1,052 matches
-
aveau. Și eu nu mă regăseam în nimic din toate astea. Soră-mea n-a împărțit niciodată nimic cu mine. Chiar și de ziua ei eram forțată să fiu „sclava ei personală“ ca să mi se dea și mie câteva dulciuri amărâte. În adolescență ne certam ca nebunele. Mă acuza că o copiez când mi-am dat găuri în urechi la trei săptămâni după ce și-a dat ea. De parcă ar fi fost singura fată de pe planetă care a făcut asta. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
fond de pensie, în loc să‑mi cumpăr încă o pereche de pantofi. Dar, pe de altă parte - ce poți face cu un fond de pensie de 90 de lire? Nu îmi ajunge ca să mă țină la bătrânețe, nu? Nouăzeci de lire amărâte. Oricum, până o să‑mbătrânesc eu, lumea o să explodeze sau mai știu eu ce. În vreme ce o pereche de pantofi este ceva tangibil, e acolo, în mâna ta... Of, la naiba. Trebuie să mi le iau. — Domnule Smeath, trebuie să plec, zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
spus și că vrea să fie prietenă cu tine din simplul motiv că știe că treaba asta mă irită pe mine. Ți-a spus Deborah asta? Un câine căruia i s-a luat osul preferat n-ar fi arătat mai amărât. Julia a clătinat din cap și s-a aplecat să-i ia mâna într-a ei. Dragul meu, știu că tu ții la ea, dar Deborah nu e acea domnișoară Tiggywinkle, blândă și modestă, care crezi tu că e. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
dovada vie că lucrurile stau bine la capitolul ăsta. Alison a mai adăugat o linguriță de zahăr în ceai. Avea nevoie de o infuzie de energie. Îmi închipui că problema o să se dovedească a fi la mine, a adăugat ea amărâtă. —Ei, oricum, a intervenit Fiona veselă, când a zis că e împotriva intervenției medicilor, Luca a crezut că te refereai la alți oameni. Când o să afle că tu ești cea care are nevoie de așa ceva, sunt sigură c-o să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Susan a dat din cap și-a povestit, în detaliu, discuția nocturnă pe care o purtase cu Nick. Am simțit că dorințele mele sunt călcate în picioare, de parcă eu n-aș conta nici cât negru sub unghie, a încheiat ea amărâtă. Așa că m-am gândit că zece zile în care să fac ceva complet diferit de ceea ce fac de obicei, în viața asta banală a mea, ar putea să-mi facă foarte bine. Iar în lipsa ta, Nick ar învăța să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Fiona, Julia și Alison. Fiona și Alison erau în jeanși și în pulovere, în schimb Julia arăta uluitor, ca de obicei, fiind îmbrăcată într-un costum negru mulat și o cămașă albă, apretată. —Au trecut trei zile, a spus bărbatul amărât, repetând ceea ce cu toții știau deja. Nu e bine, nu e deloc bine. Asta e ceea ce ți-a spus doctorul? l-a întrebat Julia îngrijorată, mângâind părul lui Susan și dându-i la o parte o șuviță rătăcită pe obraz. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Nu-ți face griji, Jake, i-a spus cu blândețe. Lasă-l pe tata să plece. Cred că tuturor o să ne prindă bine o perioadă de distanțare. O să rezolvăm problema altă dată. —Ești sigură? Jake s-a uitat la ea amărât. — Îmi pare așa de rău. Dacă știam c-o să se întâmple așa, atunci nu i-aș mai fi spus tatei niciodată. Aș fi păstrat secretul pentru totdeauna. Fiona a traversat camera cu brațele larg deschise și l-a strâns cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Era 6:30 dimineața. —Știu de ce eu sunt trează la ora asta nenoricită, a zis ea dând din cap către Jessica. Dar tu de ce-ai căzut din pat odată cu păsăretul? — N-am putut să dorm, i-a răspuns Jake amărât. Fiona s-a dus la ceainicul electric. Fiind deja plin cu apă, femeia n-a făcut decât să apese pe butonul de pornire. —Te înțeleg perfect. Cineva a dat o afurisită de petrecere în josul străzii, iar zgomotul a fost infernal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
aici... cât eu am bătut câmpii despre Jake, iar Susan ne-a povestit despre părinții lui Caitlin... în tot timpul ăsta tu ai tăcut chitic și nu ne-ai spus nimic de vestea asta bombă? Alison a clătinat din cap amărâtă. —De ce Dumnezeu nu ne-ai zis pân-acum? a întrebat-o Susan. Pentru că n-am vrut ca vestea asta să ne domine prânzul, a răspuns ea cu o voce scăzută. Am vrut ca înainte să aud noutățile voastre. Înțelegeți? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
astea, și totuși nimănui nu i-ar da mâna să calce pe urmele lui madam Trifu, devenită în timp un etalon și un termen de comparație, căci orice profesor sau supraveghetor s-ar socoti mic copil pe lângă ea. Niște păcate amărâte. Cine și-ar pune mintea cu nevasta aia de milițian? Blondă vopsită și cârlionțată artificial, ușor sărită de patruj’ de ani, înaltă și masivă, cu o constituție atletică întru câtva, de aruncătoare de disc, și cu palmele alea de caratistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Jeff se crede feminist, i-am atras eu atenția. Mai degrabă o să ne spună el ce părere are despre noile reclame TV la tampoane și de ce sunt Înjositoare pentru femei. Așa Își Închipuie el că face conversație. — E un ticălos amărât. Rachel sorbi lung din pahar. — Ia zi, continuă ea pe un ton mai serios, ce părere ai despre oră? N-ai prea venit În ultima vreme, nu? — A fost foarte bine, am spus cu toată sinceritatea. Ne-am simțit excelent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
trecătoare cu una dintre cele trei gazde, să te trudești, Încetul cu Încetul, să le ocolești pe celelalte două, să le Înșeli vigilența, să le Îndepărtezi, să-ți atragi, negreșit, ostilitatea lor, să te vezi pe tine Însuți exclus, rușinat, amărât că ai stingherit, ai Întristat sau ai dezamăgit niște femei care n-au fost nici mai mult, nici mai puțin decât providențiale, iată o desfășurare de evenimente care ar fi corespuns În foarte mică măsură firii mele. Acestea fiind spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
maphiei. Poate că, Întrucât a fost excesiv de minuțioasă, admitem fără rezerve, descrierea făcută În aceste pagini Întunecatelor subterane prin care organizația criminală a pătruns În exploatarea funerară ar putea să fi făcut pe vreun cititor să se Întrebe ce maphie amărâtă era asta dacă nu avea alte modalități de a câștiga bani cu efort mult mai mic și cu profituri mai grase. Avea, și variate, ca oricare dintre congenerele sale răspândite prin toate colțurile lumii, Însă, extrem de abilă În echilibre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
în părul meu, înconjurându-l asemenea unei coroane împărătești, el stă în spatele meu, îi simt respirația pe gât, mai vrei cafea? Îmi pare rău, nu, trebuie să mă întorc la Noga, îmi scot fără voie coroana de pe cap, cu sufletul amărât. Vii mâine, mă întreabă el, iar eu spun, vom vedea, și el râde, e bine, eu sunt aici, nu trebuie să mă anunți dinainte, iar eu știu că el îmi va deschide întotdeauna ușa cu o fericire tăcută, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
crede-mă, iar eu ședeam plină de remușcări alături de el, cântărind vorbele sale, observându-i dezamăgită silueta scundă, bretonul asemenea coamei unui căluț căzându-i în ochi, și știam că în afara casei sale sufocante, cu părinții aceia bătrâni, cu sufletele amărâte, aștepta o lume întreagă, furtunoasă și provocatoare și eu eram singura care nu putea ajunge la ea și nu reușeam nici să îi ignor existența, până când într-o seară mi-a spus, m-am săturat să îți tot văd mutra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
eu batjocoritor, iar el suspină, fă-mi un bine, Naama, știi că în fiecare noapte nu fac decât să reconstruiesc în minte momentul acela, mă blestem pentru faptul că nu m-am putut abține, s-a întâmplat o singură dată amărâtă, se fâțâise pe lângă mine o zi întreagă într-o rochie scurtă, fără chiloți pe dedesubt, iar în clipa în care am rămas singuri, s-a năpustit asupra mea, mă uit în sertar și văd că se terminaseră prezervativele, iar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
am găsit o scrisoare și un pulover pe gât, de culoarea strugurilor negri. La mulți ani! Îți doresc multă fericire la cea de a douăzecea aniversare a vieții tale. De la a mea a trecut aproape un an și sunt mai amărâtă ca oricând, dar îmi doresc din tot sufletul să fii tu fericit pentru amândoi. Vorbesc serios. Am tricotat puloverul împreună cu Reiko, pentru că dacă l-aș fi făcut singură, ar fi fost gata de Ziua Îndrăgostiților. Partea tricotată frumos este a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și cine-mi mai cântă când voi toți sunteți plecați, se tânguia Dedi. Credeți că nouă nu ne pare rău?le spune Ismail și Rusalda. Noi am fost cei care am adus-o în șatră. Parcă o văd cât de amărâtă și spăriată era și mai mică decât acum. Și dă când am adus-o,Dumnezău ne-a ajutat.Ne-au mers toate din plin, am câștigat și-am adunat bani. În curând vom fi în stare să ne facem rost
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ia spus c-a bătut-o mama vitregă și-a fugit deacasă. Țiganilor făcându-li-se milă de ea au urcat-o în căruță ca s-o ducă la rudele ei fiindcă era în drumul lor. Fata, legănată de căruță, amărâtă cum era, a adormit. Când a ajuns în satul rudelor, era noapte. Pe cine să fi întrebat de rude, că fata dormise. S-au hotărât s-o ia cu ei, așa că fata s-a trezit în șatra țigănească. La început
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
erau niște straturi cu flori și mai încolo niște pomi, dar nu era grădina la care mă așteptam eu. Am fost atât de dezamăgită că m-am dezumflat ca un balon înțepat. Toată bucuria de la început dispăruse rămânând contariată și amărâtă. Când a venit mama la prânz să mă ia, nu mai eram fata de dimineață, cea voioasă. Abia am așteptat să plec ca să-i spun ce aveam pe suflet. I-am zis că nu mă mai duc la grădiniță, că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
aprins pe noptieră, Grigore privea umbrele imobile ce împestrițau odaia ca niște amintiri împietrite. Din când în când, cu coada ochiului, se uita la Nadina, care surâdea în ramă, încîntată de ea însăși. ― Câte ceasuri să fie?... Două! murmură dânsul amărât. La nouă mă așteaptă Dumescu și eu visez treaz la Nadina!... Doamne, Doamne, cât sunt de idiot! 6 A doua zi, până la prânz, Grigore a isprăvit cu bine toate afacerile. (Dumescu a fost amabil, ca totdeauna, a scontat polița armeanului
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Valea Câinelui însă, cu toate că e mai mică, e mai mânioasă, face mai multe stricăciuni, aproape în fiecare an, și nici nu seacă niciodată! Trecură valea. Drumul continua drept ca o ață și în puține minute intrară în Babaroaga, un sat amărât, două ulițe încrucișate, niște căscioare murdare, prin ogrăzi mulți copii și orătănii, ici-colo vreun țăran pipernicit, iar pe un dâmbuleț, mai afară, o bisericuță de lemn ca o jucărie stricată. Titu Herdelea deschise gura să întrebe ceva, dar Iuga i-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
niște oameni care se plângeau că i-ar fi înșelat la dijmuit. De atunci trăiește într-o frică de țărani, soră cu moartea. ― Cucoane Miroane, ce vă spuneam eu mereu? zise dânsul, îndată ce se așeză pe scaun, cu o înfățișare amărâtă, parcă ar fi băut oțet. N-ați auzit ce-am pățit? Adică de unde să auziți că și eu adineaori aflai pocinogul... M-au prădat, cucoane Miroane! O jumătate de vagon de porumb, pe puțin, azi-noapte, din hambarul cel nou!... Pândarii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vorbă bună aproape pentru fiecare om ce-l întîlnea. Titu Herdelea era obișnuit de acasă să fie prietenos cu țăranii, dar i se părea că învățătorul exagerează înadins, ca să-i arate lui cât se interesează de soarta tuturor. O femeie amărâtă îi opri, rugând pe Dragoș s-o învețe ce să mai facă și să înceapă că într-atîta i s-a urât cu viața asta de necazuri, de nici nu știe ce-o ține să nu se arunce cu capul în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în jurul hambarului nou ca lupul când dă târcoale unui grajd bine zăvorât. Primarul se uită, cercetă, se suci și, nedescoperind nici o urmă de spargere, întrebă deodată mînios: ― Pe unde au pătruns hoții, măi creștine? ― De, parcă noi știm? zise pândarul amărât. Să-ți arate boierul, că uite-l, vine! Cosma Buruiană, zgribulit, fiindcă se lăsase o brumă groasă, sosea să fie de față la descinderea ce i-o anunțase de aseară pândarii. Primarul Pravilă îl întîmpină cu o imputare respectuoasă: ― Ce-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]