950 matches
-
faza apoasă, se utilizează tehnica polimerizării inverse, mediile de dispersie fiind compuși organici ce nu solubilizează monomerii /13-17 /. Între viteza de dispersie și dimensiunea medie a particulelor există o relație directă: o agitare neuniformă nu poate genera un sistem monodispers. Agitarea optimă este asigurată de raportul coalescență/dispersie. Raportul dintre nivelul lichidului și agitator, tipul agitatorului, raportul dintre viscozitatea inițială a monomerului și cea a fazei apoase, densitățile celor două faze, parametrii de curgere a fluidelor și criteriile lui Reynolds și
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
tipul agitatorului, raportul dintre viscozitatea inițială a monomerului și cea a fazei apoase, densitățile celor două faze, parametrii de curgere a fluidelor și criteriile lui Reynolds și Weber sunt câteva din criteriile ce pot fi luate în calcularea condițiilor de agitare /1821/. Temperatura reacțiilor de polimerizare în suspensie, în mod obișnuit este cuprinsă în intervalul 40 90C, ea depinzînd de specificul sistemului de inițiere, de mecanismul și cinetica reacțiilor ce au loc în sistem. Inițiatorii radicalici, care se introduc în reactor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
o mică densitate a rețelei, datorată golurilor din matricea polimeră. Formarea perlelor cu structuri poroase Pentru înțelegerea formării porilor, în timpul polimerizării în suspensie, să ne imaginăm că fiecare picătură este un microreactor sferic, formă care este asigurată polimerului final, de agitare și de tensiunea interfacială. Ca rezultat al reticulării și a schimbărilor de solubilitate asociate creșterii lungimii lanțului, moleculele de polimer formate în interiorul acestui “microreactor” precipită în mediul (amestec porogen + monomeri) care le înconjoară. Această separare de faze are loc chiar
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
suspendați sub formă de picături (fază discontinuă) în mediul de reacție (fază contiunuă) și polimerizați. Pentru a avea o stabilitate maximă, (energie interfacială minimă), aceste picături adoptă forma sferică, având o mărime medie controlată în mare parte de viteza de agitare, de cantitatea și tipul agentului de stabilizare utilizat /1-9/ Termenul de polimerizare sub formă de perle (sau perlare) descrie particule netede și sferice care se obțin prin PSp. Mărimea acestora depinde de condițiile de obținere, fiind de obicei mai mari
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
perlelor deoarece la utilizarea lor (în coloanele de schimbători de ioni , de exemplu), acestea se așează uniform în coloane, permițând o difuzie/eluție uniformă a solutului . Condițiile unei dispersii stabile a picăturilor în faza continuă sunt asigurate prin stabilizare și agitare. Mecanismul prin care acționează stabilizatorul depinde de natura sa. Structura chimică este de primă importanță, balanța dintre grupările puternic polare (care asigură dizolvarea stabilizatorului în apă) pe de o parte și numărul de grupări hidrofobe (ce interacționează fizic cu suprafața
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
monomerilor. În cazul când monomerii sunt solubili în faza apoasă, se utilizează tehnica polimerizării inverse, mediile de dispersie fiind compuși organici ce nu solubilizează monomerii /13-17 /. Între viteza de dispersie și dimensiunea medie a particulelor există o relație directă: o agitare neuniformă nu poate genera un sistem monodispers. Agitarea optimă este asigurată de raportul coalescență/dispersie. Raportul dintre nivelul lichidului și agitator, tipul agitatorului, raportul dintre viscozitatea inițială a monomerului și cea a fazei apoase, densitățile celor două faze, parametrii de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
faza apoasă, se utilizează tehnica polimerizării inverse, mediile de dispersie fiind compuși organici ce nu solubilizează monomerii /13-17 /. Între viteza de dispersie și dimensiunea medie a particulelor există o relație directă: o agitare neuniformă nu poate genera un sistem monodispers. Agitarea optimă este asigurată de raportul coalescență/dispersie. Raportul dintre nivelul lichidului și agitator, tipul agitatorului, raportul dintre viscozitatea inițială a monomerului și cea a fazei apoase, densitățile celor două faze, parametrii de curgere a fluidelor și criteriile lui Reynolds și
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
tipul agitatorului, raportul dintre viscozitatea inițială a monomerului și cea a fazei apoase, densitățile celor două faze, parametrii de curgere a fluidelor și criteriile lui Reynolds și Weber sunt câteva din criteriile ce pot fi luate în calcularea condițiilor de agitare /1821/. Temperatura reacțiilor de polimerizare în suspensie, în mod obișnuit este cuprinsă în intervalul 40 90C, ea depinzînd de specificul sistemului de inițiere, de mecanismul și cinetica reacțiilor ce au loc în sistem. Inițiatorii radicalici, care se introduc în reactor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
o mică densitate a rețelei, datorată golurilor din matricea polimeră. Formarea perlelor cu structuri poroase Pentru înțelegerea formării porilor, în timpul polimerizării în suspensie, să ne imaginăm că fiecare picătură este un microreactor sferic, formă care este asigurată polimerului final, de agitare și de tensiunea interfacială. Ca rezultat al reticulării și a schimbărilor de solubilitate asociate creșterii lungimii lanțului, moleculele de polimer formate în interiorul acestui “microreactor” precipită în mediul (amestec porogen + monomeri) care le înconjoară. Această separare de faze are loc chiar
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
an al esistenței sale. Dorindu - i bun succes pentru sesiunea a. 1876/7, comunicăm cititorilor noștri unele pasage din darea de samă a d-lui Aug. Laurian asupra tendenței și lucrărilor de pîn' acum a societății. În mijlocul patimelor politice și agitărilor sterpe ale luptei zilnice câțiva învățători, convinși că binele de mâne al țărei atârnă mai mult de starea de azi a școalei decât de polemicele înveninate ale partidelor extreme, s-au strâns în anul trecut împrejurul acestei idei și din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se numeau semizei, iar la noi viteji și voinici. {EminescuOpIX 494} Mai târziu brațul începe să obosească, dușmanii amenințători, de asemenea slăbiți, contenesc agresiunile lor; puterea vitală din popor trebuie consumată într-alt chip; atunci începe mai cu mare vigoare agitarea inteligenței. Acesta este momentul cel mai solemn. Acest stadiu se numește - deșteptarea poporului. Atunci te întrebi: Cine sunt? Unde mă găsesc? Ce trebuie să fac? Fericita nația care prin faptele și lucrările sale răspunde nimerit la aceste vitale întrebări. De la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
continuă. Ștefănescu nu, dar adjuncții lui sînt experți în asta: să te agiți. Poate că și acum, cînd hala asta imensă, cît un întreg lan de grîu, e plină de mașini automatizate, în capul multora persistă imaginea brațelor în permanentă agitare, a oamenilor foind, care nu trebuie să gîndească, să supravegheze; ei trebuie să muncească. Și, pentru cineva în trecere, ce dovadă a muncii mai bună decît agitarea continuă și ce asigurare mai mare că treburile merg bine decît curățenia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
e plină de mașini automatizate, în capul multora persistă imaginea brațelor în permanentă agitare, a oamenilor foind, care nu trebuie să gîndească, să supravegheze; ei trebuie să muncească. Și, pentru cineva în trecere, ce dovadă a muncii mai bună decît agitarea continuă și ce asigurare mai mare că treburile merg bine decît curățenia la locul unde muncești, chiar dacă ești nevoit să oprești un utilaj ca să poți mătura? Și-apoi, problema cadrelor de specialitate; cu inginerii, cărora li se cere, așa cum remarca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sâmburi, germeni. II.1.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Caracteristicile organoleptice vizează aspectul, culoarea, gustul și mirosul uleiului. Evaluarea caracteristicilor organoleptice ale uleiurilor comestibile se poate face prin atribuirea de puncte pentru fiecare caracteristică / defect monitorizat. Evaluarea mirosului se face prin ușoara agitare a paharului cu probă, pentru a facilita degajarea componenților volatili. Pentru evaluarea gustului se aduc 5g probă într-o linguriță, se introduce uleiul în gură și se deplasează prin mișcări obișnuite de masticație, până la perceperea clară a gustului acestuia, apoi
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
greutate constantă și păstrate în exicator), tăvițe emailate, lingurițe, spatule, baghete de sticlă; * exicator cu capac și substanță higro absorbantă (de preferat CaCl2 sau CaCO3); * nisip de mare (nisipul se fierbe cu HCl, 18,5% timp de 30 minute, sub agitare continuă. Se repetă operația până când nisipul nu se mai îngălbenește după fierbere. Se spală nisipul cu apă distilată și se usucă la etuvă la temperatura de 150 °C. Se păstrează într-un flacon închis; * alcool etilic 97 %; V.1.1
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
într-un balon de sticlă de 3 litri, care se ține la cald pe baie de apă, fiind acoperit cu o sticlă de ceas, până când masa își schimbă culoarea de la galben la alb sau alb-roz. Apoi se adaugă sub continuă agitare 1900 cm3 apă distilată fierbinte și balonul acoperit de sticla de ceas se ține pe baia de apă caldă minim 8 ore, agitându-se periodic. După limpezire, soluția se filtrează și se păstrează în sticle bine închise cu dopuri de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
hidroxid de sodiu 0,1N; indicator, roșu de Congo sau alt indicator. Mod de lucru Se cantărește 1 g de produs care se introduce într-un balon Erlenmeyer se adaugă 20 ml soluție de oxid cromic 50 % și apoi, sub agitare continuă și în porțiuni mici, se mai adaugă 25 ml acid sulfuric concentrat. După 30 minute se trece conținutul balonului Erlenmeyer, întrun balon cotat de 25 ml se fierbe cu o cantitate mică de persulfat de sodiu sau potasiu pentru
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Reacția se realizează cu reactiv Folin - Cicoalteu și rezultă compuși de culoare albastră. Reactivi substrat de cazeină: se dizolvă 2 g cazeină în 20 ml soluție de hidroxid de sodiu 1 N. Se adaugă apoi 20 ml apă distilată sub agitare continuă. Soluția obținută se aduce la pH-ul dorit cu o soluție de acid clorhidric 1 N sau a unei soluții de hidroxid de sodiu 1 N. Pentru conservare se adaugă 0,5 ml toluen și apoi se aduce întreaga
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
la volumul de 100 ml, cu apă distilată. Soluția, astfel preparată, se poate păstra în frigider 3 zile; substrat de hemoglobină: se cântăresc într-un pahar Berzelius 34,5 g uree care se dizolvă în 25 ml apă distilată prin agitare ușoară într-o baie de apă la 250C (se evită formarea de spumă); se adaugă sub agitare ușoară 7,5 ml de hidroxid de sodiu 1 N. Peste amestecul rezultat se adaugă 2 g hemoglobină de bovină sub formă de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
zile; substrat de hemoglobină: se cântăresc într-un pahar Berzelius 34,5 g uree care se dizolvă în 25 ml apă distilată prin agitare ușoară într-o baie de apă la 250C (se evită formarea de spumă); se adaugă sub agitare ușoară 7,5 ml de hidroxid de sodiu 1 N. Peste amestecul rezultat se adaugă 2 g hemoglobină de bovină sub formă de pulbere, treptat sub agitare ușoară, evitându-se formarea aglomerărilor; se agită ușor timp de 45 minute, apoi
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
baie de apă la 250C (se evită formarea de spumă); se adaugă sub agitare ușoară 7,5 ml de hidroxid de sodiu 1 N. Peste amestecul rezultat se adaugă 2 g hemoglobină de bovină sub formă de pulbere, treptat sub agitare ușoară, evitându-se formarea aglomerărilor; se agită ușor timp de 45 minute, apoi se adaugă tot sub agitare ușoară 10 ml soluție KH2PO4 1 M. Se aduce la pH-ul dorit cu ajutorul unei soluții de acid clorhidric 1 N și
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de hidroxid de sodiu 1 N. Peste amestecul rezultat se adaugă 2 g hemoglobină de bovină sub formă de pulbere, treptat sub agitare ușoară, evitându-se formarea aglomerărilor; se agită ușor timp de 45 minute, apoi se adaugă tot sub agitare ușoară 10 ml soluție KH2PO4 1 M. Se aduce la pH-ul dorit cu ajutorul unei soluții de acid clorhidric 1 N și apoi amestecul la volumul de 100 ml, cu apă distilată; soluție de hidroxid de sodiu 1 N (40
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
timp de 30 minute, agitându-se din timp în timp. Se lasă să se răcească la temperatura mediului ambiant și se agită mereu repede și constant. Se aduce apoi la pH=6±0,1 cu ajutorul soluției de acid citric (o agitare rapidă și continuă permite evitarea precipitării cazeinei). În final se trece cantitativ amestecul într un balon cotat de 100 ml, se aduce la semn și se omogenizează; soluție de acid clorhidric 0,1 N; soluție etalon de tirozină: 10,0
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
metodei Soluția apoasă de vitamină B2 prezintă în mod natural o fluorescență galben-verzuie. Dacă se tratează soluția cu o substanță reducătoare, vitamina B2 trece în dihidrovitamină B2, un leucoderivat nefluorescent. Reacția este reversibilă, produsul redus se poate reoxida prin simpla agitare la aer. Reactivi soluție de vitamina B2 (produs farmaceutic / 2 mg fiolă); pulbere de fier; soluție diluată de acid clorhidric; Mod de lucru Se ia într-o eprubetă 1 ml din soluția de riboflavină și se observă fluorescența galben-verzuie. Se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
0,1 N, se amestecă bine, se introduc într-un balon, de 100 ml și se aduce la volumul până la 75 ml cu H2SO4 0,1 N. Conținutul balonului se încălzește 45 minute pe baia de apă la fierbere, cu agitare repetată în primele 5 minute. După răcire, volumul balonului se aduce la 100 ml, se agită și se filtrează aruncând primii 10 -15 ml de filtrat. 50 ml filtrat trecuți într-o plâlnie de separare se tratează de 2-3 ori
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]