13,659 matches
-
în loc să arunce cu pietre și coctailuri molotov în ambasada noastră la Budapesta, au așteptat zâmbitoare un autograf din partea vedetei Cristian Chivu. Poate că în această secvență eludată de presă stă - printr-un ciudat joc psihanalitic - iritarea lui Ion Iliescu față de ambasadorii României. A lui Ion Iliescu, soțul unei doamne despre care �Academia Cațavencu" scrie c-ar fi unguroaică!
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
care îi iubim. De altfel, acest apucat era uneori sublim și avea mai cu seamă - ceea ce mă încînta -darul de a călca omenirea în picioare, pentru a o reînălța apoi triumfal, ridicînd-o în slăvi. Într-o zi, l-am botezat "ambasador al infinitului". L-a lovit atunci o furie de nedescris. Omul era, în chip indiscutabil, sclipitor. - Eu singur, strigă el, sînt o invazie de barbari, întruchiparea ravagiilor lor. - Atunci de ce accepți să faci pe portarul? Se întunecă la față și-
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
sală de concerte. Dar nu oricum, ci cu fast. Pentru a marca evenimentul, danezii l-au invitat să dirijeze concertul inaugural pe un cunoscut dirijor din România, Răzvan Cernat. De ce tocmai din România? Pentru că la Copenhaga suntem reprezentați de un ambasador care știe ce importanță are mesajul cultural în relațiile dintre două state: Grete Tartler. Grete Tartler se numără însă printre puținele excepții. Tot mai mulți diplomați și, în mod surprinzător, tot mai mulți oameni de cultură desconsideră cultura ca instrument
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
Eugen Șerbănescu când, în calitatea lui de consul general al României la New-York, a contribuit la solidarizarea membrilor comunității românești din marele oraș american prin convocarea lor sistematică în spațiul culturii. Cele mai recente vești bune vin din îndepărtatul Islamabad. Ambasador al României în Pakistan este Emil Ghițulescu, care ne-a atras atenția cu ani în urmă, în 1979, publicând o monografie consacrată lui Alecsandri, remarcabilă prin competența filologică a autorului, prin spiritul său critic și printr-un talent literar folosit
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
a numeroase alte țării, ca și importanți oameni de afaceri. Emil Ghițulescu a făcut propunerea ca o stradă din Islamabad să poarte numele Mihai Eminescu, iar o stradă din București să fie numită Allama Iqbal. Autoritățile pakistaneze agreează această propunere. Ambasadorul român așteaptă acum un răspuns în această privință și din partea lui Traian Băsescu, răspuns care, teoretic, nu poate fi decât afirmativ. Am avut prilejul să stau de vorbă cu Emil Ghițulescu și l-am întrebat, cu o ironie mecanică, dacă
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
poate fi decât afirmativ. Am avut prilejul să stau de vorbă cu Emil Ghițulescu și l-am întrebat, cu o ironie mecanică, dacă schimburile comerciale dintre România și Pakistan au crescut în urma acestui eveniment cultural de răsunet. Spre surprinderea mea, ambasadorul român a răspuns: Da, au crescut. Pakistanezii sunt foarte sensibili la acest mod de a dialoga. România a devenit interesantă pentru diferiți oameni de afaceri pakistanezi și datorită descoperirii pe care au făcut-o, citind cartea, că există similitudini între
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
1927, Berna, 1928-1932 și 1937-1938, Viena, 1932-1937, apoi ministru plenipotențiar la Lisabona, 1938-1939, Aron Cotruș - reprezentant al presei românești la Roma, 1919-1920, Milano, 1930, Varșovia, 1930-1937, Madrid și Lisabona, 1938-1939, Ștefan Baciu - atașat de presă la Berna - 1946, Alexandru Paleologu, ambasador al României la Paris, 1990-1991, Andrei Pleșu, ministru de Externe, 1997-1999... Sunt numai câteva exemple. Într-o țară aflată la multe mii de kilometri de noi, în sudul Asiei, într-un oraș care pentru incultura noastră visătoare pare desprins dintr-
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
cu deosebire pentru sovietici, rezultatele măsluite contau. Întreaga bătălie era pierdută. Și îmi aduc aminte de mărturisirea lui N. Carandino din al doilea volum al memoriilor sale. Își aducea aminte de discuția pe care a avut-o, înainte de alegeri, cu ambasadorul SUA la Moscova Averel Harimann. Toate stăruințele acestuia de a-l convinge pe directorul Dreptății să aibă încredere în promisiuni nu au urmărit decît un singur scop: acela ca să fie relativă liniște în Estul Europei pînă ce Truman va cîștiga
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
n-a vrut să-l primească la recepția oferită de premierul Lionel Jospin. Potrivit afirmației lui Pașcu, citată de toate ziarele centrale, de aceeași soartă au avut parte și alți miniștri ai actualului cabinet. Incidentul a fost considerat închis după ce ambasadorul Franței Pierre Ménat și-a exprimat regretul pentru cele întîmplate. Probabil că funcționarul de la barieră va fi și el trimis acasă, să-și trateze amneziile, dacă e cazul, ori ca să învețe cum arată miniștrii din România, în centrală, dacă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
fără a mai pune la socoteală casa din București), unde dădea recepții sau primea lume din straturile înalte ale societății bucureștene. Diplomații țărilor în conflict, aflați în misiune la București, se întîlneau, de regulă, la castelele Marthei Bibescu. Contele Czernin, ambasadorul Austro-Ungariei la București, viitor prim-ministru era un obișnuit al casei. La 16 aprilie 1915 Czernin se întîlnește la Mogoșoaia cu maiorul englez Thomson, amantul Marthei. Autoarea notează mîndră de sine: "Czernin spune: masacrarea rușilor în munți; cele mai ucigătoare
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
întreținînd iluzia fiecăruia dintre ele că, finalmente, România va fi de partea ei. În acest scop salonul Marthei Bibescu era un loc ideal pentru conversație și contact. Era frecventat chiar și de primul ministru. A treia zi după întrevederea cu ambasadorul Czernin, notează, la 18 aprilie, "Ion Brătianu și Eliza (soția premierului, n.m.) la prînz". Și în aceeași zi mai adăuga: "Regina (e vorba, desigur, de regina Maria, n.m.) cu Czernin, cei doi Bülow (unul dintre ei ambasadorul Germaniei la Roma
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
după întrevederea cu ambasadorul Czernin, notează, la 18 aprilie, "Ion Brătianu și Eliza (soția premierului, n.m.) la prînz". Și în aceeași zi mai adăuga: "Regina (e vorba, desigur, de regina Maria, n.m.) cu Czernin, cei doi Bülow (unul dintre ei ambasadorul Germaniei la Roma și cel de al doilea, feldmareșal, învinsul bătăliei de pe Marna, n.m.) și Margareta. Czernin e cît pe ce să ne facă să cădem în eleșteu pe regină și pe mine. S-a urcat cu stîngăcie în barcă
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
-vă ziarele "Ministrul Austro-Ungariei le-a făcut să se înece pe regina României și pe prințesa Martha". Nu mi-ar mai fi rămas decît să mă sinucid". A doua zi, la 19 aprilie, se petrece o altă întîlnire între doi ambasadori ai unor țări aflate în război: "Sir George Barcaly (ambasadorul Marei Britanii la București, n.m.) și Czernin se întîlnesc din întîmplare la Mogoșoaia. Asupra tuturor fugitivelor realități spirituale gîndirea neamțului nu are priză". Avem ecouri aici despre luptele care se
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
pe regina României și pe prințesa Martha". Nu mi-ar mai fi rămas decît să mă sinucid". A doua zi, la 19 aprilie, se petrece o altă întîlnire între doi ambasadori ai unor țări aflate în război: "Sir George Barcaly (ambasadorul Marei Britanii la București, n.m.) și Czernin se întîlnesc din întîmplare la Mogoșoaia. Asupra tuturor fugitivelor realități spirituale gîndirea neamțului nu are priză". Avem ecouri aici despre luptele care se duceau pentru cucerirea, de către trupele engleze, a Dardanelelor, întrucît Rusia
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
care se duceau pentru cucerirea, de către trupele engleze, a Dardanelelor, întrucît Rusia era sufocată, împiedicată de germani, atotstăpînitori în Turcia, să primească armament și muniție din Anglia. Pînă la urmă, asaltul Dardanelelor de către englezi a eșuat. Și din memoriile fostului ambasador al SUA, Morgenthau, în acea vreme, la Constantinopole (SUA nu se angajaseră încă în război) aflăm că trupele engleze nu s-au prea grăbit să se retragă, pentru că, de fapt, turcii (ajutați de nemți) epuizaseră total armamentul și căderea strîmtorilor
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
vă spun că n-am cuvinte ca să vă mulțumesc încă o dată că mi-ați permis să mă aflu atît de des în preajma dumneavoastră. M-a pus să jur că voi păstra secretul asupra acestei despărțiri". O vizita, desigur, și Poklevski-Koziel, ambasadorul Rusiei la București, acesta din urmă rămînînd aici, și după revoluția bolșevică din 1917, în deceniile interbelice, locuind destulă vreme în clădirea fostei sale ambasade (actualul cazino de pe Calea Victoriei, colț cu Calea Griviței), fiind o figură pitorească a Capitalei noastre. Iată
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
nu în străinătate! la fiecare pas în opera sa de servitor strălucit al României - a ajuns să fie astăzi terfelită de niște neica-nimeni cățărați în înalte fotolii doar în numele fidelității de partid. Tot în numele acestei oribile concepții, Theodor Baconsky, strălucitul ambasador la Vatican, a fost "rechemat", nu care cumva să ajute și mai mult la consolidarea imaginii unei Românii cu adevărat europene. Și, după cum merg lucrurile, însuși dl. Bulei, care a făcut la Veneția pentru cultura și civilizația română mai mult
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
Reșița și obțineți formula existențială a unei țări care se autosabotează cu o plăcere demonică. Ultim mohican al unei strălucite pleiade de cărturari-diplomați, dl. Bulei își va da probabil demisia din funcția pe care a ilustrat-o ca puțini alți ambasadori culturali ai României. E un mare păcat și o mare greșeală: numărul oamenilor de valoarea sa intelectuală, combinată cu un talent managerial admirabil, nu prisosește în structurile Ministerului de Externe, ci dimpotrivă. Iar odată cu plecarea lui, e lesne de prevăzut
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
acest fel, trimise, n-au ajuns pe masa de lucru a președintelui S.U.A. De altfel, președintele Truman era un mediocru ca inteligență și om politic. Profesorul meu Mihai Ralea mi-a povestit, prin 1957, că la prezentarea acreditării sale de ambasador al României în S.U.A. (1946), la protocolara convorbire de după ceremonie, Truman l-a întrebat, tam-nisam, dacă, acum, poporul român are conflicte cu ...dacii. Asta îi comunicase lui Truman, rapid, vreun consilier tot atît de ignar în problemele Europei de Est
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
întrebat, tam-nisam, dacă, acum, poporul român are conflicte cu ...dacii. Asta îi comunicase lui Truman, rapid, vreun consilier tot atît de ignar în problemele Europei de Est, răsfoind vreo enciclopedie, și atît s-a priceput să-l întrebe pe noul ambasador al României. Mă îndoiesc, de aceea, că președintele Truman și-a dat osteneala să citească acel informat raport secret, din 1949. Să nu ne înșelăm. România a fost cedată sovietelor încă de la Conferința de la Teheran din decembrie 1943 și în
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
guvernul P. Groza, a exponenților politici ai P.N.Ț. și P.N.L. Dar n-au protestat decis și cu consecințe după falsificarea grosolană a alegerilor din noiembrie 1946. Regretatul N. Carandino povestește, în al doilea volum al memoriilor sale, că stăruințele ambasadorului american din Moscova, Averell Harriman, venit, special, la București pentru a convorbi cu opoziția democrată din toamna lui 1946, aveau un singur scop: să creeze o zonă de liniște relativă în Europa de Est pentru ca, în S.U.A., Truman să poată cîștiga, triumfător
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
oficial deciziile ca urmare a unor articole de presă, ci și acelea, numeroase, în care o măgărie nu s-a mai întîmplat pentru că fusese dezvăluită la timp. În asemenea situații, cititorii sînt tentați să spună ,,Uite, ziceau că-l pun ambasador pe idiotul ăla, dar n-a fost adevărat", fără să aibă de unde ști că respectiva numire chiar era plănuită, dar s-a renunțat la ea din cauza scandalului stîrnit de presă. Ce ocupații sau profesiuni ar putea concura randamentul presei? Poate
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
instituții, Rena Patrikiou). Ideea acestei întreite întâlniri între sciitori greci, confrați și cititori germani și neoeleniști din câteva țări europene a aparținut profesorului Evanghelos Konstantinou, energicul președinte al ,,Inițiativei Eleno-Germane", editor al revistei ,,Filia" și unul dintre cei mai străluciți ambasadori ai culturii elene din diaspora. Inedită a fost maniera de desfășurare a simpozionului. În paralel cu comunicările prezentate de specialiști din Marea Britanie (profesorul Roderick Beaton, de la londonezul King's College, autor al unei Introduceri în literatura greacă modernă, care a
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
Sofia nu se pricepu să-și alcătuiască o puternică alianță a susținătorilor ei, iar Golițîn pierdu toate bătăliile în care se angajase. Petru și mama lui avură din nou noroc, nefiind uciși. Ba Petru era și util. Cînd soseau înalți ambasadori, Ivan nu putea fi înfățișat. Atunci Petru, acum tînăr de 17 ani, era adus la Kremlin și arătat înaltelor personalități. Sîngeroasele scene din mai 1682 îl marcară, cu înfricoșare, pe tînărul țar pe jumătate, care își vedea de jocurile sale
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
dea vreo misie peste Ocean. La Paris, tot nu-l cunoștea nimeni. Așa că riscul de a se trezi vorbind era considerabil mai mic. Ceea ce, să recunoaștem, s-a dovedit o judecată corectă. Vă închipuiți ce ieșea dacă dl Mihăescu era ambasadorul nostru la Washington și-l soma pe președintele SUA să-i furnizeze dovezi despre rolul jucat de Ossama bin Laden și de Al-Qaida în dărîmarea Gemenilor cu ajutorul unor avioane pline de ființe umane? Mare noroc cu prevederea dlui Iliescu! * În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]