607 matches
-
albă pentru celelalte structuri. Suportul textil este bordurat cu un contur în formă de semicerc. Pentru corpul chestorilor de poliție, pe suportul textil sunt brodate ramuri cu frunze stilizate, care formează o cunună ce încadrează centrul unei stele, de culoare alb-argintie pentru efectivele Inspectoratului General al Poliției Române, ale Departamentului de Informații și Protecție Internă, ale Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", ale Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, ale serviciilor comunitare ale acesteia, galben-auriu pentru Poliția de
HOTĂRÂRE nr. 1.061 din 25 septembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei şi documentului de legitimare pentru poliţişti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264714_a_266043]
-
brodate pe suport textil, de culoare bleumarin-indigo, de formă dreptunghiulară, bordurat cu linie de contur. Pentru corpul chestorilor de poliție sunt brodate pe suport textil ramuri cu frunze stilizate, care formează o cunună ce încadrează centrul unei stele de culoare alb-argintie pentru efectivele Inspectoratului General al Poliției Române, ale Departamentului de Informații și Protecție Internă, ale Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", ale Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, ale serviciilor comunitare ale acesteia, galben-auriu pentru Poliția de
HOTĂRÂRE nr. 1.061 din 25 septembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei şi documentului de legitimare pentru poliţişti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264714_a_266043]
-
poliție au aplicată pe mâneca sacoului o bandă brodată. Petlițele sunt realizate prin brodare pe suport textil și reprezintă ramuri cu frunze stilizate, așezate în arc de cerc. Se aplică pe gulerul sacoului. Toate elementele de broderie sunt de culoare alb-argintie. Uniforma de ceremonie Stelele sunt brodate pe suport textil, de formă dreptunghiulară, de culoare bleumarin sau albă, bordurat cu un contur în formă de semicerc. Pentru corpul chestorilor de poliție, pe suportul textil sunt brodate și ramuri cu frunze stilizate
HOTĂRÂRE nr. 1.061 din 25 septembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei şi documentului de legitimare pentru poliţişti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264714_a_266043]
-
specific pentru municipii reședință de județ. Semnificația în ansamblu a stemei este "„Înțelepciunea și Puterea conduc de-a pururi Cetatea”". Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, din cadrul Academiei Române. Steagul Brașovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie și are pe cele două fețe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripționate cuvintele „MUNICIPIUL BRAȘOV”, iar sub stemă "„Deo vindici Patriæ”". Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
elemente. Se găsește în zăcăminte mari de magnezit (carbonat de magneziu), dolomit și alte minerale de exemplu talc. K=2e L=8e M=2e=> grupa a II-a perioada a 3-a Magneziul este un metal foarte rezistent, de culoare alb-argintie, foarte ușor (cu o treime mai ușor decât aluminiul) și care devine ușor mat în contact cu aerul. În soluție, formează ioni de Mg++. Este ușor de aprins când este sub formă de fâșii subțiri. Odată aprins, arde cu o
Magneziu () [Corola-website/Science/299194_a_300523]
-
că drapelul tricolor fusese deja arborat de "Oriol" ("Vulturul") prima corabie de război rusească, încă din 1667. Cel mai probabil, cele trei culori sunt cele ale Stemei Marelui Cnezat al Moscovei, care-l avea reprezentat pe Sfântul Gheorghe purtând armură alb-argintie, călărind un cal alb, purtând capă și suliță albastre, totul pe un câmp roșu. Altă versiune afirmă că cele trei culori sunt asociate cu cele ale straielor Fecioarei Mariei, sfânta protectoare a Rusiei. O altă interpretare a celor trei culori
Drapelul Rusiei () [Corola-website/Science/299893_a_301222]
-
simbolul K, din , din limba arabă: "" „cenușă de plante”) este elementul chimic cu numărul atomic 19. Are masa atomică de 39,0983 u.a.m. Acest element chimic a fost izolat prima dată din potasă. Este un metal alcalin de culoare alb-argintie, maleabil și ductil, care se oxidează ușor în aer. Reacționează violent cu apa, generând suficientă căldură pentru a aprinde hidrogenul gazos eliberat; poate reacționa și cu gheața până la temperatura de -100 °C. În natură este întâlnit numai sub formă de
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
l (din greacă: λίθος lithos, "piatră") este un element chimic având simbolul chimic Li și numărul atomic 3. Este un metal alcalin de culoare alb-argintie, iar în condiții normale, este cel mai ușor metal și cel mai puțin dens solid. La fel ca toate metalele alcaline, litiul este foarte reactiv, se corodează rapid în aer umed pierzându-și luciul și înnegrindu-se, fiind din acest
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
ul este un element chimic cu simbolul Mn și numărul atomic 25. Este un metal alb-argintiu, asemănător fierului, care se găsește în stare liberă în natură (deseori în combinație cu fierul) și în mai multe minerale. ul liber este un metal mult folosit în industrie, mai ales ca element de aliere. Ionii de mangan au diverse
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
descoperit mari zăcăminte de minereuri de nichel în Noua Caledonie (1865), bazinul Sudbury, Canada (1883), Norilsk - Talnakh, Rusia (1920) și Reef Merensky, Africa de Sud (1924). Aceasta a făcut ca nichelul să fie utilizat la scară largă. Nichelul este un metal alb-cenușiu sau alb-argintiu, cu o tentă ușor gălbuie. Este unul dintre cele patru metale (alături de fier, cobalt și gadoliniu) care prezintă proprietăți magnetice. Nichelul este un metal tranzițional greu și ductil. Atomul de nichel are configurația electronică [Ni] 1s 2s 2p 3s 3p
Nichel () [Corola-website/Science/302788_a_304117]
-
ul (numit și tungsten) este un element chimic din grupa metalelor situat în poziția 74 în tabelul periodic al elementelor. Simbolul chimic este "W". ul este un metal cu luciu alb-argintiu, ce cristalizează în sistemul cubic cu volum centrat fără a mai avea și alte forme alotropice. Foarte dur, wolframul nu este casant ci devine ductil în stare pură păstrându-și în acelalași timp rezistența. Are o densitate remarcabil de mare
Wolfram () [Corola-website/Science/304472_a_305801]
-
631.770 cicluri a luminii cu microunde absorbită sau emisă de către tranzițiile hiperfine ale atomilor de cesiu-133”. Cesiul este un metal foarte moale (are cea mai mică duritate pe Scara Mohs dintre toate elementele, de 0,2), ductil, de culoare alb-argintie, ce prezintă o tentă argintiu-aurie în prezența oxigenului. Are un punct de topire de 28,4 °C, devenind astfel unul dintre singurele metale lichide la temperatura camerei, iar mercurul este singurul metal cu tempeatura de topire mai mică decât cesiul
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
altait (PbTe), nagyagit, ce conține aur, telur, plumb, antimoniu și sulf. Alți compuși pot fi mineralele sulfuroase de fier, plumb, zinc, cupru și alte seleniuri. Acizii telurului și anhidrida teluroasă (TeO) sunt compuși slabi; Telurul este un semi-metal de culoare alb-argintie cu structură cristalină hexagonală, cu duritatea de 2,3, foarte sfărâmicios, cu greutatea specifică 6,23. Forma amorfă, prezentă sub formă de pulbere neagră, cu greutatea specifică 5,82 se caracterizează numai prin finețea particulelor. Vaporii de telur au culoarea
Telur () [Corola-website/Science/303500_a_304829]
-
tabelul periodic al elementelor se găsește în perioada a șasea și grupa a II-a principală, fiind astfel un metal alcalino-pământos. A fost identificat pentru prima oară de către Carl Wilhelm Scheele. este în stare liberă metalic, strălucitor și de culoare alb-argintie. În natură nu se găsește, în stare liberă, din cauza reactivității sale ridicate. Bariul metalic este ușor inflamabil. Combinațiile sale solubile sunt toxice. Mineralele de bariu au fost examinate pentru prima dată în anul 1602, de către pantofarul și alchemistul italian Vicenzo
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
s) → AlO (s) + 3Ba (s) Bariu de puritate înaltă se obține din electroliza clorurii de bariu (BaCl) topite , care este ulterior supusă vacuumului Bariu este un metal alcalino-pământos solid, paramagnetic, care cristalizează într-o rețea cubică, cu fețe centrate. Culoarea alb-argintie a bariului metalic devine în contact cu aerul gri mat, deoarece oxidează la suprafață. (vezi poza) Bariu generează o flacără de culoare verde cu liniile spectrale caracteristice de 524,2 și 513,7 nm. Bariu are densitatea 3,62 g
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
natural nu a putut fi demonstrată practic. Proprietățile curiului au putut fi determinate pentru Cm și Cm, izotopi care au fost obținuți în cantități de ordinul gramelor. Cm poate fi obținut prin bombardarea plutoniului cu neutroni. Metalul are o culoare alb-argintie și este mai electropozitiv decât aluminiul. Cei mai mulți compuși trivalenți ai curiului au o culoare gălbuie. Din punct de vedere chimic, curiul este asemănător cu gadoliniul, omologul său din seria lantanidelor, dar are o structură cristalină mai complexă. În corpul uman
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
l (din limba greacă "rhodon" = roșu, pentru că multe săruri de rodiu au o culoare roșie intensă) este un element chimic cu simbolul Rh și numărul atomic 45. Este un metal de tranziție rar, din grupa platinei, de culoare alb-argintie și cu o duritate ridicată. El se găsește în minereurile de platină și se folosește ca element de aliere în aliajele de platină și drept catalizator. l a fost descoperit în anul 1803 de către chimistul britanic William Hyde Wollaston, în
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
Prin tratarea soluției cu cianură mercurică, paladiul a fost eliminiat și el ca cianură de paladiu. Materialul rămas a fost clorura de rodiu, de culoare roșie. Din aceasta, rodiul a fost obținut prin reducere cu hidrogen . Rodiul este un metal alb-argintiu dur, cu un punct de topire mai ridicat și o densitate mai redusă decât platina. De obicei nu formează oxizi și nu este atacat de cei mai mulți acizi. Este complet insolubil în acid azotic, puțin solubil în aqua regia, dar numai
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
acestuia a fost secretizată până la sfârșitul Celui De-al Doilea Război Mondial. Existența sa a fost anunțată cu câteva zile după emisie, iar în anul următor Seaborg propune numele de "Americiu", după continentul unde a fost produs. Americiul pur este alb-argintiu, lucius, dar în aer uscat, la temperatura camerei, se întunecă și își pierde luciul. Este mai deschis la culoare decât plutoniul sau neptuniul. Americiul este mai maleabil decât neptuniul sau uraniul. Intensitatea emisiei alfa a americiului 241 este de cca.
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
mai mult de 90 de zile. Această cantitate infimă a fost folosită pentru sintetizarea unui nou element, denumit generic "ununseptiu ", după ce a fost bombardată cu ioni de calciu-48 timp de 150 de zile. Berkeliul este un metal moale, de culoare alb-argintiu și radioactiv. Izotopul berkeliu-249 este mai puțin radioactiv, putând fi astfel relativ sigur de manipulat. În ciuda acestor fapte, izotopul are un timp de înjumătățire de 330 zile, iar produsul său final este izotopul californiu-249, ce se caracterizează printr-o emisie
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
în to Cm, ce are un timp de înjumătățire de of 7,0 ± 1,3 minute. O căutare pentru un izotop ca Bk, a fost fără succes la aceea vreme. Berkeliul este un metal actinid, sintetic și radioactiv, de culoare albă-argintie. În Tabelul periodic al elementelor, acesta este localizat la dreapta de elementul curiu, la stânga de californiu și sub terbiu, elementul cu care berkeliul împărtășește multe similarități în proprietățile chimice și fizice. Densitatea sa, de 14.78 g/cm, este mai
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
separare au fost propuse de către Laboratoarele Ames. La momentul actual, un număr foarte mare de metode industriale folosesc schimbul de electroni pentru a prepara holmiul, putând fi obținut în cantități comerciale. Ca și toate metalele, holmiul este un colorat în alb-argintiu, ce este ușor, ductil (poate fi tras în fire cu diametru foarte mic) și maleabil (poate fi tras în foi subțiri). Amândouă proprietățile sunt valabile pentru metale. Totodată, holmiul are câteva proprietăți magnetice și electrice; l are un punct de
Holmiu () [Corola-website/Science/305366_a_306695]
-
(simbol Er) este elementul chimic cu numărul atomic 68. A fost descoperit de Mosander în 1842. Când a fost izolat pentru prima dată, erbiul părea a fi un metal solid de culoare alb-argintie; el apare în combinații chimice cu alte elemente de pe Pământ. Însă, el este un element chimic rar, ce poate fi găsit în asociație cu alte elemente în mineralul numit gadolinit, mai ales din cel care provine din zona Ytterby, din
Erbiu () [Corola-website/Science/305365_a_306694]
-
atomul pierde cei mai periferici doi electroni și singurul electron 5d, care nu aparține unui substrat deschis. Atomii de lutețiu sunt mai mici decât atomii altor lantanide, acest fapt datorându-se contracției lantanidelor. Lutețiul este un metal trivalent de culoare alb-argintie și rezistent la coroziune. Multe proprietăți ale lutețiului metalic se bazează pe faptul că acesta este ultimul lantanid și pe contracția lantanidelor - raza atomică a lutețiului este cea mai mică dintre lantanide, având jumătate din raza celui mai mare lantanid
Lutețiu () [Corola-website/Science/305367_a_306696]
-
unele specii ea poate avea în diametru până la 1 -2 metri) cât și proprietăților, acești păianjeni au fost văzuți mâncând păsări mici . Unele specii (de exemplu "Nephila clavipes") devin frecvent victime ale păianjenilor "Argyrodes", un gen cu reprezentanți foarte mici albi-argintii. Uneori câteva zeci de indivizi pot infesta o singură pânză, hrănindu-se cu prada prinsă de păianjenul gazdă. Reconstruirea frecventă sau abandonarea pânzei poate fi și o tactică de eliminare a acestor mici paraziți. Păianjenii tinere nu construiesc pânze din
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]