6,335 matches
-
și pentru Keynes, soluția practic) e că guvernul, prin autoritatea pe care o are de a impune taxe și de a asumă cheltuieli, s) impun) o distribuire mai echitabil) a venitului, în scopul de a face s) apar) o cerere agregat) care s) susțin) economia într-o situație de complet) ocupare a forței de munc). Că și pentru Keynes, abordarea este una macroeconomic), examinând relațiile dintre aggregate la nivelul sistemului în ansamblu, pentru a explica starea economiei ca întreg. Avem acum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
acțiunile și interacțiunile unit)ților formeaz) și afecteaz) piața, si pe acela în care piața le afecteaz), la rândul ei, pe acestea. O macroteorie este o teorie despre economia național), gândit) în baza presupozițiilor privind oferta, venitul și cererea, ca agregate ale sistemului în ansamblu. Teoria arăt) modul în care acestea, precum și alte agregate, sunt interconectate, indicând felul în care schimb)rile care se petrec în cazul uneia - sau al câtorva - le afecteaz) pe celelalte, sau influențeaz) mersul economiei. În domeniul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care piața le afecteaz), la rândul ei, pe acestea. O macroteorie este o teorie despre economia național), gândit) în baza presupozițiilor privind oferta, venitul și cererea, ca agregate ale sistemului în ansamblu. Teoria arăt) modul în care acestea, precum și alte agregate, sunt interconectate, indicând felul în care schimb)rile care se petrec în cazul uneia - sau al câtorva - le afecteaz) pe celelalte, sau influențeaz) mersul economiei. În domeniul economic, atât micro-, cât și macroteoriile au de-a face cu largi registre
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
studiu, ci în modalitatea în care sunt ele abordate și în care este construit) teoria menit) s) le explice. O macroteorie a politicii internaționale ar urma s) arate manieră în care este pus în mișcare sistemul internațional de c)tre agregatele din cuprinsul s)u. Se pot face presupuneri cu privire la care agregate s-ar referi ea - la valoarea PNB*, la procentul importurilor și exporturilor pe plan mondial, la cel al pierderilor de vieți omenești în r)zboaie, al cheltuielilor de ap
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care este construit) teoria menit) s) le explice. O macroteorie a politicii internaționale ar urma s) arate manieră în care este pus în mișcare sistemul internațional de c)tre agregatele din cuprinsul s)u. Se pot face presupuneri cu privire la care agregate s-ar referi ea - la valoarea PNB*, la procentul importurilor și exporturilor pe plan mondial, la cel al pierderilor de vieți omenești în r)zboaie, al cheltuielilor de ap)rare din fiecare tar), sau la cel cu privire la migrație, de pild
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la cel cu privire la migrație, de pild). Teoria ar ar)ta, într-o anumit) m)sur), ca o teorie macroeconomic) de felul celei concepute de John Maynard Keynes, cu toate c) e greu de înțeles cât) semnificație practic) ar putea avea agregatele internaționale, sau cum anume schimb)rile referitoare la uul sau la mai multe ar putea induce schimb)ri în celelalte. Nu vreau s) spun c) o asemenea teorie n-ar putea fi construit), ci doar c) nu v)d deocamdat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
profesor de geografie și de limba germană la Liceul Internat și la Seminarul Pedagogic Universitar din Iași. În 1900 este numit profesor suplinitor la Catedra de geografie a Facultății de Filosofie și Litere din București și în 1901 devine profesor agregat definitiv. În 1904 este numit profesor definitiv. În 1905 și 1906 face parte din comitetul de redacție al „Revistei generale a învățământului”, editată de Spiru Haret. Din 1900 fusese cooptat în colectivul de redacție al revistei „Convorbiri literare” și, recomandat
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
Chiar dacă nu avem de a face cu un calcul riguros, faptul că în 2000, la zece ani de la revoluție, când contul bancar se afla deja solid întemeiat în cultura economică a populației, disponibilitățile la vedere ale populației în bilanțul monetar agregat al băncilor reprezentau mai puțin de 10% din cele ale agenților economici, adică ale companiilor, este relevant în acest sens. Dacă doreau nu doar să confirme ideologiile cotidiene, ci să se afirme acumulând capital, noii capitaliști români trebuiau să-și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ele complementarizate. Pe de altă parte, mai nou, chiar în câmpul psihologiei sociale ca disciplină academică se iau în considerare din ce în ce mai pronunțat o gamă largă de modalități de asamblare a persoanelor, de la grupurile propriu-zise în sens restrâns (relații nemijlocite) până la agregate difuze de tipul gloatelor sau al organizațiilor bine structurate (vezi Neculau, 2003). În acest din urmă areal se înscriu și grupurile de presiune, care sunt acele tipuri de grupuri ce urmăresc atingerea unor obiective social-politice prin exercitarea de presiuni directe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
spațiul cibernetic (cyberspace), sociologul clujean Achim Mihu (2002) operează distincția dintre acțiunea colectivă și acțiunile de tip borderline. Spre deosebire de prima formă, care, în spirit weberian, înseamnă acțiunile inițiate în comunități structurate, cu viață comună, coezive, cele din urmă sunt caracteristice agregatelor, simplelor colecții de indivizi. Ele nici nu constituie acțiuni sociale propriu-zise, ci se situează undeva la marginea, la granița acestora, de unde denumirea de borderline. La rândul lor, ele ar cuprinde două mari clase de manifestări: a) acțiuni de masă, ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în capitolul precedent). Or, dacă diada este luată ca infrastructură a grupului mic, e greu a admite că ea reprezintă o formă de manifestare colectivă. Rezonabil mi se pare a considera că grosul comportamentului colectiv îl formează manifestările spontane ale agregatelor sociale neorganizate sau cu o minimă organizare. E adevărat că, pe parcurs, ele pot deveni acțiuni colective, adică deliberative (planificate) și bine organizate. Altfel spus, există acțiuni sociale care debutează sub semnul celor două note caracteristice: (i) planificate și (ii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altor capitaluri, de care este, de altfel, legat. Am arătat cum educația și venitul sunt relativ bine asociate unui stoc bogat de capital social de tip bridging, constituind, astfel, o structură importantă pentru dezvoltare atât la nivel individual, cât și agregat. Diferențele dintre țările europene se suprapun diferențelor de dezvoltare, ca și celor culturale, date de istoria mai nouă sau mai veche. Criteriile esențiale sunt legate de apartenența la fostul bloc comunist și de rădăcinile religioase ale culturii. Țările mai tradiționale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cazul unor țări precum SUA, Marea Britanie sau Franța, ipoteza meritocratică este falsă, chiar în înțelegerea noțiunii de merit ca nivel de școlarizare dobândit. Astfel, studiile întreprinse de autorii citați au arătat că pozițiile sociale de destinație ale indivizilor la nivel agregat diferă într-o măsură semnificativă chiar în condițiile în care nivelul de școlaritate este menținut constant. Cu alte cuvinte, indivizi cu origini sociale diferite vor ajunge în poziții sociale diferite chiar dacă au același nivel de școlaritate. Astfel, în lucrarea sa
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
față de viață și față de anumite componente ale acesteia (Mărginean, 2002). În același timp, a existat o preocupare sporită pentru măsurarea sărăciei și a problemelor sociale. Au fost elaborate instrumente de măsură multidimensionale, prin indici sau sisteme de indicatori. Dintre indicatorii agregați care au exercitat o influență importantă asupra înțelegerii nivelului de dezvoltare socială la nivel național, menționăm: indicele dezvoltării umane (PNUD), implementat și în România, indicele de sărăcie comunitară rurală (Chircă, Teșliuc, 1999), indicele dezvoltării comunitare (Sandu, 1999), arii profund dezavantajate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gradul de participare: „Capitalismul promovat de agențiile internaționale precum FMI sau BM definesc dezvoltarea mai mult ca un proces de producție. Ca rezultat, măsurile se centrează pe două seturi de date: variabile de sistem (populație, PIB, cheltuieli publice) și variabile agregate bazate pe date la nivel individual (școlarizare, speranță de viață, ocupare), fără indicatori referitori la cultură, sistem politic și alte aspecte care rămân neacoperite” (Blakemore, 2005, p. 432). Există o serie de probleme legate de modul în care este organizat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și străini, cu Martha Bibescu și alți scriitori, participă la congrese științifice internaționale. Va fi ales membru al unor instituții științifice de prestigiu: Reale Società Romana di Storia Patria, Pontificia Accademia Romana di Archeologìa, Numismatische Gesellschaft din Viena, e profesor agregat la Sorbona. Presimțindu-și sfârșitul, își lasă averea, prin testament, Academiei Române, iar biblioteca o donează Școlii Române din Roma. În 1909 i s-a acordat Premiul Academiei Române. Titluri de permanentă referință în bibliografia de specialitate, lucrările lui P. depășesc marginile
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
de profesor suplinitor la Liceul „Mihai Eminescu” din București, din ianuarie 1927 fiind și docent la Catedra de istoria românilor și conferențiar suplinitor al cursului de istoria slavilor de răsărit la Universitatea din București. Conferențiar titular din aprilie 1930, profesor agregat la Catedra de istoria slavilor de răsărit (înființată pentru el) și, în fine, profesor titular începând din iunie 1935, ține și cursuri de paleografie chirilică la Școala de Arhivistică (1927-1939). Între timp, în 1934, Academia Română - N. Iorga vorbea aici despre
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
politici publice care sunt deja predefinite, intermediind astfel între cetățenii propriei țări și deciziile de sorginte globală sau regională. Mai departe, cetățenii se prind în comunități culturale, etnice, corporatiste, politice diverse, care dau glas identităților diferențial multiplicate ale lor, neomogen agregate și mereu reconstruite, îngreunând astfel funcția de intermediere a guvernului. Comunitarismul și globalismul se prind într-un schimb reciproc de influențe și cristalizări care circumscriu multe dintre mesajele noii societăți în dezvoltare. Tranziția spre această societate (și economie), pe care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau 4. Cum se repercutează aceste dislocări asupra ordinii sociale și morale a cărei parte este persoana individuală? Întrebările sunt evident corelate, iar răspunsurile formulate ne-ar putea oferi șansa deplasării dinspre lumea impersonală a factorilor și totalităților spre cea agregată a vieții sociale și apoi spre cea personalizată a vieții individuale, cu scopul de a ajunge la o mai bună caracterizare a noului tip de societate și a transformărilor care se produc în spațiul tranziției către ea. Într-adevăr, s-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o persoană la alta în funcție de circumstanțele vieții, de solicitări și oportunități. Individuale cum sunt, identitățile intră în raporturi unele cu altele, se agregă și se dezagregă, astfel că la nivel social apar insule și arhipelaguri, chiar continente sociale ale identităților agregate. Diferențele dintre identitățile individuale apar astfel ca urmare a agregării celor similare și ca diferențe identitare de tip social. Formele cele mai reprezentative ale acestor diferențe identitare sunt inegalitățile subiective dintre instalați și marginali sau excluși, dintre dominanți și dominați
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dublă a creșterii veniturilor sociale și a celor individuale ca urmare a investițiilor în educație. Altfel spus, investiția în educație generează externalități sociale pozitive importante și creșteri ale calității vieții individuale, ambele induse de acumularea de capital uman. Creșterea productivității agregate, creșterea veniturilor individuale, eradicarea sărăciei, reducerea criminalității sau dezvoltarea socială accelerată (de exemplu, 0,5% din creșterea economică a unor țări membre ale UE s-a datorat, în ultimii zece ani, investiției în capital uman) apar, se îmbină și sporesc
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
standardele „profesionale” din agricultură, afirmând că acolo cu siguranță se lucrează mecanizat și, din acest punct de vedere, ei au un avantaj: „...totu-i diferit. Muncitori, ferme, cum să lucrează. Am văzut la televizor... Munca-i diferită, tehnologia, aparatele și agregatele. Noi, dacă nu muncim cu mâna, nu avem” (agricultoare, 41 de ani); „...în satele din UE nu lucrează atâta la pământ. Se lucrează mecanizat și îi mai bine. La noi nu-i bine” (casnică, 34 de ani). 3. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fiecare caz în parte pentru a fi mai bine înțeleși de cei care îi aplică în practică. Coeficienții de concentrare (8.63), (8.67) și (8.71) reprezintă valorile unor variabile aleatoare unidimensionale discrete, iar ca urmare coeficienții de concentrare agregați (8.65), (8.69) și (8.73) sunt valorile medii ale acestor variabile aleatoare. Astfel de afirmații sunt valabile și pentru coeficienții de diversitate corespunzători experimentelor condiționate considerate de fiecare dată. Exemplul 8.11. Fie un experiment tridimensional ilustrând un
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
baza sistemului său teoretic („sociologia pură”), apoi folosit consecvent de el în cercetările de sociologie aplicată și, respectiv, empirică (potrivit schemei sale conceptuale ternare a analizei sociologice), care îi completează masivul corpus (peste nouă sute de volume, studii și articole): toate agregatele umane sunt deopotrivă produsele interacțiunii dintre „comunitate” și „societate”, deși există o tendință structurală de trecere de la forme istorice în care predomină prima către forme istorice în care predomină cea de-a doua. Această „tranziție” de la „societatea comunitară” la „comunitatea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al destinului personal, al istoriei și al culturii. Sesizând pericolul plasării individului sub dominația comunității (tradiționale), Etzioni ia distanță față de Buber, subliniind că acesta se concentrează prea mult pe relația bipolară, ceea ce duce la o definire îngustă a comunității, inaplicabilă agregatelor umane mai mari. Un alt punct în care Etzioni se desparte de Buber (și, aș spune, de teologie) este morala: pentru Buber (ca și pentru cei mai mulți teologi și mistici, cel puțin în monoteismele Cărții), Dumnezeu este amoral. În orice caz
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]