăcini de iarbă mare, capsule de mac, mutătoare, orbalț, sfredelul pământului, smirnă, coji de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
folosit În colicile intestinale la copii. Același efect benefic Îl au și cataplasmele cu fiertură de dumbrovnic. Când copii plâng noapte din cauza colicilor, se usucă iarbă mare, se duce la biserică, unde stă 40 de zile, cu care apoi se afumă pruncii. Pe tălpile bolnavului se pun cataplasme cu cenușă și se bea apă cu tămâie, În special tămâie sfințită la Bobotează amestecată cu praf de pușcă și sămânță de busuioc. Colicile se mai tratează mestecând tămâie pur și simplu. Se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de ceas rău, neagră, cu cățușnică, cu "cele șapte daturi", cu ferigă, stroh de fân, cu iov, cu plantele lipitură, sfredelul pământului și zburătoare, care se fierb și se pun În apa de baie. Pe alocuri, după baie, bolnavul este afumat cu "lemn trăsnit". AMORȚEALA CAPULUI Se manifestă cu dureri de cap, amorțeala pielii capului și Împăienjenirea ochilor. Cauzele: răceala puternică, dormit În curent, reumatism, efort fizic deosebit, obrinteală, orbalț, sânge rău etc. Comprese cu apă rece, cu oțet sau cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fân, seara, la culcare. Înainte de culcare, beți ceai din frunze de gutui. Frecționarea capului cu un prosop muiat În apă cu oțet. Se vor frecționa bine și tălpile, care nu vor fi șterese după aceea, până a doua zi. Se afumă și se spală capul cu fiertură de cățușnică ori de zmeiuță, sau cu ambele plante. Consumul unui pahar de lapte cald, Înainte de culcare. Consumul unui pahar cu bere blondă, Încălzită și apoi răcită, În care se adaugă o linguriță de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Comprese cu oțet de mere, aplicate pe frunte sau de foi de varză albă. La culcare, se pune sub pernă o legătură de somnoroasă de câmp sau un săculeț cu rozmarin, levănțică și mentă, ori un bulgăraș de camfor. Se afumă patul de dormit cu sulcină albă și cu tămâie. Sub perna celor ce nu pot să doarmă liniștiți, a lehuzelor și a copiilor mici, mai cu seamă, se puneau busuioc sfințit, avrămeasă, creștinească, mentă sfințită sau o sticluță cu aghiazmă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se fac băi cu fierturi de mușețel. VORBIRE ÎN TIMPUL SOMNULUI (lipitură) Bolnavul de "lipitură" sare din somn, bâiguie. În Muntenia, i se dă să mănânce fudulii de cal negru, arse și pisate, amestecate cu rachiu de drojdie. În Moldova, se afumă bolnavul cu planta avrămeasă și se scaldă cu fiertură de drețe, zburătoare și fulgoace. Se afumă bolnavul cu planta pana zburătorului sau cu părul lupului. ENUREZIS ("pipi" În pat) Când un copil face "pipi" noaptea În pat fără voie, În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
somn, bâiguie. În Muntenia, i se dă să mănânce fudulii de cal negru, arse și pisate, amestecate cu rachiu de drojdie. În Moldova, se afumă bolnavul cu planta avrămeasă și se scaldă cu fiertură de drețe, zburătoare și fulgoace. Se afumă bolnavul cu planta pana zburătorului sau cu părul lupului. ENUREZIS ("pipi" În pat) Când un copil face "pipi" noaptea În pat fără voie, În medicina populară se folosește ceaiul de cârcel, din care se beau 2-3 căni pe zi sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nemâncate. Pentru limbrici: limbricăriță de 2 parale să fiarbă cu apă și să bea dimineața, pe nemâncate, cât de cald, iar de va fi la țară, să caute un pumn de secară, să fiarbă și să bea. Pentru tuse: să afume un burete de cruce, acoperit la cap. Pentru tuse măgărească: rouă de pe grâu din ziua de Ispas, până nu răsare soarele, să strângă pe o cârpă curată Într-o sticlă și să bea, pe nemâncate. Pentru tuse: vâsc de păr
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau tutun la măselele găunoase. Când se umflă gura din pricina măselelor, pui la falcă o legătură de sâmburi de măsline pisați. Miros de gură: te speli În gură cu ceai de tarhon sau sacna ? calului. Năjit (durere de urechi): se afumă urechile cu sămânță de cânepă. Negi: se ung cu lapte de ceapă sau cu saramură În care s-a stors zeamă de lămâie. Iei o creangă de măceș, o cioplești În 4 muchii, o Înfirbânți În foc, te uzi pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
jet de apă, după care îl pudrăm cu condiment pentru pește ( sau piper, delicat, oregano, tarhon, sare ). Punem peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei - patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. PLACHIE DE CRAP 2 crapi a 600-700g.bucata, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 2 cepe, 2-3 cartofi, 3 roșii, 1 ardei, 1 măr, 300ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
o versificație cu ecou hohotitor, solemn: Eu sunt o piramidă a vechiului Egipt Pe-al cărui creștet luna clorotică s-a-nfipt Și-n care faraonii culcați sacerdotal Se-nșiruie-n sicriuri masive de santal. Orbitele lor pline de-al veacurilor scrum Afumă cu mirosuri de naft și de bitum Pereții necropolei profunde, unde ei Trăiesc postum în raza puternicilor zei. Evocarea unui pustiu asiatico-african cu rinoceri și păduri ca zona singuratecă unde s-ar putea pune mâna pe sufletul naturii e grandioasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ș-o viață desfrînată În morțile ce face. Monstru cumplit cu fața ca sufletu-i de slută, În trame sîngeroase gîndirea-i e perdută. Orcine-l vede crede că au văzut o ciumă, Și dacă scapă teafăr, cu păr de lup s-afumă, Căci fruntea lui apare sinistru luminată De-a focului ce-l arde văpaie-nflacarată; Dar vulturii, și ulii, și bulinele, și corbii, Precum tot spre lumină cu jale cată orbii, Țintesc cu neclipire spre dînsul ochi sălbatici Ce noaptea printre arbori
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]