6,796 matches
-
de soare, să nu uit că o voi pierde și nu vreau s-o arunc goală pe nisip". Iar într-altul, își face un bilanț: "dintre cele patru condiții puse de Poe fericirii (Viața în aer liber, Iubirea, Detașarea de ambițiile meschine, Creația) le îndeplinesc acum în mod cert pe primele două". La treizeci și trei de ani de la apariția acestor splendide Mitologii subiective, suntem în măsură să-l completăm pe autorul lor. Nu mai încape dubiu că Octavian Paler a îndeplinit, prin
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
comunist care a nimicit nenumărate vieți, pătîn-du-și memoria cu indelebilul "sînge intelectual", a mutilat multe conștiințe. Noica a fost una din victimele sale majore. Prezumăm, alături de Sorin Lavric, că, oricît oportunism ar fi avut în firea sa și de oricîtă ambiție ar fi fost insuflat, renegînd o "cauză pierdută" și fiind nevoit a adopta concepția adversarului de odinioară, Noica a încercat o "umilință cumplită": "Cînd trăiești pe același teritoriu cu un învingător care, grație statutului său de învingător, nu numai că
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
de cîtă antipatie adună în ochii adversarilor, și în plus mai are îndărătnicia de a nu-și schimba convingerile. Din păcate, teoreticianul cîmpurilor literare și al habitus-urilor artistice are două defecte capitale: e sincer pînă la transparență și are ambiția de a-și convinge semenii. Adică suferă exact de metehnele care pot duce de rîpă orice autor angajat într-o luptă culturală. Cine poate să mai fie astăzi pînă într-atît de inabil încît să spună ceea ce crede și, în al
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
ezitări. Altfel spus, creația umană nu e teotropică, ci cratotropică. Scopul culturii e să consfințească niște relații de dominație care numai culturale nu sunt. Cu alte cuvinte, din cazanul clocotului social pleacă toate și tot la el se întorc toate. Ambiții și orgolii, valori și simboluri, ierarhii și premii, onoruri și prestigii - toate sunt parametrii culturali ai unui sistem non-cultural: societatea. Faptul că un roman e o carte de literatură și nu un discurs electoral nu-l face mai puțin dependent
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
punerea în pagină a informațiilor într-o structură funcțională, accesibilitatea interpretărilor, mobilitatea adecvărilor la subiect, utilitatea bibliografiei etc. Sunt multe aspecte aici, care necesită o bună combinație a stilului documentar, specific istoriei literare, cu exegeza deschisă și lejeră, fără mari ambiții critice. Pe de altă parte, e de pus în balanță obiectivitatea atât de greu de îndeplinit, care înseamnă neutralitate față de diversele orientări estetice și politice ale scriitorilor și publicațiilor, dar și justețe a aprecierii axiologice, atât într-o formă explicită
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
pătate în comunism, nu dă suficiente detalii (de exemplu, la Mihai Beniuc, e prea expeditiv). Ca instrument de istorie literară, un dicționar de literatură trebuie să fie în primul rând descriptiv, dar de un descriptivism judicios și inteligent, adică semnificativ. Ambiția de interpretare critică nouă, care era a Dicționarului Zaciu, nu i se prea potrivește. Dicționarul Simion a înțeles și aplicat foarte bine această exigență a unui descriptivism neutru, obiectiv și semnificativ. Ceea ce mi se pare însă oarecum paradoxal e faptul
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
unei femei în roș(cat) care trece printr-o discuție despre texte și pretexte de roman. Am luat așadar, o ediție fără praguri (fără texte de întîmpinare, tabele bio-bibliografice etc.), a Patul-ui lui Procust, cea din '76, de la Minerva. Cu ambiția (nu mai puțin barbară, se-nțelege...) de-a recolora din ea pasajele care se sar, care n-au făcut istorie, precum cele despre liminara sinceritate, care nu se găsesc în memoria, încărcată cu fraze de care să vrei, și tot
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
o tradiție prestigioasă de la Dostoievski încoace. Departe de a fi un joc de-a dărâmatul, tentativa de care pomeneam urmărea să surprindă o discontinuitate în mișcările afective și totodată să dezvăluie putința de a îmbina contrariile. Ea era animată de ambiția de a fi în consens cu avansarea înregistrată în cunoașterea omului, contemplat cu abisurile, răsucirile și ambivalențele sale. Dacă autorul român părăsea ostentativ un făgaș, el nu renunța la o coerență a lucrurilor, ce era însă alta decât cea comună
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
lucrurile merg mână în mână. Acești oameni fie n-au ce să-și spună, fie nu găsesc necesar să coboare din propria singurătate cyberspațială pentru a-și împărtăși trăirile. Generalizarea "blogosferei" nu e decât simptomul unei boli ajunse la metastază. Ambiția supremă a omului tânăr de azi nu e să comunice: el vrea să aibă dreptate. Pentru micul lui adevăr sacrifică totul. Inclusiv șansa de a-și întâlni, cum se spune, kitsch și mecanic, "sufletul pereche". Mi-e tot mai dor
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
nu le pune capăt, despre om ca ființă înzestrată cu inteligență pe măsura cruzimii sale. Virtuozitatea narativă și construcția romanului sunt fără cusur și fără strop de gratuitate. Nicio plăcere a lecturii, niciun artificiu sau truc. Scriitorul nu mai are ambiția să-și uimească ori să-și iluzioneze publicul, ci, pur și simplu, să-l bântuie!
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
Dansul măștilor, constă în două idei coordonatoare: voința de putere și interpretarea. Ciudățenia acestor noțiuni este că, departe de a fi niște atribute strict umane, ele definesc întregul univers. Nuanța aceasta e capitală: ne-am obișnuit să credem că despre ambiția puterii și despre interpretare nu se poate vorbi decît cu referire la om. Cum s-ar spune, doar omul vrea în chip premeditat puterea și doar omul are însușirea ca, exercitîndu-și facultățile intelectului, să interpreteze lumea. Pentru Nietzsche, perspectiva se
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
și, mai puțin mărturisit și astăzi, la mare preț. Dar în devenirea lui Herbert von Karajan, născut în noaptea de 5 aprilie 1908, altele au fost trăsăturile care au contat, unele dintre acestea de la strămoșii macedoneni. Aș începe cu enorma ambiție, puterea de muncă, strădania nelimitată de a ajunge în toate privințele un vîrf. Mai sunt cîteva calități esențiale pentru reala sa ascensiune: tenacitate, luciditate, studiu neîntrerupt, meticulozitate și o forță de sugestie de-a dreptul hipnotică de veritabil conducător de
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]
-
convocați. Să aduni șase mii de oameni - și încă români pe deasupra - nu e la îndemâna oricui. Prin e-mail? Prin depeșe livrate cu poștalionul? Cu trâmbița? Oare nu cumva prin telefoane venite de la inspectoratul școlar? Vanghelie nu e un chibiț măcinat de ambiții, al celui mai năpăstuit dintre sectoarele Bucureștiului, ci un profesionist al manipulării. El reprezintă forma actuală de acțiune a fesenismului: una în care șperțul se îmbină cu lingușeala și nesimțirea cu incultura. Dar ca un astfel de personaj să fie
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
două romane, Dicționarul Khazar (1984) și Peisaj pictat în ceai (1988) l-au consacrat, traducerile dovedesc tuturor că prozatorul sârb a dus romanul în secolul XXI și l-a aruncat în era computerului. Cei doi prozatori au în comun o ambiție rară: înnoirea formulei narative cu fiecare nou roman. Nu insist asupra diferenței între cele nouă romane rebreniene, ne sunt familiare. În cazul lui Milorad Pavio însă, orice roman produce șoc de lectură și obligă la regândirea ficțiunii înseși. Din 1998
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
lucrurile. L.V.R.: De ce scrieți? În pagina Dvs. de web afirmați: Să scrii ca să te naști, ca să distrugi, ca să citești, ca să ascunzi, ca să trăiești. Care e, de fapt, adevăratul răspuns? N.A.: Scriu ca să mă apăr de viață. La început aveam alte ambiții, dar acum realmente scriu ca să trăiesc mai bine. Nu din punct de vedere financiar, nici vorbă, ci ca să mă ascund de viață.
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
este chiar jalnică, pentru că este un om inteligent, cultivat, cu talentul expresiei elocvente. Cunoscîndu-l de cîteva decenii, aș putea spune că e un personaj ce poate fi chiar plăcut în conversații. ș...ț Este un loialist iliescian, nu are neapărat ambiții de ideolog. Are ambiții de colecționar de artă, este un împătimit al achiziționării de tablouri, știe ce să cumpere și cînd. Joacă și rolul de Mecena dacă este nevoie, e posesorul unei formidabile colecții de hărți, capabil să creeze un
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
este un om inteligent, cultivat, cu talentul expresiei elocvente. Cunoscîndu-l de cîteva decenii, aș putea spune că e un personaj ce poate fi chiar plăcut în conversații. ș...ț Este un loialist iliescian, nu are neapărat ambiții de ideolog. Are ambiții de colecționar de artă, este un împătimit al achiziționării de tablouri, știe ce să cumpere și cînd. Joacă și rolul de Mecena dacă este nevoie, e posesorul unei formidabile colecții de hărți, capabil să creeze un muzeu al hărților în preajma
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
Mircea Mihăieș In ultimul deceniu și jumătate, în România s-au închis mii de librării. Mii. N-am nostalgia comunismului și nu m-au sedus ambițiile sale de-a deschide în fiecare sat dacă nu o librărie, măcar un punct de vânzare a cărții. Nu cred că în felul acela se răspundea unei nevoi culturale: tot de ideologie era vorba. Am vizitat suficiente librării sătești pentru
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
vedere! Prestația ta la Eurovision a fost de nivelul cel mai mare posibil și onorant pentru tine și pentru România, dar nu talentul a primat”. Mădălin Voicu declară: “Participarea lui Cezar la Eurovision a fost o greșeală. N-am înțeles ambiția lui de a participa la Eurovision (noi, da: acum este cunoscut în România! - N. A.). Dacă până acum susțineam că Eurovision a devenit un fel de “Miss Piranda”, în acest an a fost o ediție foarte bine construită, iar asta l-
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
de la “Cațavencii”: “Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului: locul 13. Cezar Ouatu a ocupat locul 13, acuzând votul pe criterii geopolitice. Da, Cezar, e vina lui Mihai Viteazu și a dementului ăla de Cuza, că n-au avut ambiții mai mari... acum România era un imperiu colonial și toate țările suzerane te-ar fi votat numai pe tine. Este, într- adevăr, absolut revoltător! E datoria oricărui român să-și apere patria și să voteze cu români la concursuri internaționale
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
sentimente, imagini și trăiri, chipuri ce-și fac loc în suflet, care te fac să mai stai o lună, un an, doar pentru a mai simți emoțiile vârstei. ... spațiu ce-l lași în urmă pentru a păși în lume cu ambiție, speranță și încredere, cu privirea ațintită înainte, cu gânduri și planuri mărețe, oameni și momente care au dat sens acestor ani și de care te desprinzi, cu grabă, pentru a intra în viață și a demonstra că ai auzit și
D by PAULA HU?LEAG () [Corola-journal/Journalistic/84102_a_85427]
-
frumoasa sa locuință, unde am revăzut pe soția și familia sa. Bătrânul compozitor mă însoțea peste tot, îmbrăcat elegant și cu nelipsitele mănuși albe! Bieții poloni nu bănuiau ce-i așteapta după un interval de trei luni! Erau îmbătați de ambiție și trufie veritabilă polonă. Rău conduși de oamenii lor politici, care au aruncat orbește țara lor într-o aventură din care au ieșit bătuți și micșorați cum n-au mai fost poate înainte, niciodată. Placai din Varșovia cu inima grea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
de conectați cu Divinitatea au devenit acești căutători? Dacă în cazul lui Bach există certitudinea și, aș putea adăuga faptul că există de asemenea în cazul lui Händel, Vivaldi sau Mozart, înaintând în istoria muzicii se afirmă îndoiala, frământările, tensiunile, ambițiile. Instrumentul de percepție și înțelegere a muzicii se schimbă cu fiecare epocă, trecând de la spiritual către emoțional, apoi mental, arta sfârșind în perioada contemporană fie în subconștient, fie în supra-conștient. Programul primei părți a conținut transcripția pentru clavecin realizată de
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]
-
Și atunci înțelegi de unde nemulțumirea inițială: din faptul că toate personajele ajung în cea mai distrugătoare situație în care poate nimeri vanitatea unui gînditor: comicul involuntar. Oamenii aceștia nu sunt nostimi din neglijență sau din grabă, ci din orgoliu, din ambiția de a da peste ultima explicație și din trufia de a fi irepetabili. De aceea, toți par niște coloși în miniatură. Raportați la coordonatele disciplinei lor, ei sunt de o impecabilă competență a sentințelor rostite, pentru ca apoi, de cum sunt scoși
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
înstrăinării de țara natală. G. Astaloș propunea, de pildă, stabilirea distincției între statutul de exilat politic, plecat din țară în timpul vechiului regim, cel de emigrant, stabilit în altă țară cu dorința de a se acomoda cât mai grabnic acolo din ambiția de a-și modela o apartenență care implică adaptarea integrală la mediu și, respectiv, cel de imigrant, migrator temporar care se instalează pe un alt meridian economic din dorința de a-și ameliora situația materială, fără a-și pune probleme
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]