1,278 matches
-
Toderică, paremi se la Liceul din Gheorgheni. După ce a terminat liceul a fost Învățător o vreme În cătunul Fundoaia din Sărmaș și apoi la Școala din Gălăuțaș până În anul 1930, când a fost pensionat. Contemporanii spun că era o minte ageră, ordonat În gândire și foarte exigent cu sine și cu Învățăceii. S-a Îndrăgostit de o femeie de etnie maghiară, care l-a fermecat probabil cu farmecul feminității ei, căsătorindu-se cu aceasta a avut un copil pe care l-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cioito oban. Se căsătorise cu o fată a Anei Mici (sora mai mare a acesteia se numea Ana cea Mare). Ana cea Mică, chiar dacă era mai puțin Înstărită decât sora mai mare care avea moară În Toplița, având o minte ageră și mult farmec feminin, se căsătorește cu un Cotfăsan și scapă de sărăcie. Fiica ei, Dina, nu prea o moștenise, mai ales că se căsătorise cu acest vântură-lume poreclit Gherș. Imediat după război, Gherș obține o armă și este pentru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
este de scurtă durată, În cele din urmă Întorcându-se tot la vechea meserie, ciobănia. Cele trei fete și cei doi feciori au plecat În lume. Ultima care a plecat este Teodora. Cea mai mare, Ioana, avea o minte mai ageră și se lăsa curtată de mulți flăcăi cărora le Împărtășea din farmecele ei. Semăna cu bunica sa, Ana cea Mică, și avea ceva din firea Cotfăsenilor. După o distanță de câteva sute de metri, Întâlneai familia Urzică Dumitru, zis Pașcu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pentru a-și putea Întreține pe cei trei frați. Se căsătorește apoi cu un fecior al lui Copoț din Poiană, unde Își ridică Împreună o casă. Acum, la șaptezeci și șapte de ani, este văduvă și ea. Avea o minte ageră și un caracter de o mare frumusețe. Atâtea Încercări vitrege la care a fost supusă, n-au Încovoiat o. S-a luptat mereu cu ele și i-au lăsat urme adânci pe fața atât de frumoasă cândva. Urmând cursul Părăului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mătușă, Mărița Mariei lui Ilie, care stătea În Preluca, soră cu tatăl, iubind-o de parcă ar fi fost copilul ei). Cu ea am bătut drumul până la Școala din Părău și apoi la centru, timp de șapte ani. Puțin pistruiată, dar ageră la minte, după ce a terminat un liceu agricol s-a stabilit În Târgu Mureș. Păcat de ea, fiindcă un cancer galopant a răpus-o În floarea vârstei. Pe față (partea dealului dinspre Părău) locuia Nuțul Gorii Râpanului. Acel Gorea (Grigore
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Petrea, a murit pe front, În Primul Război Mondial, iar ceilalți trei, Sandu (Șöni), Vasile (Ghezacu) și Nuțu au rămas pe lângă el. Pe uncheșul Vasilică, așa-i ziceam fratelui mai mare al mamei, văzând bunicul că are o minte mai ageră l-a dat la Învățătură la liceul din Gheorgheni. După ce a terminat primele patru clase din ciclul gimnazial, nu a mai continuat. Se pare că a răspuns glasului pământului. Se Întâmpla aceasta pe la sfârșitul primului deceniu al veacului al XXlea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
à désirer, à poursuivre" [p.5, subl.n.]. Imaginea franțuzoaicei mitice apare în române că o femeie modernă preocupată în exclusivitate de aventură, lux și risipă. Ceea ce este considerat în secolul al XIX-lea, de regulă, ca defect feminin: inteligență agera, voința nedisciplinata, orgoliul, capătă un farmec aparte în cazul Parizienei. Pariziana de la sfârșitul secolului este clasată în fiziologiile timpului că un tip distinct: "La parisienne d'aujourd'hui se présente comme un type absolument distinct; elle apporte, dans la vie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Legiunea. Dar cuvântul lui nu venea. Asta însemna însă „că totul merge bine și că legionarii își urmează drumul lor înainte”. Pe la jumătatea lui Noiembrie, domnul profesor Ștefan Popescu intră în clasă foarte tulburat. Era de statură potrivită, cu mișcări agere, dar stăpânite; fața lui, de obicei gravă și luminată de ochii albaștri, era brăzdată de cute adânci, iar fruntea, vânătă de încordare. Punând catalogul pe catedră și privind fix clasa, cu glasul din altă lume, ne-a spus: Nu le-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lucioasă. Am intrat și m-am desfătat de jocul și ghidușiile micuților, o fetiță și un băiețel de trei-patru anișori. Pădurarul sosi din schimbul lui de noapte. Îl vedeam pe fereastră, un bărbat înalt, frumos, cu mișcări legănate, cu privire ageră. Privi mirat la săniuța încă nedescărcată; clătinând din cap a intrat în casă. M-am ridicat și l-am salutat, explicându-i și lui pricina venirii mele. Mi-a zâmbit: Mi-a spus un frate al tatei, că tată-meu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
internat și a corpului profesoral, devenind simbol al aspirațiilor fiecăruia dintre noi. Dumitru Lungu era din Sudiți, Ialomița, tipul copilului de țăran din Bărăgan, vârtos la trup; avea un defect la mâna stângă, urmare a unei fracturi din copilărie, privire ageră, mers caracteristic oamenilor dârji, voluntari. A atras și el atenția tuturor. Împreună au recrutat elemente demne de atenție, cu cinste, seriozitate, credință, curaj, și au constituit în urma unor probe la care erau supuși cei vizați fără ca să știe, prima Frăție
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
13-14 ani. Cu ce ocazie? În 1946 am lucrat în colonie la Galda. Tatăl dumitale, doctorul Trifan, a venit cu dumneata în vizită la avocatul Traian Trifan, unchiul dumitale. Radu Trifan trecuse prin supliciile Piteștiului; având de la Dumnezeu o minte ageră, știuse să pună ordine în toate sertarele sufletului său și se scuturase de tenebrele prin care trecuse. În compania lui n-am simțit când au trecut cele trei zile de izolare. Revedere cu Naidim Marin, după opt ani M-au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lecțiune greșită, iar cealaltă era doar o... inițială. Pentru a vă dumiri, Îmi permit să vă trimit un nou xerox - sper că nu va mai fi nevoie să mi-l returnați - al paginii autografe, poate ochiul dvs. va fi mai ager. Am Încadrat În chenare cuvintele-problemă. Primul este numele acelei „d-ra urâtă din tren... pe care n-o mai văzusem de 25 de ani” și care se numea „Maruța Marian” - așa cum am presupus eu la o nouă scrutare?; „Marcela Urian” (cum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai ales, pe faptul că citirea de pe buze este absolut necesară în comunicarea cu interlocutorii vorbitori. Ei fac următoarele observații: -persoanele deficiente de auz înlocuiesc auzul cu vederea, simț care devine foarte ager. Ei învață treptat să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă în ideile acestora; -dacă cel care vorbește este privit în față,cum își mișcă gura în ritmul unei articulări pline
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
uită la colegii lui, încercând să-l prindă pe cel care l-a dat de gol. — Zi, zi, ai cântat ? — Am cântat, da ! răbufnește. Și ? Am cântat, nu d-asta învățăm aici, ca să cântăm ? — Ca să cântăm, Cristian, da ! Ce minte ageră ai ! Că doar nu ca să facem sarmale ! Ca să cântăm, evident, d-aia te învăț eu aici să devii tenor. Ca să cânți în mizerii, în dughene, la petreceri, printre mâncare și fumuri și băute ! D-aia, nu, studiem noi azi la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
șef al fanfarei Gărzii Republicane prin anul 1927, pe atunci pensionar. L-am descoperit într-o casă din fundul unei curți în care locuia singur. Când am trecut pragul, am văzut un omuleț scund, cu o figură inteligentă, cu privirea ageră, cu mustața în furculiță, pe jumătate îngăl- benită de nicotină, iar la gât cu o cravată neagră, gen lavalieră. De la intrare, m-a izbit un miros închis de mucuri râncede de țigară și un aer îmbâcsit în care Balay stătuse
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
șoldurile și pulpele ei îndrăznețe îți scoteau toate fanteziile la lumină. Cristi s-a îndrăgostit imediat de Francesca, tânăra având un adevărat aer de divă. Și nu doar de frumusețea și sen- zualitatea ei, dar și de mintea cultivată și ageră. Era fiică de medic, bine- crescută, cu o educație aleasă, te putea surprinde în orice discuție sau dezbatere, mai ales despre artă, despre muzică, teatru sau literatură. Avea darul de a ști exact când și cum să vorbească, cucerind imediat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
O să iau această reacție ca pe un da hotărât, dar v-aș ruga pe viitor să- mi răspundeți strict la întrebări, alte detalii nu mă interesează. — Am înțeles. Colonelul se uită mirat la Cristi. — Am înțeles, să trăiți ! — Iată ce ager la minte este nătărăul, râde bătrânul. Domnule Vasile, în urma conflictului pe care l- ați avut în timpul unui concert cu acești domni militari, este adevărat că dânșii au fost nevoiți să plece în bășcălie și huiduieli, din cauza remarcilor dumneavoastră ? — Povestea este
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ele mă năpădesc prea multe deodată și tocma prin aceasta-mi precurmă cuvîntarea și îmi nădușă graiul. Cinstiți cetitori, iubiți români, iată o îngrijire nouă, un dar deosibit, o facere de bine neprețuită, o priveghere, o pronie părințască cu ochi ageri străbătătoare asupră-ne și la toate lipsele și trebuințele noastre! Lățirea științelor și a cunoștințelor, împărtășirea ideilor la toate plasele de oameni! strigă astăzi toate națiile, toate stăpînirile cele înțălepte și părințești; mijloacele la aceste sînt cărțile, literatura, scrierile periodice
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
niște cidru făcut de localnici. Din păcate, cidrul e prea dulce; și, foarte curând, modesta rezervă de vin pe care am adus-o cu mine va seca. La „Leul Negru“, firește, nu poți găsi strop de vin; dar patroana cea ageră la minte m-a asigurat că la Hotelul Raven se vinde „vin adevărat“. Numele proprietarului cârciumii „Leul Negru“, Arkwright, mă enervează pentru că-mi aduce aminte de un șofer cu același nume, aflat în slujba mea pe când eram mare ștab, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
eram mulțumit de ea. Desigur, nu i-am povestit totul, cel puțin în legătură cu planurile mele imediate. Eram animat în acele momente de un spirit atât de desăvârșit machiavelic, încât nu aveam sentimentul unei trădări discutând astfel despre Hartley cu primejdioasa, agera Rosina. O „duceam“ pe Rosina și, când era necesar, propria ei inteligență inventivă o înșela. Mi se părea interesant faptul că Rosina își amintea perfect de momentul când farurile mașinii ei mi-o revelaseră pe Hartley, lipită de stâncă. — Aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
punct de vedere psihologic, constituia un considerabil avantaj. Probabil că-i plăcea să lovească. Era mai tânăr decât mine, in individ zdravăn și robust, dar care acum se cam îngrășase și își ieșise din formă, în timp ce eu eram agil și ager. Teatrul îți solicită păstrarea însușirilor fizice, iar eu răspunsesem întotdeauna acestei solicitări cu scrupuloasa îndârjire a unui atlet. În vederea eventualei „legitime apărări“ am început să scotocesc prin toata casa pentru a găsi un instrument greu, bont. În fond, în orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
A rămas orfan de tată Încă de mic, educația și formarea lui rămânând În seama mamei Stanca, care a avut grijă de educarea pe plan spiritual și astfel, Constantin Brâncoveanu a Învățat tainele Sfintei Scripturi În limba slavonă și greacă. Ager la minte, fire blândă și cu o situație materială foarte bună se căsătorește cu fiica lui Neagoe Basarab și nepoata lui Antonie Vodă. Dumnezeu le binecuvintează familia cu patru băieți și șapte fete care au primit o educație aleasă. Datorită
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
întunecă. Prin întunecimea pădurii, ca orbeții, partizanii urcau tot mai greu, urcușul era tot mai anevoios. La fiecare trosnet al crengilor sub pașii lor, toți ochii se întorceau cu tresăriri, scormonind întunericul pădurii. Când, deodată.. Ichim - juristul, cu ochii mai ageri, îl trase de mânecă pe căpitanul Baltă. „ - Privește... pivește, căpitane..! cuvintele i se înecau, de groază, în glas. Doar, cizmele... atât..!”, mai adăugă și îi veni să verse. Pentru o clipă toți încremeniră, prin gând trecându-le răgetele furioase ale
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la o vârstă atât de fragedă. Și totuși trebuie să o faci.. Mulți ani, mai târziu, mai cu seamă astăzi cu experiența de viață... i-am înțeles mult mai bine. Erau profesori cărora Dumnezeu le-a dat nu numai minte ageră, dar și o inimă mare... Fântână de înțelepciune si lumină.. buni și blajini, oameni de mare modestie, și de o distincție sufletească la fel de rară. Curgerea timpului ne-a oferit destulă perspectivă ca să putem extrage această observație, în care vedeam și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
atinge 160 km/oră, doar că aceea nu poate vâna decât muște... Dar rămânea apa, unde viteza posibilă e mult limitată. Și chinezul a găsit, să pescuiască În locul lui, un cormoran. Nu că-i rapid, dar e atent și mai ager decât peștele care Înoată cu 10, 20 km/oră, cu excepția preunui păstrăv - 45 km/oră - ori a rechinului - 45- 55 km/oră - sau peștelui spadă - 80 km/oră -, dar care n’au treabă - ca habitat, unul marin - cu cormoranul... Rămâne
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]