1,413 matches
-
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMÂNI, publicație apărută la Paris între 1952 și 1966, fiind alcătuită, după cum se menționează, de „ziariștii pribegi Pompiliu Păltânea și Constantin Arsenie”. A fost editat între 1952 și 1958 în colecția „Grai și suflet românesc”, iar din 1959, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
asasin?” În fine, Micul anuar al pribegiei semnalează sistematic publicațiile periodice ale exilului, cărțile românești, colecțiile, știrile, adresele și informațiile de tot felul ce interesează pe românii de pretutindeni, răspunzând și în felul acesta cerințelor unui foarte bun și util almanah. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
și, sub pseudonimul I. Luchian, semnează reportaje, recenzii, cronici dramatice, câte un comentariu politic. A mai colaborat la „Complex” și a trimis „corespondențe” (Scrisori din Iași) ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”. În „Viața românească” și „Adevărul literar și artistic”, precum și în „Almanahul ziarelor «Adevărul» și «Dimineața» pe anul 1926” îi apar traduceri din Joseph Conrad (tălmăcire la care s-a asociat cu G. Bărgăuanu), John Galsworthy, Lafcadio Hearn, Jerome K. Jerome, Johannes V. Jensen, Upton Close, Bernard Shaw. După un debut fragil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
reprezentat în acei ani o posibilitate deloc neglijabilă de a evada dintr-un univers marcat concentraționar în ucronii serafice sau malefice, dar desprinse de apăsătorul cotidian. Continuată, cu mai mici resurse și impact, dar fără întrerupere, încă mulți ani, de „Almanahul «Anticipația»” și chiar de o încercare de a o resuscita, după 1990, vreme de câțiva ani - cu colaborarea sporadică a lui R., stabilit în Germania din 1989 -, orientarea spre proza științifico-fantastică a ajuns să devină, în imaginarul colectiv al culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
unchi, Sibiu, 1880; [Lev Tolstoi], Povestiri alese, Brașov, 1892; Carnetul roșu, Brașov, 1901; Din putere proprie, Sibiu, 1909; Fabule după diferiți autori, Sibiu, 1923; Istorioare orientale..., Sibiu, 1923; De braț cu Moșul în povești, Sibiu, 1924. Repere bibliografice: N. Petra-Petrescu, „Almanahul scriitorilor de la noi”, 1911, 97-104; Gh. Preda, Nicolae Petra-Petrescu (Moșul), Sibiu, 1926; Petra Dascălul [Petre Olariu], Amintiri recunoscătoare, LU, 1935, 4-6; Predescu, Encicl., 650-651; Valeriu Ciobanu, Doi nuveliști ruși în România: V. Garșin și V. Korolenko, RITL, 1955; Tatiana Nicolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288771_a_290100]
-
dominanta preocupărilor se schimbă, încât studiul doct, aplicat și auster stă alături de însemnarea ocazională, iar cronica unui spectacol de teatru alături de profilul critic al unui scriitor important. În diversa lui activitate frecventează atât publicațiile academice, cât și efemere pliante sau almanahuri. Primul volum, Incidențe, adună și ordonează doar o parte din studiile, eseurile și „schițele” de critică și istorie literară de la începutul anilor ’70. Titlul rezumă exact intenția alcătuitoare, „metoda” criticului și o definiție a exercițiului critic înțeles ca „incidență” a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
fălticenene („Crai nou”, nr. 787 din 29.I.1993, pag. 3) Te rog deci, trimite-mi o fotografie s-o anexez la biografii. 665 O altă rugăminte: mi-ar fi de folos imaginea sigiliului orașului Baia: se găsește publicată În Almanahul România Mare pe 1992. Poate deținătorul volumului ar Îngădui decuparea imaginii respective, după care să mi-o trimiteți acea imagine. Bineînțeles dacă descoperi pe deținătorul volumului respectiv. Am primit scrisoarea cu informația - data nașterii lui M. Antonescu. Mulțumesc. și cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ALMANAH „ROMÂNIA LITERARĂ”, publicație apărută la București între 1984 și 1990. Primul volum - sub genericul Aventuri ale memoriei și fanteziei - cuprinde o antologie de povestiri „cu un caracter mai puțin obișnuit”, în majoritate texte inedite pentru cititorul român, traduse din autori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
ale memoriei și fanteziei - cuprinde o antologie de povestiri „cu un caracter mai puțin obișnuit”, în majoritate texte inedite pentru cititorul român, traduse din autori străini, completate, însă, cu alte șase povestiri originale din literatura noastră, scrise anume pentru acest almanah de Haralamb Zincă, Ioan Suciu, Eugen Teodoru, Petre Vârlan, Ion Ochinciuc și Pan Izverna. Cele mai multe tălmăciri aparțin lui Nicolae Nicoară, căruia i se alătură Horia Matei și Andrei Bantaș. Ediția din anul următor reproduce, în secțiunea inițială, „o serie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
până la 1 noiembrie 1943, apoi săptămânal de la 4 noiembrie 1943 până la 15 aprilie 1947. La început a avut subtitlul „Teatru, sport, literatură, cinema”, modificat în câteva rânduri. Din 1946 iese cu titlul „Cațavencu” și subtitlul „Jurnalul patriotului naționale”. Editează și almanahul „Spectator”. Prim-redactori: C. Panaitescu (până în decembrie 1944), Sergiu Massler (până în august 1945), Mihail Vulpeș (până în decembrie 1945), Mircea Pavelescu (1946). În acord cu titlul, publicația își propune să aducă „mărturia sinceră și luminoasă”, „din stalul nostru la teatru, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289817_a_291146]
-
, periodic apărut la București, între 1980 și 1990, ca almanah al revistei „Teatrul”. La rubrica „Mică antologie de poezie”, în primii ani, semnează versuri Dinu Ianculescu, Constantin Popa, Ioana Crăciunescu, Ștefan Radoff, iar proză Ștefan Berciu și Mihai Berechet; în publicistică sunt de menționat semnăturile lui Ionuț Niculescu (Mic tratat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
de sfârșitul lui. În 1983 revista „Caiete critice” reproduce integral, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, studiul Dimensiunea românească a existenței, iar în 1979 C. Noica scrie, la solicitarea Mărgăritei Vulcănescu, amintiri despre V., tipărite în „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București și reluate după 1990. Emil Cioran afirmă undeva despre V. că „extraordinara lui vitalitate transfigura și problemele, și peisajele”. Este limpede că V., așa cum va spune mai târziu Constantin Noica, e „cel mai extraordinar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
E.M. Cioran, Lettre sur Mircea Vulcănescu, „Ethos” (Paris), 1973, caiet I; Vasile Vetișanu, Cuvânt necesar despre Mircea Vulcănescu, VR, 1982, 10; Eugen Simion, Un punct de vedere despre specificul nostru, CC, 1983, 1-2; Constantin Noica, O amintire despre Mircea Vulcănescu, „Almanahul literar”, 1983; Vasile Vetișanu, Mircea Vulcănescu în conștiința culturii românești, VR, 1984, 6; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german, București, 1985, 198-201; Braga, Tradiție, 40-58, 175-176; Hommage à Mircea Vulcănescu (1904-1952), Paris, 1989; Constantin Noica, Amintiri despre Mircea Vulcănescu, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
a eșuat. În pofida eșecurilor înregistrate, încercările ardelenilor de a scoate un ziar continuă și după această dată, împlinindu- se în 1821. Cu un an înainte însă, Teodor Racoce tipărea la Cernăuți "Chrestomaticul românesc" (1820). Ne găsim, prin urmare, în fața unui almanah care-și propunea să strângă realizările anului, între care se integrau și cele literare, o antologie de autori moderni sau antici, Orientarea periodicului este pronunțat clasicistă, marcând în mod distinct desprinderea de literatura iluministă a epocii anterioare și abordarea unui
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
s-a simțit nevoia să fie completată cu "anecdote sau povești trecătoare". "Bibliotecii românești" a lui Zaharia Calcalechi îi lipsesc atributele esenția1e pentru a putea fi socotită prima gazetă românească: periodicitatea și subiectele de actualitate. Cunoscută mai mult ca un almanah, ea n-a putut corespunde exigențelor timpului, nici ca tematică, nici ca mod de tratare. Concepția lui Zaharia Carcalechi despre presă era prea depășită ca să poată rezista cu adevărat nevoilor de informare a publicului. O altă inițiativă pleacă de dincolo de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ales cu alte rosturi decât cele literare, se cuvin amintite aici, alături de creațiile beletristice propriu-zise, bucățile în proză destinate să satisfacă un cerc mai larg de cititori, cu un gust în general neevoluat, obișnuit cu "literatura" ușoară a magazinelor și almanahurilor. In coloanele "Albinei", cât și în cele ale "Curierului", s-a desfășurat și o activitate de îndrumare și de informare literară. Această activitate era susținută în "Albina" cam de același nume: Asachi, cu intervențiile lui periodice la început și la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Al. Donici și Gr. Alexandrescu. Literatura străină își regăsește loc în paginile revistei numai în măsura în care aceasta vorbea, așa cum preconizase editorul ei,” de noi, de istoria noastră, de obiceiurile noastre”.Alături de „Floarea, florărița româncă”, poemul scriitorului austriac H. Levitschnigg, apărut în almanahul „Iris”, din Pesta , reprodus în original și tradus de Negruzzi, un elogiu al tinereții și frumuseții inspiratoare de poezie , sunt publicate fragmente din jurnalul de călătorie al lui A. Demidoff apărut la Paris, cu titlul „Voyage dans la Russie meridionale
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pentru consolidarea spiritului științific. Deși o gazetă politică și literară, „Albina Românească” face loc, în paginile sale, și informațiilor cu caracter științific, popularizării progreselor diverselor ramuri științifice.Pentru lumea satului, opera de difuzare a științei a fost întreprinsă de calendare, almanahuri și chiar de unele suplimente ale buletinelor oficiale, cum este „Foaie pentru agricultură, industrie și negoț”. Edificatoare pentru profilul „Daciei literare”, pentru ideologia ei militantă, ni se pare a fi hotărârea lui Kogălniceanu de a retipări în paginile publicației de la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ALMANAHUL VIEȚII IEȘENE, publicație apărută la Iași între 1931 și 1933. Redactor: H. Burileanu-Grancea, căruia în 1932, tot în calitate de redactor, i se alătură și I. Belfert. În 1933, almanahul apare cu titlul „Calendarul Iașului” și cu subtitlul „Lectură pentru toți”, redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
ALMANAHUL VIEȚII IEȘENE, publicație apărută la Iași între 1931 și 1933. Redactor: H. Burileanu-Grancea, căruia în 1932, tot în calitate de redactor, i se alătură și I. Belfert. În 1933, almanahul apare cu titlul „Calendarul Iașului” și cu subtitlul „Lectură pentru toți”, redactor fiind doar H. Burileanu-Grancea. Programul, așa cum reiese din Avertismentul primului număr, țintește redarea unei imagini globale a mișcării culturale din capitală Moldovei. Pot fi citite versuri de George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
Dobrogea (Medgidia, Cogealac), apoi la Hunedoara și Arad, la Centrul Sanitar Antiepidemic. În timpul studenției a frecventat cenaclurile literare timișorene, iar mai târziu, la Arad, a fost redactor responsabil la „Viața literar-artistică”, „Orizont arădean” (supliment literar al revistei „Orizont” din Timișoara), Almanahul „Aradul literar”, fiind și președinte al Cenaclului din Arad al Uniunii Scriitorilor. A colaborat, îndeosebi cu proză, la „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Cariatide” și „Arca” (Arad). Debutează cu povestirea Duminică la tropice (1968) în revista „Orizont”, iar editorial cu volumul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
minte cum s-a desfășurat prima arestare? Da, sigur. A fost pe 21 august 1948. M-au arestat de-acasă, din Șieu, Maramureș, din casa părintească. Au apărut 3 jandarmi, au făcut o percheziție sumară în casă, au găsit câteva almanahuri cu Regele Mihai, și-au spus că asta-i o crimă, cum de păstrăm almanahuri cu Regele Mihai, că era 7 luni și 21 de zile de când plecase din țară. Da’ n-au consemnat asta în procesul verbal, pentru că jandarmii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
M-au arestat de-acasă, din Șieu, Maramureș, din casa părintească. Au apărut 3 jandarmi, au făcut o percheziție sumară în casă, au găsit câteva almanahuri cu Regele Mihai, și-au spus că asta-i o crimă, cum de păstrăm almanahuri cu Regele Mihai, că era 7 luni și 21 de zile de când plecase din țară. Da’ n-au consemnat asta în procesul verbal, pentru că jandarmii erau... din fosta jandarmerie. Încă nu era înființată Securitatea, la ora aceea... Și unde v-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai liniștite și, deci, favorabile unei munci intelectuale lejere care să se vadă în colaborări de amploare în revistă, așa cum este necesar. În așteptarea unui răspuns, multe urări de sănătate și spor la lucru. Mihai Drăgan Adresa colaboratoarei din [sic!] almanah (pentru interviul [eseul] publicat în revistă, în iulie 1987, n-a primit nimic!, deși i-am dat adresa lui Z[eroiu]): Brîndușa Ignat -Voronca, str. Zamca, nr. 35, bl. 81, sc. A, ap. 5, 5800, Suceava. N.B. Pentru Almanah, 1990
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sic!] almanah (pentru interviul [eseul] publicat în revistă, în iulie 1987, n-a primit nimic!, deși i-am dat adresa lui Z[eroiu]): Brîndușa Ignat -Voronca, str. Zamca, nr. 35, bl. 81, sc. A, ap. 5, 5800, Suceava. N.B. Pentru Almanah, 1990, s-a terminat adunarea materialului? </citation> (148) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”25 ianuarie 1990”> Dragă Costică, îți scriu scurt pentru că nu am timp (și nici dispoziție sufletească) să-ți scriu lung. Scopul este să-ți ofer
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]