9,188 matches
-
pentru că nu aveți acest drept. Credeți că haina vi-l dă?! Nu este adevărat : haina vă dă dreptul să nu lăsați pe nimeni să plece fără să primească ceva de la Domnul. În nici un caz, însă, nu vă dă dreptul să alungați oamenii din biserica voastră (eu aș zice mai degrabă că este a Domnului) pentru că nu vi s-au spovedit vouă sau numai pentru că au altă religie, chiar dacă, sau cu atât mai mult, vor să treacă prin ritualul nostru. Nu vă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
fost și bombardată psihotronic și paranormal și nu numai eu, ci și cei dragi mie. Vă dau un sfat: când simțiți că începe să vă țiuie o ureche sau chiar amândouă, încercați cât mai repede să le astupați și să alungați țiuitul, pentru că asta este clar manipulare psihotronică negativă. În toată această perioadă am avut doar două vise mai importante pentru mine: într-o noapte am ajuns pe undeva tot prin zona gri unde era adunată o mulțime de oameni și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
trei de zile de tăcere. Pentru că... discuțiile despre vreme și alte asemenea fleacuri erau de fapt același lucru: niște tăceri deghizate. Cel puțin când era vorba despre ei. De fiecare dată când forma numărul de telefon, își propunea să-și alunge temerile și să-i spună tot ce avea de spus. Însă nu reușea să meargă până la capăt. O inexplicabilă stare de panică o cuprindea brusc. În disperare de cauză, începuse tot mai des să-și noteze fiecare gând pe mici
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
din jurul nostru: suferința unui copac mutilat de ieșirile unor teribiliști fără ocupație, suferința unei păduri sufocate de gunoaiele lăsate în urmă de hoardele amatoare de relaxare în inima naturii, printre nori groși de fum, suferința unui câine flămând, bolnav și alungat de ici, acolo pentru simplul motiv că nu aparține nimănui. Se spune că omul ar fi cea mai evoluată ființă (în situația în care nu s-a dovedit încă existența extratereștrilor). Și totuși, se pare că această evoluție a stagnat
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
viață, pe care o colorează, dându-i o frumusețe tragică, dar și de moarte, pe care o incită, îi dă un plus de candoare și de veridicitate. Moartea este în permanent tangou cu viața, cu noi, ne cheamă și ne alungă, ne recită poeme și ne ține serenade. Poetul nu face altceva decât să o imite. La rândul lui, cheamă moartea cu seriozitate sau fără, apoi o pune pe fugă numai ca să o poată chema din nou. Când moartea se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
acolo printre puieți, dar Ghiță, fiind din neam de uscătură, replică: Da′ ce, îi pământu’ tat’tu și al lui mă’ta? Nu cumva ți s-a urât cu binele? Toader se apropie de el și-l trage de urechi alungându l. Ghiță plecă acasă, plângând și trântindu-se cu fundul de pământ că el nu se mai duce cu animalele la pășunat că-l bate Toader Rotaru. Celelate două pușlamale, Dumitru și Costache Cristescu, fratele mai mare a lui Ghiță
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de vreo trei luni o fată, căci evreul o îngrămădise pe fată în timp ce lucra la prăvălie și aceasta, adică Dochia Rahin, a rămas însărcinată cu evreul. Și cum Lupu, căci așa se numea patronul, nu avea copii, urma s-o alunge pe soția lui și să se căsătorească cu Dochia. Evreica a chemat slujnica și i a spus: Vezi femeia asta? Nu are fete, are doi băieți mari și își dorește să aibă o fată. Dacă vrei să mai rămâi la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să nu cumva să facă o prostie să le Flora Stănescu - facă familia de râs. Bunica Îi povestea de unele fete neascultătoare care au sfârșit foarte rău. La vremea aceea o fată care trăia cu un băiat Înainte de cununie, era alungată din sat, ca să nu se abată asupra satului vreo nenorocire. Cuminte din fire dar și frumoasă tânăra Letiția nu putea trece neobservată de colegii de liceu, cu care făcea naveta până la liceul cel mai apropiat de satul bunicilor ei. Așa
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Dar tată, nu am stabilit nimic, ea este fata care-mi place...ce dacă nu este pe rit vechi? În casa mea nu are ce căuta. Niciodată să nu mai pomenești cuiva, despre așa o prostie. Ori vrei să fim alungați din sat cu pietre? I-ai promis fetei ceva? Nu, tată, ea nu știe nimic, era doar un gând al meu, se văzuse bietul băiat nevoit să-și mintă tatăl, ca să nu iște un scandal și mai mare. O negură
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
tăiat scânduri, Îi luase tatăl Încă din copilărie, nici nu ncepuse liceul, când a simțit Într-adevăr greul situației lor materiale. Fulgerător și dramatic În aceeași măsură. Apa dușului se oprise, deci Teia urma să iasă curând iar Andrea Își alungase repede din minte acel tragic eveniment din familia lor. Trecuseră mai bine de patru ani de atunci, dar mama ei nu a mai putut să se apropie de nimeni. Toată energia și atenția ei o focalizase asupra singurului ei copil
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
fost și bombardată psihotronic și paranormal și nu numai eu, ci și cei dragi mie. Vă dau un sfat: când simțiți că începe să vă țiuie o ureche sau chiar amândouă, încercați cât mai repede să le astupați și să alungați țiuitul, pentru că asta este clar manipulare psihotronică negativă. În toată această perioadă am avut doar două vise mai importante pentru mine: într-o noapte am ajuns pe undeva tot prin zona gri unde era adunată o mulțime de oameni și
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
din care va erupe feminitatea ei desăvârșită, se vrea femeie cu toate că se teme de femeia din ea. Își reamintește plăcut declarația de dragoste a lui Vâlsan: “Am văzut numai...femeia!”, fecioara Manuela are conștiința femeii Manuela, pe care n-o alungă din imaginea sa. Acest sentiment de siguranță va mai diminua șarpele verde al geloziei. VOLUBILIS Voluptețea o face pe eroină să trăiască acut dorința înfăptuirii cuplului. Plăcut femeiesc, noțiunea de cuplu înseamnă încolacire, ea este o iederă. Câtă senzualitate în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Ar trebui mai întâi să te rogi cu umilință, ca să dobândești curăția sufletului, încât să poți primi cu toată inima credința în acest Adevăr. El îți va coborâ în suflet ca o limbă de foc și îți va lumina viața alungând umbrele îndoielii și frisonul spaimei de necunoscut...” Teodora a vorbit mai mult decât altădată. Ultimele cuvinte l-au pus pe gânduri pe Domnul R. S-ar putea ca tocmai această „spaimă de necunoscut” să fi dus la inventarea filosofiilor!... Țelul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
frumoasă fată de la marginea satului". Huuu! făcu Ilinca scoțînd limba. Să-ți fie rușine! Și-și văzu mai departe de treabă, păstrînd pentru un moment mai potrivit un dinte de otravă rezervat Bărzăunului. Curioasă din fire însă, nu-și putea alunga deloc din minte gîndul la tăblițele descoperite de Bărzăun. Dar dacă pe o tăbliță din astea e planul comorii? își zise ea, rămînînd nemișcată în coada cazmalei, cu ochii țintă la Bărzăun. Acesta, gîndind că ar fi putut-o supăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ilinca!... răsună plină de duioșie întrebarea lui Virgil, te-ai lovit cumva? Și în imaginația lui o și vedea pe sărmana fată cu un deget zdrelit... ori cu o rană adîncă la picior... ori mușcată de o viperă... Dar imediat alungă din minte astfel de vedenii groaznice, ca nu cumva să izbucnească și el în plîns. Ce ai, Ilinca? mai întrebă o dată. N-am nimic! Lăsați-mă-n pace! răspunse Ilinca printre sughițuri și-și șterse ochii cu mîneca treningului. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
său. De bucurie îi dădură lacrimile și se străduia să-l ferească de colții lui Napoleon, care continua să latre și să se repeadă la el. Țibă de-aici, criminalule! strigă cît putu Bărzăunul. Vlad și Tomiță reușiră să-l alunge pe Napoleon și acum aruncau după el cu pietre, amenințîndu-l cu cele mai năprasnice torturi dacă se mai apropie de ied. Ilinca începu să țopăie fericită în jurul lui Virgil și să-l roage de mama focului să-i dea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de mult pierde în fața Ilincăi cu aceste vorbe! Cum să-l duci acasă? se opuse și Tomiță. Tu ai în curte cel mai colțos cîine din sat. N-a rămas nici un copil nemușcat de el. Nu mă interesează cîinele! Îl alung! Eu vreau să iau iedul și gata! Fă cum vrei, se arătă nepăsător Vlad, dîndu-și seama că altfel ar pierde orice trecere în fața Ilincăi. Hai să plecăm, se rugă Ilinca. Cum să plecăm? se împotrivi Tomiță. Și comoara? Păi da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nu s-a plîns de nimic. Mergeau mereu pe niște urme nevăzute, atrași de o forță străină de voința lor. Astfel ajunseră la marginea poienii unde păștea vaca lui Vlad. O albină se așeză pe umărul Bărzăunului, dar n-o alungă nimeni. Nu departe se auzea clipocitul liniștit al izvorului... Iar de partea cealaltă a poienii, chiar la marginea pădurii, văzură cel mai frumos tablou din viața lor: mama și puiul la un loc. Căprioara ținea capul ridicat, mișcînd mereu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fi recăpătat cu timpul importanța cuvenită, dacă nu și-ar fi făcut apariția în preajma lor Napoleon. Sosise pe nesimțite și se așezase, cu botul pe labe, nu departe de săpători, privindu-i cu teamă și neîncredere. Biata javră! După ce fusese alungată cu atîta furie, îndată după prinderea iedului, rătăcise, nimeni nu putea ști pe unde, trist și cu capul în pămînt, ca un mare nedreptățit. Și, la urma urmei, ce vină avea oare Napoleon? Dar, de, judecătorii l-au găsit, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
un mare nedreptățit. Și, la urma urmei, ce vină avea oare Napoleon? Dar, de, judecătorii l-au găsit, după cum ați văzut, extrem de vinovat, chiar numai și pentru faptul de a fi alergat un ied! Au vrut din nou să-l alunge. Napoleon însă n-a mai plecat... Era sătul de singurătate... Așa că s-a întins jos, scheunînd și dînd prietenos din coadă, ca și cum ar fi vrut să spună că el n-are nici o vină, că a vrut să se joace cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nefirească... Nu vedea pe nimeni și nimic în jurul său și ultimele raze ale soarelui păreau aduse special de cineva pentru a-i da o înfățișare de om fericit. Aproape că nu reușea să se gîndească la nimic, pentru a nu alunga cu vreun gînd nedorit bucuria fără seamăn care-l năpădise. Ilinca îi dovedise din nou că ține la el... și numai la el. Dar dacă ține și la Vlad și nu vrea să-mi spună? gîndi el cu voce tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
astea, așa că... ce mai vorbă! Se opri și se așeză pe banca de lîngă poartă pentru a-și lega șiretul. Cîinele îl simți numaidecît și începu să hămăie de mama focului. Noroc mare că Ilinca se afla prin apropiere și alungă javra. Apoi deschise poarta să vadă ce se-ntîmplă în uliță. Cînd colo dădu cu ochii de Bărzăun. În primul moment începu să rîdă, apoi se apropie miloasă de el. Ce-i cu tine, Ticule?... Ți s-a întîmplat ceva? Eh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
totul. Se simți iar trist și neînsemnat și lăsă capul în piept ca un învins. Zări o furnică încercînd să atace o omidă... De prima dată i-a venit chef să le omoare pe amîndouă, dar se răzgîndi imediat și alungă furnica cu degetul în altă parte. Ce-i cu tine? auzi el deodată glasul puțin ironic al Ilincăi. Ori nu cumva vrei să zici că ai și tu scrise poezii?... Zi, mă, ce stai așa, ca o mămăligă? "Mămăligă", gîndi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
baze permanente speciale pe Lună și Marte sau care să orbiteze în jurul lor, așa cum se anunță că vor fi instalate pănă în anii 2020-2050. Omul visează să zboare în Univers unde se află zei și raiul din care a fost alungat în vremurile biblice. Adam: Mai era o întrebare: răcirea sau încălzirea globală a Pămăntului nu-i o simplă glumă. Important este care va fi ordinea și de ce? Oamenii de știință susțin că prima etapă va fi încălzirea. Apoi degradarea naturii
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Cerului". (Ca într-o zi de sărbătoare). Dar mâna trebuie să fie curată. Pentru Hölderlin, poetizarea infinitului din afară de către infinitul spiritual lăuntric este destinarea oricărei poezii: "spirit infinit în viața infinită". În vremi de restriște a poeziei, când este alungată din viață, Frumusețea își află refugiul pe crestele spiritului, de unde se întoarce pentru a reîntemeia poetic viața omenească. Altitudinea cosmică a gândirii poetice hölderliniene merge până la a confunda pe Dumnezeu cu starea poetică; Această lume nu este atât de săracă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]