1,253 matches
-
meu este dl. prefect. În fața mea a dispus ca postul de la Sătic să fie dat lui Arișanu. Așa ceruse Aurică Băjan, fostul meu învățător, deasupra oricăror sentimente care ar mai fi putut să lege peste ani un dascăl, de un amărât de învățăcel de-al lui din clasele primare. “N-am avut ce face, continuă să se justifice dl. revizor, dar ți-am găsit un post și mai bun. Uite, te-am numit la școala din Ciocanu. Sunt acolo oameni primitori
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
îi repugna, o femeie adevărată trebuie să fie palpabilă din toate direcțiile, iar bărbatul trebuie să simtă că are în ea, din cauza volumului, evident, mai multe femei deodată, chestie cam greu de realizat în circumstanțele obișnuite ale amorului tradițional, din cauză că amărîtul este înzestrat numai cu o sculă și uneori și aia întristată, pe cînd femeia, dotată cu numeroase orificii, poate beneficia de serviciile a cîte doi-trei bărbați deodată, care s-o inunde cu fericire ... și fetele nechezau ca iepele date la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
Am doar două brațe, prea puțin pentru a te legăna; două picioare, prea puțin pentru a alerga către tine; doi ochi, prea puțin pentru a mă bucura de magia chipului tău; o singură inimă și, fără-nceput și sfârșit, un amărât de suflet agățat de trup. Eu..., un boț de lut, tu..., o femeie! Referință Bibliografică: Prea puțin / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 577, Anul II, 30 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile
PREA PUŢIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 577 din 30 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348440_a_349769]
-
într-un mod foarte inteligent ideea forță a cărții asemănând căsnicia cu un castel de cleștar. La început splendid, strălucitor și aparent inexpugnabil fiindcă este construit prin uriașa forța a iubirii, însă, cu timpul, devenit din ce în ce mai meschin, până la dimensiunile unui amărât de bordei în care ura, disprețul, trădarea, înșelătoriile de tot felul și uneori chiar crima maculează iremediabil superba construcție a începutului. Cum este posibil, care sunt cauzele aceste triste prăbușiri, de ce se produce ea? Harry Ross nu ne dă răspunsuri
CASTELELE DE CLEŞTAR ALE LUI HARRY ROSS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345165_a_346494]
-
dorm pe o canapea amărâtă în bucătărie și lucrez câte douăsprezece ore pe zi - culmea ironiei, nu-i așa? - ca șofer la un mare patron, deși am studii superioare. Ce folos, dacă el nu mi le-a recunoscut? Sunt un amărât care a fost bogat cândva, dar care nu a știut să aprecieze ce i-a dat viața. Am luat-o de la capătul de jos și cred că nu voi mai avea șanse să mă mai ridic vreodată. Apropo'! Am amintit
VIAŢA CA UN JOC de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345282_a_346611]
-
felul de haimanale, evadați din pușcării de drept comun sau condamnați politici ce sfârșeau în cele din urmă răpuși de iernile aprige sau de câinii instruiți ai milițienilor. Lascu era șeful de post, și el îi aducea în cătușe pe amărâți, păziți îndeaproape și de un câine mare cât un vițel, câine - lup, bine instruit căruia îi spunea Laica , amândoi atâta de fioroși încât fugeau de ei îngrozite și vrăbiile... Eii, îi mai știi pe ăia de-alde Pletea ?...au murit
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > MÂNTUIRE Autor: Chiricea Ciprian Ionuț Publicat în: Ediția nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mântuire Bucuros pe-o bancă sta Un boschetar,un amărât ce cugeta, S-a așezat pe bancă fără rost Cu haina ruptă doar cu-un pantof... Sânge nobil,bani și case, Mai demult le-avea pe toate Servitorii la picioare, Dar n-avea inimă mare. El copilul răsfățat Oare de ce
MÂNTUIRE de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376907_a_378236]
-
a avut Nici astea nu l-au mulțumit Și-atunci în lume-a căutat Un suflet bun păcatele să-i spele El își dorea ca sănătatea să-i redea C-o inimă ce lui nu-i trebuia Un boschetar,un amărât ce-i bucuros El nu mai este cine-a fost Pe un trăgaci ușor el apăsa Un plan de mântuire gestul îl numea A fost pe lume un om odată Cu case bani și sânge nobil Dar nu i-au fost
MÂNTUIRE de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376907_a_378236]
-
din ce în ce mai umilă, care o îndepărta de mediul în care crescuse și se formase. Începu să refuze invitațiile la cluburi, la săli de sport sau la saloanele de înfrumusețare, pe care le frecventase cu atâta plăcere odată, pur și simplu pentru că amărâtul ei venit de profesoară de filosofie abia îi permitea să trăiască de pe o zi pe alta. Apoi, începu să caute. Cu fereală, cu rușine, pe site-urile matrimoniale. Prima dată, își spuse că arunca doar o privire, de curiozitate, și
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377061_a_378390]
-
la fel de bună. În casa lor, am acumulat multe amintiri frumoase, dar și clipe de disperare, momente când vrei să spui: ajunge, nu mai pot trăi o viață atât de limitată, să o faci pe sluga în casa altora pentru niște amărâți de euro, pe care nu-i ai în țara ta. Așteptam cu nerăbdare să vină sâmbăta și duminica să am liber și să pot părăsi casa unde am fost sechestrată cinci zile din săptămână, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Într-
ROMAN IN LUCRU, CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377845_a_379174]
-
eu trebuie să hotărăsc de una singură ! ...Ce vremuri trăim !....Să fii măritata dar ..să trăiești și să hotărăști tot singură.... de parca n-ai fi ! Și el însurat dar atât de departe de noi! Și toate astea doar pentru niște amărîți de bani! Bine, ca , uite, acum îți trebuiesc banii..., na ! , si e bine că am cu ce să mă tratez... Doamne!, ce să fac?...Ei bine, da! ...răspunde hotărâtă Doina unui gând ce a venit de nicăieri!....ei bine da
LICURICII de MIRELA PENU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377942_a_379271]
-
supt, de.. precum un mega-sugarul ‘dezvoltat’ un pic mai mult față de acea perioadă... Iată cum imaturii domina lumea..! se dau și ca exemple.. Ce trist! În fapt, calitățile azi se referă mai mult la ‘abilitati’.. Stau până și cei mai “amărâți” să ia lecții de “calitate’ de la aceia bine vizați/cotați, sau care d-le au ajuns “ceva în viața asta (directori, șefi.. chiar și în străinătate.. în lumea aia greu de “cucerit... adevărul și realitate demonstrează că nu este greu
“CALITĂŢILE” BĂRBATULUI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378049_a_379378]
-
nu știi tu! Abia acum am și eu un pic de privasi, de când am făcut cotețul! - Ce e ăla breee? - Privasi, vulpea dracului, ignorantu-le! Pe ce lume trăiești mă, că nu știi ce e ăla privasi? Mai cultivă-te, mă amărâtu-le și tu, dracului! Adică, nu mai vezi tu tot ce fac eu în casa mea și în curte, acu vezi doar cotețu! E bine? Auzind cum e Vulpe pus la respect de bătrâna Tanța și trimis să se mai
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
n-atingea,Mai bine s-a împrumutat,Problema de și-a rezolvat.Dar într-o zi s-a întâmplatCă niște hoți rău l-au prădatși au luat tot ce-a avut;Să îi oprească n-a putut.Atunci își spuse amărât:„- Ce fără minte am trăit!Am adunat comoara mea,Să aibă hoții ce fura!“.Morala:... XXIX. DOVLEACUL AROGANT, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. Iată cum s-a întâmplat, Când dovleacul cel umflat A
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
și cuptoarele împărăției mele. - Dați-mi voie, Majestate, zise căpitanul Foc-Nestins, să încep eu lupta cu străinul. Vă asigur că ceilalți prea viteji slujitori ai voștri nu vor mai avea cu cine să se lupte. - Nu-i de nasul unui amărât de căpitan, sări furios Uragan de Foc, să aibă onoarea luptei cu străinul. - Nu-ți mai ajung decorațiile, stimate erou? îi replică tăios căpitanul. Războinicii se luară la ceartă care să fie primul ca să-l omoare pe Mărțișor, pentru a
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
ochii beliți prin grilajul de fier forjat, admirând cu invidie viloiul și curtea pavată cu dale mozaicate. --Mama lui de mafiot!..Trebuie să-l jecmănesc că e putred. Dar...dacă îmi dă papucii? Că ăștia nu se uită la un amărât de patron care se chinuie cu taximetria. Ciocu’ mic, Trache și las-o moale cu jupuiala că...vorba lui: concurență mare, omule! După aproape o jumătate de oră se zări și domnul Zamfirescu, ducând în brațe o fetiță. Mototolea sări
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
prețul se unge cu ulei de protocol? Așa-i plutea sufletul pe culmi capitaliste neguroase. Nici măcar nu observa pe taximetristul ăsta jigărit de lângă el. Câteva secunde i se agăță de neuroni o frântură de gând: cine-o mai fi și amărâtul acesta? Nu mă interesează, îl plătesc regește, ca să-mi stea la dispoziție. Ăștia, d-aia s-au născut: să fie slugi credincioase și să servească pe importanții întreprinzători, care le asigură subzistența. Să priceapă amărâtul că nu este muritor de
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
cine-o mai fi și amărâtul acesta? Nu mă interesează, îl plătesc regește, ca să-mi stea la dispoziție. Ăștia, d-aia s-au născut: să fie slugi credincioase și să servească pe importanții întreprinzători, care le asigură subzistența. Să priceapă amărâtul că nu este muritor de foame numai datorită lui, marele întreprinzător, om de afaceri. Numai că „amărâtul” de lângă el, gândea altceva, că doar și el era patron. De taxi. Și el avea vise capitaliste. Desigur, visele lui pluteau pe nivele
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
dispoziție. Ăștia, d-aia s-au născut: să fie slugi credincioase și să servească pe importanții întreprinzători, care le asigură subzistența. Să priceapă amărâtul că nu este muritor de foame numai datorită lui, marele întreprinzător, om de afaceri. Numai că „amărâtul” de lângă el, gândea altceva, că doar și el era patron. De taxi. Și el avea vise capitaliste. Desigur, visele lui pluteau pe nivele inferioare, stabilite de nivelul „afacerii” sale. Dumitrache Mototolea se gândea că „afacerea” asta este binevenită să-și
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
permiteți, vă rog, ce ați hotărât să... - Cum adică, ce am hotărât? Mai este loc de altă variantă? Arestarea preventivă, domnule comisar! Păi ce crezi, că am stat cu mâinile în sân? Am prezentat deja instanței dosarul, mai puțin declarația amărâtului ăstuia. Vreau să văd ce scrie și o prezint rapid... Așa m-am înțeles cu judecătoarea care e la permanență azi. La ora 21 trebuie să-l prezint și pe cel reținut în camera de consiliu... Așa am stabilit. Urgențele
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
Breazu? Portretul robot ar putea fi încă de un real folos... Nu l-am întrebat pe domnul Olaru...", monologa polițistul în gând, încercând să-și ascundă dezamăgirea. - Mai avem vreo patru ore... Dă-mi să văd, totuși, ce a scris amărâtul acesta! Poate că mai e nevoie de ceva explicații, l-a întrerupt procurorul din meditație. - La dispoziția dumneavoastră! s-a grăbit el să răspundă, arătând hârtiile de pe birou. După ce și-a ales o poziție comodă pe scaun și a rugat
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
miroase a benzină. Mirosiți, oameni buni! E crimă cu premeditare. Ia-i gâtul, Ioane, că am să fiu eu martor! --Nu merită, Fane! a spus trist Mărășteanu. Să fac eu pușcărie pentru ăsta? În definitiv, Tache este și el un amărât, ca și noi. Însă, prost și invidios, nevoie mare. Ia spune Tache, să audă tot satul! De ce-ai strigat pe uliță: hoțul, mi-a furat mașina! Ți-am furat-o eu din curte? --Nu, a mormăit Tache, nu mi-
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
luat opinia mulțimii și, speriat că ar putea să-l linșeze în furia ei, Tache a sărit în spatele lui Mărășteanu, rugându-l cu o voce de copil speriat: --Apără-mă, Ioane, nu mă lăsa! Mărășteanu l-a privit uluit, înțelegând că amărâtul acesta, disprețuit de toți, inclusiv de patronul său, care-l privea cu scârbă, trebuie și el apărat de cineva. Și acela era chiar el. Spuse cu voce puternică: --Uite, Tache, dacă vrei să ne împăcăm sincer, îți propun, fără altă
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
cum mai cerneau privirile mamelor! Cum le mai înfloreau fețele în zâmbete largi, dacă le convenea și cum li se întuneca privirea și strângeau din gură, dacă nu le plăcea! Le auzeai, bombănind: -Ce se ține mare ăsta lu’ Cirifleașcă? Amărâtu’!..Cu două pogoane?...Hmm!.. -Ce știi tu? îi da replica cea de lângă ea, zâmbind ironic. Are el ceva care-i place fie-tii! Mama fetei înghițea în sec. Uneori, în rândul femeilor de pe margine se strecura și câte o vădană
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
odraslelor prinse-n horă. Dacă băiatul uneia juca lângă cineva de care nu-i plăcea, fața ei îngheța. Făcea mărunt din buze, iar cu gura strânsă „mușca zăbala”. Bineînțeles, după cum îi plouau în minte gândurile întunecate. Mormăia: -Uite la el, amărâtu’! I-am spus acasă: mă, să nu te mai ții după roșcată, că te mănânc! Nici nu știi ce zace-n fundu’ ei! Că și mă-sa este-un pui de lele!..Auzi, tu? Te omor cu mâna mea dacă
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]