1,032 matches
-
element constitutiv al unui sistem social care îi impune felul de a gândi și de a acționa. Este profund ancorată în ideologia romană, care îi determină până și reacțiile cele mai spontane. Personajul chaucerian dobândește valențe noi, apare ca fiind altruistă, nu se gândește doar la reputația proprie, ci mai mult la cea a soțului, pe care nu vrea să-l înjosească cu nimic prin purtarea ei și al cărui nume consideră că nu trebuie întinat cu nimic („Le-a spus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
voie cu inamicii. Am constatat cu tristețe că sentimentul „nedreptățirii” animă destui autori, nu puțini, și le strică de obicei și bucuria la care dotarea naturală pentru artă, câtă există, le-ar da dreptul. Dl. Grigurcu poate să pară cuiva altruist când dă seama public de nedreptatea făcută altora, dar ar fi și mai generos dacă s-ar bucura de favoarea făcută lor de divinitate. Poți să deplângi nedreptățile făcute în ordine omenească lui Voiculescu, Radu Gyr și altora care și-
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
poată demonstra independența, acest modul sentimental, construit pentru altă formă de viață, se poate transforma Într-un obstacol important, mai ales pentru că vechile mecanisme evolutive sunt greu de eliminat. Modulele afective pot intra În coliziune. Ființa umană este egoistă și altruistă, independentă și socială, pasională și rațională. Pentru a ne ușura supraviețuirea, evoluția a Încercat să organizeze această babilonie de mecanisme independente. Apar mari sisteme unificatoare: limbajul, rațiunea, capacitatea de planificare și decizie. Dar aceste structuri superioare sunt foarte tinere și
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
suferință, ci antrenament, crearea de posibilități pentru a realiza un proiect. Suferința e o durere pe care nu o alegem noi și care nu are sens. Trebuie să coordonăm impulsuri diferite. Ființa umană e făcută pentru a fi egoistă și altruistă, pentru joc, dar și pentru rigoare, pentru plăcere și pentru grandoare, pentru singurătate și pentru companie. Are un dinamism centripet și unul centrifug. Ca să armonizezi aceste elemente contradictorii, este nevoie de un mare efort al inteligenței. Ca să-l denumesc, doresc
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
ziarul „Înainte” și o strângere de mână.” Într-un alt mesaj, venit de la comuna Tălpigi, se spune cu aceeași simpatie și vorbe de încurajare: 84 „În revărsatul zorilor, a unui nou an (1935) gândul unui mănunchi de dascăli inimoși și altruiști... se îmbină pentru o operă comună, modestă, dar intensă. . . Vă urez ÎNAINTE!" „În lupta cu asperitățile vremii, ziarul cade, suprimat de acestea" încheie profesorul Constantin Parfene documentarul său din Vremea nouă, Vaslui, nr.214/1968. Învățătorii de la Înainte au desfășurat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de paritate! Pentru mai multe detalii Schruijer S.G.L., Mostert I., „Creativity and sex composition: An expérimental illustration”, în European Journal of Work and Organizational Psychology, nr. 6(2), 1997, p. 175-182. Generozitatea bărbaților și bunăvoința femeilor sunt calități cu adevărat altruiste? Romantismul și teoria semnalului costisitor la bărbați și la femei O descoperire uimitoare și provocatoare: se pare că persoanele care dau dovadă de bunăvoință față de ceilalți ascund în realitate un... interes egoist... Sunt numeroși factorii care ne vor influența să
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
schimb, în acest caz, nu se observă nici un efect al romantismului asupra disponibilității bărbaților de a fi de folos celorlalți... Consum Voluntariat Neutru Întâlnire Neutru Întâlnire Influența romantismului asupra motivațiilor bărbaților și femeilor de a consuma și de a fi altruiști Acest experiment arată că oamenii nu își distribuie resursele tot timpul și la întâmplare. Vom întâlni mai mulți bărbați generoși și mai multe femei ce își demonstrează utilitatea socială mai ales atunci când există un impact în plan sexual... Cercetătorii au
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate. b) Modificăile accentuate ale vieții afective și ale voinței duc la apariția fenomenelor de conduită greșită școlară. Dintre acestea fac parte: toleranța scăzută la frustrare, labilitate afectivă pronunțată, potențial agresiv ridicat, indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Sentimentul de frustrare exprimă starea de disconfort În raport cu o trebuință sau aspirație, care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Oamenii În general au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), În funcție de cît de mult sunt dispuși să
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
ideea lui Shils referitoare la consangvinitate și relație genetică sau biologică. Esența identității este însăși legătura de sânge; identitatea este o formă derivată de nepotism. "Toate organismele sociale sunt biologic programate să fie nepotiste, adică să se comporte favorabil (sau "altruist") cu ceilalți în funcție de gradul real sau perceput al originii comune. Organismele sociale au evoluat să fie nepotiste pentru că investițiile altruiste în organisme cu care nu se află în relație înseamnă risipă biologică [...]" (van den Berghe, 1995:360). Diferențele semnificative față de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o formă derivată de nepotism. "Toate organismele sociale sunt biologic programate să fie nepotiste, adică să se comporte favorabil (sau "altruist") cu ceilalți în funcție de gradul real sau perceput al originii comune. Organismele sociale au evoluat să fie nepotiste pentru că investițiile altruiste în organisme cu care nu se află în relație înseamnă risipă biologică [...]" (van den Berghe, 1995:360). Diferențele semnificative față de Shils și Geertz sunt: accentul puternic pe ideea determinanților biologici sau genetici și ideea de comparație inter-societală. Fiind animale inteligente
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
realmente ceea ce vor ei cu adevărat să pară. Altruismul, dăruirea de sine, zice Lovinescu, sunt factori negativi, ce dizolvă personalitatea și, o dată cu ea, puterea de a visa, iluzia creatoare. De aceea, chiar dacă sunt admirabili din punct de vedere moral, oamenii altruiști, înclinați prin însăși natura lor la sacrificiul de sine, ilustrează de fapt un anumit conformism față de împrejurările concrete ale existenței, o slăbiciune de înger ce-i îndeamnă să prețuiască mai mult persoana aproapelui decât propria lor persoană. Propensiunea aceasta spre
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
conducătorul se dezinteresează de toate dimensiunile fără discriminare; el mai degrabă încurcă, blochează realizarea scopurilor grupului și organizației; este un conducător numit Negativul; - conducătorul se centrează exclusiv doar pe una dintre dimensiuni: doar pe sarcină (Autocratul); doar pe relațiile umane (Altruistul); doar pe randament / productivitate (Birocratul); - conducătorul se centrează în grade diferite pe două dintre cele trei dimensiuni; din combinația orientării spre relațiile umane cu orientarea spre sarcina apar patru stiluri de conducere fundamental. Considerând că aceste patru stiluri de conducere
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
conducătorul se dezinteresează de toate dimensiunile fără discriminare; el mai degrabă încurcă, blochează realizarea scopurilor grupului și organizației; este un conducător numit Negativul; - conducătorul se centrează exclusiv doar pe una dintre dimensiuni: doar pe sarcină (Autocratul); doar pe relațiile umane (Altruistul); doar pe randament / productivitate (Birocratul); - conducătorul se centrează în grade diferite pe două dintre cele trei dimensiuni; din combinația orientării spre relațiile umane cu orientarea spre sarcina apar patru stiluri de conducere fundamental. Considerând că aceste patru stiluri de conducere
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
înțelepți, în defavoarea Modernilor ce sunt înveninați și leneși. Focalizarea se face și asupra finalității celor două tipuri de demers Modernii se au în vedere doar pe ei înșiși, fără a fi capabili să ofere modele pertinente, pe când Anticii au scopuri altruiste, mult mai nobile, după cum se sugerează prin replica finală a albinei: "...tot ceea ce am adunat, am adunat prin trudă multă și căutare, prin cutreier în toate ungherele firii; deosebirea este că, în loc de venin și bale, am ales mai curând pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
preocupare pentru îmbogățirea culturii o citim în definiția dată "omului literat" în articolul cu același titlu: "Omul literat este acela a cărui meserie îl îndatorează a cultiva a sa minte spre a putea spori cunoștința altora"211 Această raportare oarecum altruistă la Celălalt, subsumată unei finalități educative ține, de asemenea, de viziunea ontologică a clasicismului. De altfel, în același articol publicat în Albina în 1839, Asachi reia importanța modelelor și a valorificării ideilor clasice, mai ales ale Antichității. Exemplele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
parte în zilele noastre din liturghia de Kippur, solemnitate de penitență, într-un spirit apropiat de obiceiul medieval al liturgizării catastrofelor și martiriilor pentru întărirea generațiilor viitoare 7. A muri pentru a sfinți Numele lui Dumnezeu este considerat un act altruist: mori pentru Dumnezeu, din iubire de Dumnezeu, nu pentru a primi o răsplată. Iar dacă ești dispus să consimți la acest sacrificiu suprem, nu ești mai puțin convins că scopul final al creării omului și justificarea Legământului înseamnă înainte de toate
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
voință de putere, nu există nici o altă forță fizică, dinamică sau psihică în afară de aceasta" (p. 11). Acestea ar fi așadar fundamentele filosofice. Dar Schiller își supralicitează teoria afirmînd că "Neuroștiința descrie multe tipare de comportament existente în creier, inclusiv impulsuri altruiste (ca să vezi!), care nu pot fi toate derivate din vreo forță "psihică" unitară". Cu alte cuvinte omul ar fi așa un fel de aglutinare a unor tare psihice înnăscute și disparate, reacționînd probabil la stimuli. Asta potrivit noii științe a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
exploatării celor mai slabi sunt tot atâtea principii care n-au eșuat. Chiar dacă spiritul de sacrificiu și idealul de „a trăi pentru alții” nu mai sunt profesate, nu putem asimila cultura hiperconsumului cu gradul zero al valorilor și al comportamentelor altruiste. Sentimentele de empatie și gesturile de solidaritate să fie oare pe cale de dispariție? Cum să înțelegem, în acest caz, înmulțirea asociațiilor și a societăților benevole 30. În ciuda tuturor formelor de indiferență pentru celălalt, societățile noastre favorizează mai degrabă identificarea cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
valorilor, la cinism și la un relativism generalizat. În pofida domniei principiului „toate-s o apă și-un pământ”, majoritatea a oamenilor au convingeri morale care se exprimă prin reacții de indignare, dar și prin diferite feluri de comportamente „responsabile” sau altruiste. Asistăm nu atât la dispariția nihilistă a idealurilor, cât la o nouă organizare socială a eticului compatibil cu individul hipermodern. Idealurile de Bine și de Drept sunt oricum, dar nu moarte: chiar dacă nu construiesc o lume după chipul și asemănarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
psihologiei în domeniul militar. Astfel, unii dintre aceștia consideră pur și simplu că teoriile contingente mai mult au amăgit decât au folosit (Donohue, 1994), ele constituind doar un exercițiu scolastic. Pentru o organizație care operează cu valori netranzacționabile - patriotismul, spiritul altruist, datoria - sunt necesare alte raporturi lider - subaltern, o altă viziune asupra conducerii. Tot atât de adevărat este însă și faptul că membrul obișnuit al organizației militare - soldatul, subofițerul - se poate confrunta cu activități cotidiene extrem de rutiniere și la care valorile amintite nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sau pe sarcini (cum a fost focusarea), în ce fel au fost utilizate cunoștințele acumulate (care a fost utilitatea) și care au fost recompensele (extrinseci-intrinseci), ținând cont că, pentru o parte a grupului de beneficiari, acțiunea este declarativ de tip altruist (cazul liderilor proiectelor de mică infrastructură rurală), iar pentru alții, mai curând, de tip egoist altruist (este cazul liderilor proiectelor de activități generatoare de venit, unde motivațiile ar trebui să fie conform obiectivelor proiectelor atât de ordin personal, cât și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a fost utilitatea) și care au fost recompensele (extrinseci-intrinseci), ținând cont că, pentru o parte a grupului de beneficiari, acțiunea este declarativ de tip altruist (cazul liderilor proiectelor de mică infrastructură rurală), iar pentru alții, mai curând, de tip egoist altruist (este cazul liderilor proiectelor de activități generatoare de venit, unde motivațiile ar trebui să fie conform obiectivelor proiectelor atât de ordin personal, cât și de ordin comunitar). Profilele celor patru orientări ale supervizării La discuțiile de grup au fost puse
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Noela Winifred Murphy, HYPERLINK "http://www.adt.caul.edu.au" www.adt.caul.edu.au, accesată pe martie 2006. Serge Moscovici (1998) distinge trei tipuri pure de altruism (particiativ, normativ și fiduciar) și două tipuri combinate (altruismul egoist și egoismul altruist). Participanții la focus grupuri sunt participanții la activitățile de rețea ale FRDS (networking), de unde rezultă posibile influențe datorate unui factor nou. Totuși, în privința solidității cunoștințelor despre procedurile FRDS și a percepției relației supervizorilor cu comunitatea, la activitățile de rețea nu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nu trebuie să reprezinte doar un mijloc (instrument) calificat de producere a unor bunuri materiale publice, el trebuie să fie, în același timp, în stare să se exprime ca om pentru om, ca persoană capabilă de a promova raporturi sociale altruiste”. Sunt cunoscute cercetările lui J. Piaget asupra reversibilității intelectuale, în care el vedea un factor esențial al obținerii progresului intelectual. Specific acestei capacități a „reversibilității” sunt, după J. Piaget, următoarele posibilități: a) de a reveni la punctul de pornire în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu sânge pe zeul setos de războaie”. (op. cit., p. 418) Numai sub influența înțelesului rațional / intelectual, viața afectivă se poate eleva, poate integra noi sensuri și semnificații, care s-ar îndrepta spre „ținutul conduitelor morale”, de tipul celor dezinteresate sau altruiste. „Lupta cu înclinațiile inimii implică — arată V. Pavelcu — o mare dorință de obiectivitate, iar obiectivitatea înseamnă sacrificiu de sine, curaj, o considerabilă tărie morală și o mare iubire de adevăr. Numai prin jertfirea tendințelor noastre personale, egoiste și efemere, pentru
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]