3,907 matches
-
prin nou și a etnologicului prin tehnică. Sub forma savantului taumaturg, a medicului mare vraci și a tehnicianului șaman, ori sub cea a lui "știu, dar să-l întrebăm totuși și pe preot". Dacă religiile istorice nu erau decît mitologii agrare sforăitoare, industrializarea planetei, care a determinat "decolarea" de la sol a umanității, ar fi trebuit să desființeze aceste sisteme arhaice de identificare. Am descoperit că "vechi" nu e ceea ce am lăsat în urmă, ci este ceea ce redescoperim în fața noastră. Totul se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
neproductiv din punct de vedere economic, o societate surdă și mută ar deveni din punct de vedere politic sterilă, de-a dreptul neguvernabilă. Canalizarea cuvîntului, forța politică productivă, joacă poate astăzi același rol strategic ca și canalizarea apei în societățile agrare arhaice. În Asia și în America precolumbiană au existat societăți hidraulice, dotate cu un mod propriu de producție, cu funcționari și tributuri. Vîrsta societăților logoreice indică celălalt capăt al istoriei, aflat în fața noastră. Și asta fiindcă se emite și se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
scris, indiferent dacă au fost căpitani sau oșteni, indiferent dacă Napoleon și Alexandru cel Mare s-au mulțumit cu secretari, lăsînd în seama altora grija urmelor perene. Ci pentru că se stabilește o legătură obscură între dinamica voințelor și statica stocurilor, agrare sau simbolice, grînare și biblioteci, care își are ecoul în dialectică, mai bine elucidată în privința engramei și a programului, a tradiției și a proiectului. Fiecare știe că un individ, un grup, o societate fără amintiri își croiesc cu mare dificultate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
aducând o nouă regularitate pentru populația urbană. Timpul urban a devenit astfel secular, uniform. Pentru aproape 500 de ani, între 500 și 1000 î.e.n., marile orașe romane s-au ofilit. Marea parte a Europei s-a întors la o economie agrară primitivă. Viața oamenilor obișnuiți era la limita supraviețuirii, ei fiind ținte ale valurilor triburilor migratoare în fața cărora erau neputincioși. Doar mânăstirile întărite și izolate ofereau un refugiu. Pe la sfârșitul anilor 900, lucrurile încep să se schimbe odată cu construcția castelelor și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
marcată de presiunea constantă exercitată de populațiile migratoare. Cum zonele urbane erau cele ce atrăgeau cu precădere pe migratori, s-a petrecut fenomenul de ruralizare. Formele comunitare de stăp(nire ș( exploatare a păm(ntului au acaparat (ntreg spectrul structurilor agrare. "Obștile sătești au constituit celula de bază a societății daco-romane, apoi rom(nești, (n mileniul migrațiilor. Ea a fost expresia unei multiple solidarități de rudenie, de activitate economică, de viață socială, de afirmare militară" (Constantiniu, 1999: 44). Confederațiile intercomunitare, de la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( drepturile ce reveneau din acest statut a dat naștere unor sentimente ș( reacții de respingere, pe măsură ce aceștia reușeau să acumuleze bogăție. 1.4. Contextul schimbării secolului Spre sf(rșitul secolului al XIX-lea, Rom(nia era o țară eminamente agrară. Peste 82% din totalul populației (aproximativ 6 milioane) trăia (n mediul rural. Peste 2/3 din produsul intern brut provenea din agricultură, cerealele reprezent(nd 75 % din marfa de export a Rom(niei. Mai bine de 1/2 din suprafața
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
6% din totalul gospodăriile agricole, dețineau peste 45% din suprafața de păm(nt productivă, (n timp ce gospodăriile țărănești, ce acopereau 99,4%, dețineau doar ceva mai puțin de jumătate (Mureșan, 1995: 151). La (nceputul secolului al XX-lea, proletariatul agrar cuprindea peste 150.000 de persoane, cresc(nd (n următorul deceniu cu peste 30%. Imposibilitatea forței de muncă din agricultură de a se plasa (n alte sectoare ale economiei genera fenomenul suprapopulației agrare. (n aceeași perioadă, ponderea populației rurale (n
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
La (nceputul secolului al XX-lea, proletariatul agrar cuprindea peste 150.000 de persoane, cresc(nd (n următorul deceniu cu peste 30%. Imposibilitatea forței de muncă din agricultură de a se plasa (n alte sectoare ale economiei genera fenomenul suprapopulației agrare. (n aceeași perioadă, ponderea populației rurale (n totalul populației s-a situat constant la aproximativ 80% (Constantinescu, 1998: 283). Marea arendășie a reprezentat la r(ndul ei un fenomen care a condus la accentuarea tensiunilor sociale (n mediul rural. Nici
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( o diversificare crescută a acestora, fapt ce nu caracteriza perioada amintită, c(nd satul era aproape singurul tip de comunitate prezent (n țara noastră. 3. Perioada interbelică Perioada interbelică aduce unele schimbări notabile, (n privința reformei școlare, a celei agrare, prin introducerea treptată a progresului tehnic, dezvoltarea rețelelor de comunicație, a mijloacelor de informare ș.a.m.d. Toate acestea au fost (n măsură să amelioreze situația precedentă. Cele două decenii avute la dispoziție nu au fost totuși suficiente pentru ca schimbările
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
iar consecințele, în contexul istoric cunoscut acum, sunt evidente. Dincolo de diferențele de opinii legate de drumul de urmat spre modernitate, nediferențierea comunitară este văzută de cei mai mulți gânditori drept un handicap profund. Pentru Cioran, nenorocirea noastră stătea în condiția de popor agrar. Cu toate valențele sale benefice, de bază biologică a unei națiuni, satul nu are o funcție dinamică, nu împinge înainte. "Vai de țara împânzită numai de sate!" (Cioran, 1990: 113). Orașul și industrializarea ar trebuie să fie obsesiile unui popor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care ar fi adus schimbări sensibile de mentalitate. (ntr-o analiză de tip malthusian (care nu se referă aici la problema populației, ci la mijloacele de subszistență), Gherea arăta că viitorul Rom(niei nu poate fi acela al unei țări eminamente agrare. Industrializarea Rom(niei era soluția ș( pentru (mbunătățirea vieții (n mediul rural prin creșterea productivității. Viziunea poporanistă găsea (n el un adversar hotăr(t. Poziția lui Gherea a rămas rectilinie ș( după revoluția din 1917 din Rusia. El se (ntreba
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din decalajul (ntre ce posedă cei mulți ș( ce stăp(nesc cei puțini) potențează vigoarea revoluționară. O altă dilemă era aceea a inserării țărănimii (n programul social-democraților. Pe de o parte era o necesitate, deoarece ignorarea țărănimii (ntr-o țară eminamente agrară, practic condamna socialismul la o activitate "de salon". Pe de altă parte, susceptibilitatea autorităților cu privire la orice acțiune care ar fi putut canaliza tensiunile extraordinare existente (n mediul rural, ar fi condus la acțiuni ce ar fi paralizat acțiunea socialiștilor. (n
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o foarte mare influență dizolvantă asupra (ntregii vieți materiale ș( asupra moravurilor din s(nul familiei patriarhale țărănești" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 34). Breslele au fost de asemenea afectate semnificativ. Dar acestea nu erau dec(t efecte secundare. Str(mba reformă agrară de la 1864 a condus practic la neoiobăgie. "Anul 1864 purta (n s(nul său teribilul an 1907" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 57). Cei care nu aveau suficient păm(nt pentru a trăi de pe urma lucrării lui erau insuficienți numeric pentru necesitățile de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
iobăgisto-capitalist" cum (( mai spunea Gherea. O parte a soluției era transformarea țăranului (n cetățean, prin acordarea dreptului de vot ce (( garanta ș( libertatea cuv(ntului, dreptul de asociere ș.a. El era (mpotriva măsurii de expropriere forțată ca soluție a problemei agrare pentru că, arăta el, introducerea unor elemente socialiste (ntr-o societate neoiobagă ș( neofeudală nu ar fi făcut dec(t să perpetueze starea de fapt. Ideea reproducerii sistemului apare de altfel foarte bine expusă la Gherea, care arată că sistemul oligarhic se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mod negativ dezvoltarea țării. De exemplu, dezvoltarea economică (de fapt (n sine) a orașelor. Acest aspect era profund negativ, deoarece el considera, pe bună dreptate, că viitorul țării noastre nu putea fi cel al unei țări eminamente agricole. Soluția problemei agrare era (n fapt soluția cea mai relevantă la nivelul (ntregii societăți rom(nești. Ca dimensiune practică el avansa (n 1890 ideea cumpărării de către stat de păm(nt de la marii moșieri iar apoi "...să le dee (n arendă la comune (ntregi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
n seamă, deși fără a-i recunoaște vreun merit deosebit (excepție făc(nd, (ntr-o anumită măsură, legea dependenței țărilor mici de cele mari, (n măsura (n care era consonantă cu teoria sincronismului, promovată de Lovinescu). Astfel, referindu-se la reforma agrară ș( la diferitele critici la adresa acesteia, Lovinescu arată că analiza lui Gherea nu ar aduce nici o contribuție reală, propovăduind instaurarea unei stări de lucruri care ar avea (n plan practic, pe termen mediu, aceleași consecințe dramatice pentru țărani. Aici Lovinescu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Cunningham, James V., Kotler, Milton, Building Neighborhood Organisations, University of Notre Dame Press, Notre Dame, Indiana, 1983. Dagger, Richard, Civic Virtues. Rights, Citizenship, and Republican Liberalism, Oxford University Press, New York, Oxford, 1997. Dobrogeanu-Gherea, C., Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, Editura Librăriei SOCEC & Comp., Societate Anonimă, 1910. Dobrogeanu-Gherea, C., Scrieri social-politice, Editura Politică, București, 1968. Dobrogeanu Gherea, Constantin, Opere Complete, vol. 1,2, Editura Politică, București, 1976. Dobrogeanu Gherea, Constantin, Opere Complete, vol. 5, Editura Politică, București, 1978. Dobrogeanu Gherea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rurală / 229 1. Aspecte preliminare / 231 2. Considerații teoretice asupra proprietății funciare. Definirea proprietății / 232 3. Istoricul evoluției proprietății funciare în mediul rural românesc până în 1989 / 234 3.1. Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș / 235 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății / 238 4.Transformări în agricultura României în perioada postcomunistă / 240 4.1. Agricultura de subzistență / 245 4.2. Antreprenoriat în agricultură / 249 4.3. Arenda / 252 5. Aspecte empirice legate de proprietatea funciară și tipurile de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
producției casnice textile și obținerea unor noi surse de venit cum ar fi pivele, ștezele, vâltorile, sau dintre meserii cărbunăritul (Bucur, 1985, 2003). Momente cu o mare relevanță pentru istoria acestor locuri sunt cel de la 1859 (Unirea țărilor române), reforma agrară a lui Cuza (1864) prin care țăranii sunt împroprietăriți și se înființează comuna ca formă administrativă și anul 1867, în care ia naștere Imperiul Austro-Ungar, consecința fiind că autonomia Transilvaniei este anulată, ea fiind anexată Ungariei. Se adaugă ulterior momentul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de importanță națională pe care le-a dat această zonă. Perioada ce urmează nu este nici pe departe una liniștită, zona înregistrând când perioade de regres (datorate evenimentelor politice și economice, cum ar fi de exemplu primul război mondial, reforma agrară de la 1921 și criza politică din 1929-1933), când perioade de dezvoltare accentuată. În 1948 are loc o reorganizare teritorială, în urma căreia comuna Tălmăcel este desființată și trecută în subordinea comunei Tălmaciu ca sat (situație ce a rămas valabilă până astăzi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
crescuse la 250. În 1957, numărul de gospodării cu familii extinse (bunici, părinți, copii) era scăzut în Tălmăcel față de celelalte sate ale Mărginimii, doar 5,7%. Explicația oferită de T. Herseni consta în ocupația preponderent pastorală a locuitorilor, spre deosebire de localitățile agrare, unde era nevoie de a menține familia unită, în scopul de a păstra pământul întreg, neparcelat. Turmele însă nu își pierdeau vitalitatea prin împărțire (Herseni, 1985a: 167). În 1975, structura familiilor din Tălmăcel era următoarea: Tabel 1.1 Structura familiilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și în economie. Astfel, Ludoșul are un procent al populației ocupate de 28,4% și un număr de pensionari în creștere (48,7%), astfel că forța de muncă în agricultură este scăzută în Ludoș. Agricultura. Ludoșul are o economie preponderent agrară. În sat s-a practicat agricultura, prin rotație trienală, culturile principale fiind cele de grâu și porumb, dar și cartof, orz, ovăz, floarea soarelui, sfecla furajeră, cânepa, vița-de-vie și legumele și zarzavaturile. Din 1930, începe să se dezvolte cultura zarzavaturilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atitudinea cumva punitivă pe care o au față de aceștia: "Țiganii noștri vin la biserică, nu cerșesc, au gospodărie, lucrează, fac mături... deci nu am avut conflicte. S-au integrat și ei în sat. Au pământ la Tălmaci, căpătat de la reforma agrară și unii au ajutorul acela... și primăria îi obligă să meargă pe râu să facă curățenie, trebuie să presteze nu știu câte pe lună." (H. R., preot Tălmăcel) " Dacă am nevoie, vine și m-ajută și-l plătesc. Altfel altă treabă n-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau tradiții legate de pământ. Nu putem vorbi despre identitate fără a face referire la schimbările recente survenite în regimul proprietății funciare. Pe de altă parte, despre proprietate funciară putem vorbi și din perspectivă economică. O schimbare structurală a economiei agrare românești, în scopul eficientizării ei, nu poate eluda aspecte privind dreptul de proprietate asupra pământului, cum a fost acesta obținut, sau câtă securitate economică oferă celui ce îl deține. Discuțiile din literatura de specialitate acceptă unanim faptul că drepturile de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
bază de creare a venitului, am analizat în cadrul celor două comunități și tipurile de activitate în rural. Cum ar putea fi definită proprietatea? Prin ce se caracterizează formele arhaice ale proprietății în mediul rural? În ce fel au schimbat reformele agrare regimul proprietății în România? Ce a însemnat Legea Fondului Funciar pentru agricultura românească de astăzi? Care este tabloul în cifre al agriculturii românești de astăzi? Cât de extinsă este agricultura de subzistență și în ce măsură se poate vorbi de antreprenoriat sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]