720 matches
-
de accelerație liniară sub 12 g sau 2. mai mică (mai bună) de 0,5°/oră atunci când aparatul este prevăzut să funcționeze la un regim de accelerație liniară de la 12 g la 100 g inclusiv sau b. o deviație unghiulară aleatoare mai mică (mai bună) sau egală cu 0,0035°/ sau Notă: 7A002.b. nu supune controlului giroscoapele cu masă de rotație (giroscoape cu masă de rotație sunt acele giroscoape care utilizează mase în rotație continuă pentru a sesiza mișcarea unghiulară
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
0,0035°/ sau Notă: 7A002.b. nu supune controlului giroscoapele cu masă de rotație (giroscoape cu masă de rotație sunt acele giroscoape care utilizează mase în rotație continuă pentru a sesiza mișcarea unghiulară). Notă tehnică: În 7A002.b., 'deviație unghiulară aleatoare' reprezintă eroarea unghiulară apărută în timp datorită zgomotului alb al vitezei unghiulare. (IEEE STD 528-2001). c. prevăzute să funcționeze la niveluri de accelerație liniară care depășesc 100 g. 7A003 Sisteme inerțiale și componente special concepute, după cum urmează: NB: A SE
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
un nivel de șoc nefuncțional de 900 g sau mai mare la o durată de 1 ms sau mai mare. Nota 1: Parametrii de la 7A003.a. și 7A003.b. se aplică în oricare din următoarele condiții de mediu: 1. vibrație aleatoare la intrare cu o amplitudine totală de 7,7 g rms în prima jumătate de oră și o durată totală a testului de o oră și jumătate pe fiecare dintre cele trei axe perpendiculare, atunci când vibrația aleatoare întrunește următoarele caracteristici
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
mediu: 1. vibrație aleatoare la intrare cu o amplitudine totală de 7,7 g rms în prima jumătate de oră și o durată totală a testului de o oră și jumătate pe fiecare dintre cele trei axe perpendiculare, atunci când vibrația aleatoare întrunește următoarele caracteristici: a. o densitate spectrală a puterii (DSP) constantă cu valoarea de 0,04 g2/Hz în gama de frecvență cuprinsă între 15 și 1 000 Hz și b. DSP se atenuează cu frecvențe între 0,04 și
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
sau 3. temperaturi de la 223 K (- 50 °C) la 398 K (+ 125 °C); Note tehnice: 1. 9B106.a. descrie sisteme capabile să genereze un mediu de vibrații cu undă simplă (de exemplu undă sinusoidală)și sisteme capabile să genereze vibrații aleatoare de bandă largă (adică spectru de putere); 2. în 9B106.a.1.,'masă goală' are înțelesul unei mese plate sau suprafețe, fără sisteme de fixare sau așezare. b. camere izolate fonic capabile să simuleze următoarele condiții de zbor: 1. medii
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
electromagnetice, a urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care să reflecte dualismul particulă - undă al luminii. Într-unul din articolele publicate în 1905, cu titlul "Mișcarea Browniană", a făcut predicții semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez Robert Brown privind mișcarea aleatoare a particulelor suspendate într-un fluid. Aceste previziuni au fost confirmate experimental. Forma matematică prin care teoria relativității generalizate descrie forța de gravitație o constituie un sistem de zece ecuații numite ecuațiile de câmp Einstein. Acestea au fost descoperite concomitent
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
participant care să aibă success. Au fost testați șaisprezece candidați, care au declarat că se așteaptă la o rată de success de 92 %. Au fost făcute 111 teste, din care doar 15 % au putut identifica prezența apei, procent similar încercărilor aleatoare. În prezent acest premiul este de 1 milion de dolari, la care au candidat deja sute de radiesteziști. Până acum însă nici unul dintre aceștia nu a reșit să dovedească vreo abilitate obiectivă în acest domeniu. Cel mai extins studiu științific
Radiestezie () [Corola-website/Science/298699_a_300028]
-
submulțimea F (de asemenea din intervalul [0, 1]); nu există mulțimea nedeterminată I în probabilitatea imprecisa. Statistică neutrosofică constă în analiza evenimentelor descrise de către probabilitatea neutrosofică. Este o generalizare a statisticii clasice. Funcția care modelează probabilitatea neutrosofică a unei variabile aleatoare este numită distribuție neutrosofică: formulă 2, unde formulă 3 reprezintă probabilitatea că valoarea x să apară, formula 4 reprezintă probabilitatea că valoarea x să nu apară, iar formulă 5 reprezintă probabilitatea nedeterminată/necunoscută a valorii x de a apărea sau a nu apărea. În
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
cu o logistică elaborată. El satiriza natura intruzivă a televiziunii și ceața de știri, divertisment și publicitate pe care o generează, încercând să inducă publicului o „supraîncărcare senzorială”. Scena conținea ecrane video mari pe care se prezentau efecte vizuale, clipuri aleatoare din și texte ce clipeau. Deși U2 erau cunoscuți pentru concertele lor consistente în anii 1980, cele din Zoo TV erau intenționat ironice și autozeflemitoare; pe scenă, Bono interpreta mai multe personaje caricaturale, cum ar fi „Musca”, „Omul-Minge de oglinzi
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
În lumea înconjurătoare, fenomenele deterministe ocupă doar o mică parte. Imensa majoritate a fenomenelor din natură și societate sunt stocastice (aleatoare). Studiul acestora nu poate fi făcut pe cale deterministă și, de aceea, știința hazardului a apărut ca o necesitate. studiază legile după care evoluează fenomenele aleatoare. Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazează pe faptul că, prin repetarea de mai
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
ocupă doar o mică parte. Imensa majoritate a fenomenelor din natură și societate sunt stocastice (aleatoare). Studiul acestora nu poate fi făcut pe cale deterministă și, de aceea, știința hazardului a apărut ca o necesitate. studiază legile după care evoluează fenomenele aleatoare. Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazează pe faptul că, prin repetarea de mai multe ori a unui experiment, în condiții practic identice, frecvența relativă a apariției unui anumit rezultat (raportul dintre numărul experimentelor în care apare rezultatul și
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
majoritate a fenomenelor din natură și societate sunt stocastice (aleatoare). Studiul acestora nu poate fi făcut pe cale deterministă și, de aceea, știința hazardului a apărut ca o necesitate. studiază legile după care evoluează fenomenele aleatoare. Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazează pe faptul că, prin repetarea de mai multe ori a unui experiment, în condiții practic identice, frecvența relativă a apariției unui anumit rezultat (raportul dintre numărul experimentelor în care apare rezultatul și numărul tuturor experimentelor efectuate) este aproximativ
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
P(Eformula 4Eformula 5... formula 8Eformula 27)=P(Eformula 10)+P(Eformula 11)+...+P(Eformula 27) Axioma de adunare extinsă. Dacă apariția unui eveniment E echivalentă cu apariția unui oarecare eveniment Eformula 10..., Eformula 27, ... incompatibile două câte două, atunci P(E)=P(Eformula 10)+P(Eformula 11)+...+P(Eformula 27)+... Variabilă aleatoare: variabila ia valori diferite în cazul mai multor experimente efectuate în aceleași condiții. Variabila aleatoare discretă: poate lua un număr finit de valori. Variabila aleatoare continuă: poate lua un număr infinit de valori. Repartiția: mulțimea, a cărei elemente sunt perechile
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
unui eveniment E echivalentă cu apariția unui oarecare eveniment Eformula 10..., Eformula 27, ... incompatibile două câte două, atunci P(E)=P(Eformula 10)+P(Eformula 11)+...+P(Eformula 27)+... Variabilă aleatoare: variabila ia valori diferite în cazul mai multor experimente efectuate în aceleași condiții. Variabila aleatoare discretă: poate lua un număr finit de valori. Variabila aleatoare continuă: poate lua un număr infinit de valori. Repartiția: mulțimea, a cărei elemente sunt perechile formate din valorile pe care poate să le ia variabila și probabilitatea corespunzătoare. Variabila aleatoare
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
Eformula 27, ... incompatibile două câte două, atunci P(E)=P(Eformula 10)+P(Eformula 11)+...+P(Eformula 27)+... Variabilă aleatoare: variabila ia valori diferite în cazul mai multor experimente efectuate în aceleași condiții. Variabila aleatoare discretă: poate lua un număr finit de valori. Variabila aleatoare continuă: poate lua un număr infinit de valori. Repartiția: mulțimea, a cărei elemente sunt perechile formate din valorile pe care poate să le ia variabila și probabilitatea corespunzătoare. Variabila aleatoare X ce ia valorile xformula 48 și probabilitățile corespunzătoare pformula 48 formula 50
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
aleatoare discretă: poate lua un număr finit de valori. Variabila aleatoare continuă: poate lua un număr infinit de valori. Repartiția: mulțimea, a cărei elemente sunt perechile formate din valorile pe care poate să le ia variabila și probabilitatea corespunzătoare. Variabila aleatoare X ce ia valorile xformula 48 și probabilitățile corespunzătoare pformula 48 formula 50 = formula 51 Variabila continuă X și f(x) - densitatea de repartiție continuă formula 50 = formula 53 Valoarea medie a sumei a două variabile aleatoare este egală cu suma valorilor medii a celor două
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
poate să le ia variabila și probabilitatea corespunzătoare. Variabila aleatoare X ce ia valorile xformula 48 și probabilitățile corespunzătoare pformula 48 formula 50 = formula 51 Variabila continuă X și f(x) - densitatea de repartiție continuă formula 50 = formula 53 Valoarea medie a sumei a două variabile aleatoare este egală cu suma valorilor medii a celor două variabile aleatoare M(Z)=M(X)+M(Y), unde Z=X+Y, tot variabilă aleatoare. Valoarea medie a produsului a două variabile aleatoare independente este egală cu produsul valorilor medii ale
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
ce ia valorile xformula 48 și probabilitățile corespunzătoare pformula 48 formula 50 = formula 51 Variabila continuă X și f(x) - densitatea de repartiție continuă formula 50 = formula 53 Valoarea medie a sumei a două variabile aleatoare este egală cu suma valorilor medii a celor două variabile aleatoare M(Z)=M(X)+M(Y), unde Z=X+Y, tot variabilă aleatoare. Valoarea medie a produsului a două variabile aleatoare independente este egală cu produsul valorilor medii ale variabilelor aleatoare M(Z)=M(X)×M(Y). Dispersia σ² sau
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
și f(x) - densitatea de repartiție continuă formula 50 = formula 53 Valoarea medie a sumei a două variabile aleatoare este egală cu suma valorilor medii a celor două variabile aleatoare M(Z)=M(X)+M(Y), unde Z=X+Y, tot variabilă aleatoare. Valoarea medie a produsului a două variabile aleatoare independente este egală cu produsul valorilor medii ale variabilelor aleatoare M(Z)=M(X)×M(Y). Dispersia σ² sau D(x) este o măsură pentru devierea de la medie. Se obține prin însumarea
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
formula 53 Valoarea medie a sumei a două variabile aleatoare este egală cu suma valorilor medii a celor două variabile aleatoare M(Z)=M(X)+M(Y), unde Z=X+Y, tot variabilă aleatoare. Valoarea medie a produsului a două variabile aleatoare independente este egală cu produsul valorilor medii ale variabilelor aleatoare M(Z)=M(X)×M(Y). Dispersia σ² sau D(x) este o măsură pentru devierea de la medie. Se obține prin însumarea produselor dintre pătratul devierii de la medie (xformula 48 - μ
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
egală cu suma valorilor medii a celor două variabile aleatoare M(Z)=M(X)+M(Y), unde Z=X+Y, tot variabilă aleatoare. Valoarea medie a produsului a două variabile aleatoare independente este egală cu produsul valorilor medii ale variabilelor aleatoare M(Z)=M(X)×M(Y). Dispersia σ² sau D(x) este o măsură pentru devierea de la medie. Se obține prin însumarea produselor dintre pătratul devierii de la medie (xformula 48 - μ) și probabilitatea corespunzătoare. formula 55 Dispersia σ² sau D(x) este
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
formula 55 Dispersia σ² sau D(x) este o măsură pentru devierea de la medie. Se obține prin integrarea de la - ∞ la + ∞ a produsului dintre pătratul abaterii de la medie (x-μ) și densitatea de repartiție f(x). formula 56 Dispersia unei sume de două variabile aleatoare independente este egală cu suma dispersiilor celor două variabile σformula 11²=σformula 58²+σformula 59² Fie X o variabilă discretă sau continuă cu valorile x, valoare medie μ și dispersia σ². Probabilitatea ca modulul diferenței (x-μ) să fie mai mare sau egal cu
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
n suficient de mare) și probabilitatea p a evenimentului E să fie mai mic ca ε pozitiv, arbitrar de mic e aproximativ egală cu unu. formula 61 Probabilitatea ca modulul diferenței dintre media aritmetică A a valorilor medii a n variabile aleatoare independente (n suficient de mare) și media aritmetică a variabilelor aleatoare să fie mai mică decât ε e aproximativ egală cu unu. formula 62. Este asemănătoare cu cea binomială, deosebindu-se prin faptul că n poate fi foarte mare (n-> ∞) și
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
fie mai mic ca ε pozitiv, arbitrar de mic e aproximativ egală cu unu. formula 61 Probabilitatea ca modulul diferenței dintre media aritmetică A a valorilor medii a n variabile aleatoare independente (n suficient de mare) și media aritmetică a variabilelor aleatoare să fie mai mică decât ε e aproximativ egală cu unu. formula 62. Este asemănătoare cu cea binomială, deosebindu-se prin faptul că n poate fi foarte mare (n-> ∞) și p foarte mic (p->0). Cu ajutorul substituției λ=(x-μ)/σ și
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
p foarte mic (p->0). Cu ajutorul substituției λ=(x-μ)/σ și se face pentru a înlesni calculele. formula 69 Unde n reprezintă experimentele, p probabilitatea ca E să apară și q=1-p probabilitatea ca E să nu apară. formula 70 Dacă variabilele aleatoare independente două câte două xformula 10, xformula 11, ..., xformula 27 au aceeași repartiție și dacă μ=M(xformula 27) și σ²=Δ²(xformula 27)>0 atunci variabila aleatoare <math>\frac
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]