1,411 matches
-
de Toledo, 1976, Eroul necunoscut, 1977), romanele duc la capăt, cu mijloace modeste, relatarea unor enigme. Date fiind personajele principale (milițieni, securiști, personaje istorice), ale căror acțiuni sunt consemnate sub inventarul pozitivului, literatura lui O. este în același timp un almanah de valori doctrinare oficializate în societatea comunistă. Caracteristic pentru această ipostază, Nopțile colonelului Bârsan (1973) este o prezentare romanțată a luptei de exterminare duse de Securitate împotriva „bandiților” care opun rezistență armată în munți. „Bandiții” ilustrează trăsătura opresivă a societății
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
1979, Ceremonia cuvintelor, 1986) și de proză (Spirală, 1969). Din perioada studenției la Sibiu există mărturii (în corespondența dintre Radu Stanca și Ion Negoițescu) că ar fi frecventat Cercul Literar. A colaborat la „Luceafărul” (Sibiu), „Pagini literare” (Turda), „Provincia” (Craiova), „Almanahul literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Familia”, „Argeș”, precum și la diverse ziare locale. A mai semnat cu pseudonimele Ramiro și Marcel Pint. În anii ’80 a fost inițiatorul și coordonatorul almanahurilor apărute în redacția revistei „Steaua”. Câteva dintre piesele lui de teatru
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
Literar. A colaborat la „Luceafărul” (Sibiu), „Pagini literare” (Turda), „Provincia” (Craiova), „Almanahul literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Familia”, „Argeș”, precum și la diverse ziare locale. A mai semnat cu pseudonimele Ramiro și Marcel Pint. În anii ’80 a fost inițiatorul și coordonatorul almanahurilor apărute în redacția revistei „Steaua”. Câteva dintre piesele lui de teatru au fost trimise și uneori incluse în repertoriile unor teatre din Cluj, Bacău, Turda și Satu Mare (în 1984 piesa Canarul a fost interzisă din motive ideologice). Ambițiile teatrale ale
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
1965; Scriitori ruși, București, 1972; Studii despre Pușkin (în colaborare), București, 1974; Mihail Șolohov. Omul și opera, București, 1977; Moartea lui Grigore Preoteasa. Catastrofa de pe aeroportul Vnukovo (1957), București, 1998. Repere bibliografice: Dan Costa [Cornel Regman], Între cronică și roman, „Almanahul literar”, 1951, 1-2; Eugen Simion, „Povestiri despre Doftana”, VR, 1958, 5; George Muntean, „Scriitori ruși”, RL, 1973, 20; Dumitru Micu, Ipostazele biografiei, CNT, 1977, 44; Popa, Dicț. lit. (1977), 391-392; Ana Maria Brezuleanu, „Mihail Șolohov. Omul și opera”, CREL, 1978
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
în redacția ziarelor „România viitoare” (condusă de Pavel Apostol), „Tribuna nouă” (Cluj, 1945-1948), „Ardealul nou” (1946) și „Lupta Ardealului” (1946-1949). Are un rol important în înființarea, pe lângă acest din urmă jurnal, în 1948, a unui supliment literar care va deveni „Almanahul literar” în 1949, apoi „Steaua” în 1954, revistă la a cărei fondare joacă de asemenea un rol determinant. În 1957 participă la înființarea la Cluj a săptămânalului de cultură „Tribuna”, dar în același an demisionează din redacție în semn de
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
Culturale „Lucian Blaga” și a Asociației Sindicale a Scriitorilor din Cluj-Napoca. Debutează la revista „Vatra” în 1980, cu traducerea din italiană a povestirii Canis sapiens de Lino Aldani. Colaborează cu traduceri la „Steaua”, „Tribuna”, „Napoca universitară”, „Convorbiri literare” și la almanahurile „Anticipația”, „România literară”, „Clujul literar și artistic”, „Domus” ș.a. Publică primul volum de traduceri, Noapte bună, Sofia de Lino Aldani, în 1982. Urmează transpuneri din scrierile lui Enzo Siciliano și Luigi Malerba ș.a. În general, manifestă preferințe pentru literatura de
OPRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1971). Își începe activitatea ca șef al Bibliotecii Raionale Râmnicu Sărat (1960-1968), în 1970 fiind numit director al Bibliotecii „Vasile Voiculescu” din Buzău. Colaborează la „Viața Buzăului”, „România literară”, „Contemporanul”, „Biblioteca”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Almanahul «Luceafărul»”, „Opinia”, „Muntenia”, „Buzăul”, „Mesager cultural”, „Vestala”, „Opinia literară” ș.a. În cadrul activităților Bibliotecii „Vasile Voiculescu” inițiază Salonul literar (1970), Cenaclul „Vasile Voiculescu” (1987-1989, 1992-1994), colecția de poezie „Autograf”. Coordonează publicațiile „Buzăul literar”, „Penteleu” și „Albatros”. Debutează ca editor și coordonator
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
este arestat și întemnițat pentru delict de opinie. Între 1965 și 1971 este economist la Întreprinderea de Electricitate București, ulterior dedicându-se literaturii. În 1982 devine secretar al secției de proză a Asociației Scriitorilor din București și redactor-șef la „Almanahul literar”. Debutează cu un fragment de roman la „Gazeta literară” în 1968, iar editorial, în 1970 cu romanul Ultimii. Colaborează cu proză, reportaje, critică de teatru și film la „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară” ș.a. Romanul Zile de nisip (1979; Premiul
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
ființei umane. În acest sens, elogiul cel mai important pe care scriitorul îl aduce criticii franceze este că ea reprezintă „expresia caracteristică desăvârșită a sociabilității”. Primele poeme ale lui N., publicate între 1926 și 1936 în „Universul literar” și în „Almanahul «Universul»” și strânse abia postum în Abecedar, secvență din Opere (I-II, 2000), se înscriu - atât din perspectiva tehnicilor poetice, cât și din aceea a ariilor tematice - în climatul cultural interbelic, în care interesul tot mai accentuat pentru tradiție al
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
și cercetător în colectivul care elaborează Dicționarul limbajului poetic eminescian, inițiat și coordonat de Dumitru Irimia (1995-1996). În 2002, ca invitat al Fundației Kulturkontakt, e writer in residence la Viena, beneficiind și de alte burse similare. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” al revistei „Luceafărul” (1980), coordonat de Geo Dumitrescu. În perioada studenției colaborează cu poezie, proză, critică literară la „Dialog” și „Opinia studențească”, iar după 1990 publică în „Timpul”, „Dacia literară”, „Convorbiri literare”, „Minerva”, „România literară”, „Monitorul-Arte”, „Observator cultural”, „Viața
NIMIGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
Cristea, „Cina cea mai lungă”, RL, 1984, 21; Zaharia Sângeorzan, Privirea romancierului, CRC, 1984, 31; Voicu Bugariu, Un roman ironic, LCF, 1984, 39; Gh. Iancovici, „Cina cea mai lungă”, ST, 1984, 11; Cornel Robu, Două orientări în anticipația românească actuală, „Almanah «Anticipația»”, 1984, 81-84; Florin Manolescu, Medalion: Mircea Opriță, „Almanah «Anticipația»”, 1987, 135; Steinhardt, Monologul, 193-197; Poantă, Dicț. poeți, 146-147; Cosma, Romanul, II, 267-270; Dicț. scriit. rom., III, 537-541; Dicț. analitic, IV, 477-479, 517-522. C.H.
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Sângeorzan, Privirea romancierului, CRC, 1984, 31; Voicu Bugariu, Un roman ironic, LCF, 1984, 39; Gh. Iancovici, „Cina cea mai lungă”, ST, 1984, 11; Cornel Robu, Două orientări în anticipația românească actuală, „Almanah «Anticipația»”, 1984, 81-84; Florin Manolescu, Medalion: Mircea Opriță, „Almanah «Anticipația»”, 1987, 135; Steinhardt, Monologul, 193-197; Poantă, Dicț. poeți, 146-147; Cosma, Romanul, II, 267-270; Dicț. scriit. rom., III, 537-541; Dicț. analitic, IV, 477-479, 517-522. C.H.
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Eminescu (în colaborare cu Jean Bart și Const. Calmuschi). Fragmente dintr-o dramă istorică închinată lui Ștefan cel Mare la comemorarea din 1904 a domnitorului, au apărut în „Calendarul Ligii Culturale” (1907). Altă dramă, Voichița, este publicată, tot fragmentar, de „Almanahul Ligii Culturale” pe 1909. „Cu învoirea autorului”, a tradus împreună cu D. Nanu o piesă a lui François Coppée, Pour la Couronne (Pentru sceptru, 1898). Tot împreună cu D. Nanu a tălmăcit tragedia lui Corneille, Cidul. Din 1909 este membru al Societății
ORLEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
Jilava, în lagărele de muncă de la Canal îi alimentează, firește, literatura, îndeosebi un memorial târziu, Lagărul e viața noastră, apărut în 2002. A fost, pe rând, miner, muncitor constructor și tehnician silvic. S-a stabilit la Snagov, unde editează anual „Almanahul pădurii”. P. a debutat cu proză la „Gazeta literară” (1967), iar editorial în 1968, cu volumul de nuvele Frumoasa mea Sandynn. Urmează alte culegeri de proză scurtă, cea intitulată Japonezii, eu și Ihuc Mihuc (1980) fiind menționată favorabil în presa
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
este rodul unor rescrieri succesive (și concentrice), marcate prin datare. Studiul Meșterul Manole, amplificare și aprofundare a unei schițe inițiale (Manole, meșterul fiind chiar textul de debut al criticului în „Echinox”), urmată de o versiune intermediară (Apărarea unui voievod, în „Almanahul «Ramuri»”, 1985), rămâne elocvent pentru traiectul actului critic. Autorul optează pentru interpretarea celebrei balade drept „piatră de temelie în exegeza mitului estetic la români”, citind-o prin prisma mitului dedalic. E implicată astfel tema căutării (itinerarul prin labirint, traseul inițiatic
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
al perfectibilității, T, 1984, 12; Voicu Bugariu, Tineri prozatori, SLAST, 1986, 13; Ion Hobana, Anatomy of Wonder. A Critical Guide to Science Fiction, Londra, 1987, 562-570; Alex. Ștefănescu, Ars longa, prosa brevis, RL, 1990, 7; Ioan T. Morar, „Generoasele cercuri”, „Almanah «Anticipația»”, 1990; George Arion, Tiran după tiran, FLC, 1993, 50; Paul Schveiger, „O mie nouă sute nouăzeci și patru sau Schimbarea care nu schimbă nimic”, „Viața noastră” (Tel Aviv), 1997, 18 iulie; Rusu, Membrii Academiei, 400; Opriță, Anticipația, 306-309, 554-555. E.M.
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1960-1966), obținând licența în 1968. Între 1969 și 1971 a fost, pe rând, profesor de limba și literatura română în Transilvania și în Moldova și redactor la „Almanahul literar” al Uniunii Scriitorilor și la revista „Argeș” din Pitești. Din 1971 începe spectacolele de muzică și poezie, acompaniat de propria-i orchestră, intitulată „Baaad”; reînviind tradiția menestrelilor medievali, poetul își pune pe muzică versurile, dar interpretează și poeme de
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
semnate de Nicolae Novac, V. Posteucă, Ovidiu Vuia, Vasile Vasilache, Ștefan G. Teodoru, Eugen A. Giurgiu, D. Paulescu, Radu Cosmin, Iosefina Ciobanu, Vasile Preda, Ion Brătianu. Interesante sunt îndeosebi grupajele realizate de Nicolae Novac în câteva numere. Revista editează un almanah pe 1989 și o publicație congeneră, „Ecoul României”. Alte colaborări: Ion Almăjan, Constantin Ioța, Ionel Ciobanu, Ioana Dinu, Traian Andreescu, Ion Mănescu, Alex. Pop, Veturia Manuilă, C. Aronescu, Aurel Manolescu, Mihai Mihăilă, Z. Albulescu, Teofil Lianu, Mihai D. Dutchevici, Victor
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
viață pentru muzică sunt două „monografii” dramatizate, Frédéric Chopin (1953) și Piotr Ilici Ceaikovski (1953). A colaborat la „Sămănătorul”, „L’Indépendance roumaine”, „La Patrie”, „Le Moment”, „Timpul”, „La Roumanie”, „Viața românească”, „Dreptatea”, „Curentul familiei”, „Gospodina”, „Biblioteca revistei «Catedra» Galați”, „Mariana”, „Almanahul teatrului românesc”, „Rampa”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (pe care a condus-o o vreme), „Teatrul Național” (București) ș.a. A mai semnat Ariel, Dionis, Mama Lola, Ilie Cambrea, Ion Pravilă. Cealaltă lumină, întâiul roman mai consistent, are, ca aproape toată
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
Ion Anestin, „Prințul cu două chipuri”, VRA, 1937, 471; Lucia Demetrius, Mărgărita Miller-Verghy, TIL, 1937, 9; Predescu, Encicl., 551; Gr. Tăușan, Antologie de amintiri literare, București, f.a., 467-476; Mihail Chirnoagă, „Cealaltă lumină”, UVR, 1944, 16; Agatha Grigorescu-Bacovia, Efigii literare feminine, „Almanahul femeii”, 1968, 110; Lucia Demetrius, Oameni pe care i-am cunoscut, „Almanahul literar”, 1971, 90; Nicolae Scurtu, Când a apărut romanul „Théano”, SLAST, 1986, 10; Scrisori - Densusianu, III, 125-129; Dicț. scriit. rom., III, 218-220. S.D.
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
Miller-Verghy, TIL, 1937, 9; Predescu, Encicl., 551; Gr. Tăușan, Antologie de amintiri literare, București, f.a., 467-476; Mihail Chirnoagă, „Cealaltă lumină”, UVR, 1944, 16; Agatha Grigorescu-Bacovia, Efigii literare feminine, „Almanahul femeii”, 1968, 110; Lucia Demetrius, Oameni pe care i-am cunoscut, „Almanahul literar”, 1971, 90; Nicolae Scurtu, Când a apărut romanul „Théano”, SLAST, 1986, 10; Scrisori - Densusianu, III, 125-129; Dicț. scriit. rom., III, 218-220. S.D.
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
1944). Următoarea scriere e nuvela Întoarcerea lui Nicolae Coșoiu, publicată în „Lupta Ardealului” (1949). Primul volum de proză, romanul Pâine albă (1952; Premiul de Stat), va fi tradus în limbile maghiară, germană, bulgară și albaneză. A colaborat la „Lupta Ardealului”, „Almanahul literar”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Tânărul scriitor”, „Tribuna”, „Steaua” ș.a. Scrierile lui M. din anii ’50 - Sfat prețios (1952), Matca (1953), Un flăcău pe plac (1953), Povestiri (1955) ș.a. - sunt puternic afectate de obediența față de exigențele propagandistice impuse literaturii de
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
1950-1951), unde e scurtă vreme cadru didactic și concomitent inspector-șef în Comitetul pentru Cultură și Artă de pe lângă Consiliul de Miniștri. A fost redactor la ziarul „Lupta Ardealului” din Cluj (1947 și 1948, în timpul vacanțelor școlare), ulterior la revista clujeană „Almanahul literar” (1949-1950), la „Contemporanul” (1952-1953) și „Scânteia” (1957-1960). Din 1954 este cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din București, unde predă literatura română; din 1962 devine conferențiar, iar din 1969 profesor. Din 1956 este doctor în științe filologice
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
1981-1996), ca instructor în Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1973-1975), lector la Centrala Editorială (1976-1981). Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București, cu teza Jean Bart. Viața și opera (1989). Debutează la „Luceafărul” în 1962. Colaborează la „Almanah literar”, „Argeș”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista bibliotecilor”, „Revista de etnografie și folclor”, „România literară”, „România pitorească”, „Academica”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul românesc” ș. a. În 1989 inițiază la Râmnicu Vâlcea, revista „Izvorașul”. A fost distins în 2003 cu
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
1907; Povești, Sibiu, [1908]; Noi - și ceilalți români, Sibiu, 1909; Ardealul, vol. I: Ținuturile de pe Olt, vol. II: Ținuturile de pe Mureș, Brașov, 1911-1913. Repere bibliografice: Andrei Bârseanu, Istoria școalelor centrale române gr. or. din Brașov, Brașov, 1902, 588; Silvestru Moldovan, „Almanahul scriitorilor de la noi”, 1914, 111-118; Vasile C. Osvadă, Un vrednic gazetar ardelean: Silvestru Moldovan, „Almanahul presei române”, 1926, 82-84; Petrea Dascălu (Ion Agârbiceanu), Amintiri recunoscătoare, LU, 1935, 46; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Dicț. lit. 1900, 585; Dicț
MOLDOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]