761 matches
-
monument de raționalitate. Acestui edificiu, acestei construcții perfecte, Kenneth Burke îi cercetează toate structurile și colțurile cele mai ascunse, în încercarea sa generoasă de a oferi, oricui alege să îl urmeze în riscantul demers în care s-a angajat, privirea ambivalentă a lui "înăuntru" și, în același timp, cea "din afară". Astfel, interpretarea lui Burke menține distanța față de text necesară oricărui demers critic, în timp ce întreprinde o analiză din perspectivă etică a lui Mein Kampf, însemnul discursiv al acțiunii simbolice a lui
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
apocaliptică, potrivit căreia el, Hitler, "acționează în spiritul Atotputernicului Creator"379, în timp ce eliminarea evreilor devine, după conducătorul fascist, parte din planul divin! Kenneth Burke observă că perioada de tranziție a conducătorului fascist, o perioadă pe care acesta o descrie drept ambivalentă și duală, un amalgam de stări interioare antinomice, în care "rațiunea" și "realitatea" îi pun "inima" la grea încercare și care, firesc, se încheie cu triumful "rațiunii", constituie un bun motiv, pentru cei care au acuzat doctrina lui Hitler de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
orașul München), dar și cu perspectiva sa asupra factorului ce menține "viziunea despre lume" a conducătorului fascist în "echilibru". Este vorba, desigur, de "evreul universal", al cărui rol de "țap ispășitor" îndeplinește, cum ne reamintim de la Rene Girard 387, funcția ambivalentă a reordonării spațiului simbolic care îl revendică drept "centru" al său, o dată ce comunitatea inerentă spațiului simbolic respectiv proiectează asupra sa întreaga "violență" care a adus-o în pragul "dezordinii simbolice" extreme. De această dată, Kenneth Burke sesizează, pentru noi, importanța
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Laclau o confirmă. Dacă, deci, clasele sociale își afirmă și, ulterior, consolidează hegemonia numai printr-o articulare discursivă a "poporului"/"oamenilor", "discursul ideologic care exprimă voința poporului/oamenilor construiește, simultan, "poporul"/ "oamenii" ca forță retorică"691 având un caracter dual, ambivalent. McKerrow observă că "oamenii"/"poporul" sunt, în același timp, "reali și fictivi"692. Dacă, pe de o parte, ei există ca "determinare obiectivă", în termenii lui Laclau, astfel că pot fi definiți în termeni economici și sociali, pe de altă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
guvernământ legitime și democratice în care autoritatea este subordonată legii. În politica modernă, rațiunea a devenit măsura legitimității, și nu puterea sau violența. Totuși, așa cum subliniază Campbell și Dillon (1993: 161), relația dintre politică și violență în modernitate este profund ambivalentă deoarece, pe de o parte, violența "construiește refugiul comunității suverane" și, pe de altă parte, este "condiția de care cetățenii acelei comunități trebuie protejați". Paradoxul în acest caz este că violența este atât otrava, cât și antidotul. Legătura dintre violență
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
resimțite În subconștient, sau de noi descoperiri emoționale, neprevăzute? Este justificată presupunerea despre prezența deja a unei infidelități din partea partenerului, sau totul nu se prezintă decât sub forma unei suferințe, determinată de permanentele deliberări și indecizii pe marginea conflictului afectiv ambivalent apărut? Acest „altfel” acoperă un conținut afectiv superior prin trăiri, care prezintă pericolul de a-l face să se impună tot mai mult În cadrul disputei, sau se Întemeiază mai mult pe capricii sau orgolii bărbătești de moment, și atunci este
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mecanism pervers se sprijină, evident, pe convingerea unanimă că supravegherea nu poate da greș, că ea nu poate produce decât informații autentice, exacte. Teatrul demontează mecanismul și-l arată spectatorului consternat, care realizează, în cele din urmă, că informațiile sunt ambivalente, că pot servi deopotrivă adevărul și minciuna, că totul depinde de felul în care sunt folosite dispozitivele de supraveghere și că el, ca spectator, asistă de-a lungul reprezentației la toate aceste operațiuni ce furnizează informații al căror cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Mnouchkine exercită o supraveghere maternă, cu tot ceea ce aceasta presupune ca tandrețe și sacrificiu, dar și ca presiune și interzicere a libertății depline, anarhice. „Mămica vă iubește tare mult, mămica vede tot ce faceți”, iată binecunoscutul adagiu al acestei supravegheri ambivalente. Regizoarea formează, creează, repetă, invită oaspeții la o gustare, alege cărțile, pregătește totul și nu se poate în nici un chip retrage: ea instaurează un regim al coprezenței propriu oricărei forme de supraveghere, cu cele două laturi ale ei, inseparabile - fascinația
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
pur tătorul întunecimii de acela al luminozității, dar neutralizând separarea prin coada pisicii albe, care mătură hornul, și capul pisicii negre, care o adulmecă pe cea dintâi. Ce modalitate mai bună s-ar fi putut găsi pentru a prezenta relația ambivalentă dintre suspiciune și atracție și, în ecoul ei simbolic, relația tot atât de ambivalentă dintre viciu și virtute? Figura 83 Fra Angelico, Buna Vestire, 1439 1445. Museo di San Marco, Florența 128 | Forța centrului vizual Gauguin folosește o compoziție bipolară pentru a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pisicii albe, care mătură hornul, și capul pisicii negre, care o adulmecă pe cea dintâi. Ce modalitate mai bună s-ar fi putut găsi pentru a prezenta relația ambivalentă dintre suspiciune și atracție și, în ecoul ei simbolic, relația tot atât de ambivalentă dintre viciu și virtute? Figura 83 Fra Angelico, Buna Vestire, 1439 1445. Museo di San Marco, Florența 128 | Forța centrului vizual Gauguin folosește o compoziție bipolară pentru a arăta separarea artistului de propria operă (figura 86). El plasează figura lui
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
îl face pe Hristos să se ferească de atingere; când este citit ascendent, îl face să se aplece protector pentru a-și primi urmăritoarea fidelă. Cei doi centri ai corpului său, capul și pelvisul, operează contrapunctic pentru a reda relația ambivalentă dintre cele două persoane. Personajul lui Hristos domină prim-planul; dar, deși capul său se află pe axa orizontală de echilibru, scena întâlnirii sale cu Magdalena este, să spunem așa, închisă în jumătatea de jos a tabloului. Această regiune de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de o forță sufletească puternică. Este o persoană care se mobilizează greu, lent, șovăitoare, indecisă. Nu este stăpân pe sine și are permanent nevoie de altul, mergând până la starea de dependență, pentru a fi condus În acțiunile sale; că tipul ambivalent este un tip complicat, imprevizibil, schimbător, cu opreliști morale și sufletești slabe, Înclinat mai mult către rău, egoist, intrigant, pervers. Aceste tipuri se apropie În mare măsură de tipurile morale. Ele au un caracter natural, Înnăscut, ca o trăsătură funciară
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de viață. Acestea sunt sursa plăcerii, depinde Însă de persoană felul În care aceste plăceri ale vieții sunt folosite. Ele se pot oricând transforma În obstacole, insuccese, frustrări, ducând la durere și suferință. În acest moment, persoana va vedea caracterul ambivalent al vieții sale, supusă sau Închisă În limitele unei lumi care-i oferă atât plăcerea, cît și durerea, bucuria și suferința. Din acest moment, Începe reflecția asupra vieții. Refuzând răul, și aspirând la bine, persoana va Înlocui valorile lumii reale
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
întărire pozitivă. Stilul consilierului IM este persuasiv, dar nu coercitiv, uneori provocator, dar niciodată încărcat de argumente. Interviul motivațional acordă prioritate rezolvării ambivalenței. Așa cum s-a menționat mai sus, în abordarea IM, clienții sunt văzuți, în general, ca având percepții ambivalente despre schimbare. Miller și Rollnick (1995) consideră că s-a acordat mai puțină atenție, în general, rezolvării ambivalenței clienților, decât este optim. Teama în aceasta privință este motivată de faptul că, adesea, clienții au sentimente mixte despre efectuarea schimbărilor, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mondial, numărul de cazuri de abuz declarate să cunoască o adevărată explozie. Abuzul asupra copilului generează traume majore din punct de vedere fizic, psihic, emoțional și social. Tensiunile intrafamiliale și lipsa atașamentului între membrii familiei vor determina apariția unor sentimente ambivalente atât față de familie, cât și față de persoanele străine. Toate acestea conduc la agresivitate, izolare, pierderea noțiunii de sprijin din partea familiei și a încrederii în capacitatea acesteia de a-l proteja, apatie, neintegrare socială și compensare prin violență, delincvență și relaționare
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de societate. În al doilea rând, profesia militară are rolul de a purta războaie; totuși, îndeplinirea acestui ultim raison d'être este percepută ca improbabilă și îndepărtată tocmai datorită existenței forțelor armate. Membrii acestora tind așadar să aibă o atitudine ambivalentă în privința războiului, așa cum reiese adesea din sfaturile date de statele majore generale conducătorilor civili. Forțele armate se simt de obicei nepregătite și cer în continuu mai multe resurse pentru a atinge capacitatea de reacție pe care care o consideră necesară
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
spus Creștinismul/ e pe ducă/ l-am mângâiat pe umeri// Nu uita era miezul nopții/ aveam cornițe...// Dimineața fac tumbe/ mă îmbrac în costum de prinț// Și cânt din nou despre/ Vestea cea "bună"" (După miezul nopții). Viziunile acestor personaje ambivalente, descrise în texte precum Făptura umană, Orașul nocturn, Îngerul pământului sau Rege din Uruk pe apele morții par a se reflecta direct în apele thanatice desprinse din mythosul pre(-) sau paleocreștin: "Vino, prietene, să plutim pe apele adânci,/ să părăsim
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ce-alungă norii din Altarul de pelin). O feminitate ce speră să convertească întreg universul, prin credința într-o iubire solară, totală, care să dea sens întregului trăit, dar și vag perceputului sau revelației. Vocea lirică feminină își creionează autoportrete ambivalente, în care principiul oximoronic pare a ordona virtuți și păcate, valori și vicii (undeva amintește, direct, "biografia cu păcat și înalt"). În esență însă, individualitatea poetică ce se relevă în Scrisori pe frunze și Altarul de pelin își refuză, programatic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
independenței sale și astfel mereu vulnerabilă la amenințările, reale sau imaginare, ale acestor frontiere".) 2. Comunitatea națională se constituie simultan ca subiect al modernității și al tradiționalității. (Adică: "paradoxala înlănțuire a "modernității" și "tradiției" pare să fie trăită angoasant și ambivalent, ciclotimie aproape. Ne-am permite să vorbim în acest caz de o angoasă de schimbare: pe de o parte, respectul tradiționalist, adesea egolatrie, față de strămoșesc pînă și creștinismul nostru nu este pur și simplu "ortodox", ci "credință strămoșească"; pe de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și nu mai puține semnificații. Semnificații nu numai complementare, dar și adesea opuse. Nu există nici un explorator al imaginarului să nu insiste asupra acestei dialectici a contrariilor ce pare să impună o altă trăsătură specifică majoră: polimorf, mitul este deopotrivă ambivalent. De pildă, trebuie de citit admirabila serie de lucrări pe care Gaston Bachelard le-a consacrat reprezentărilor psihologice ale principalelor elemente naturale 5, și îndeosebi, poate, Pămîntul și reveriile repaosului, pentru a vedea funcționînd fenomenul în toată diversitatea sa tematică
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a dorințelor nesatisfăcute și a așteptărilor zadarnice. Numai așa putem înțelege importanța esențială a celei dintîi și totodată a celei mai clare funcții pe care o are mitul, aceea de restructurare mentală. După cum se știe, dincolo de ceea ce este fluid, ambiguu, ambivalent, în mit există o coerență, o logică am putea spune coercitivă. Dar, în cele din urmă, această logică nu se limitează numai la înlănțuirea imaginilor, la rigoarea sintactică ce reglează narațiunea sa. Oricît de fragmentat, oricît de limitat poate părea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
teorie a unificării în fizica cuantică și relativistă și care se presupune că reprezintă particulele și antiparticulele, nu sunt mai degrabă relații decît elemente substanțiale ? Terțul inclus este asociat cu o dialectică cuantică, cea a "contradicției relativ actualizate prin posibilul ambivalent, prin echivoc". Ea oferă accces spre "logica concretă care domnește adesea în adîncimile "sufletului", logica "psihică"". Terminologia este semnificativă aici. Într-adevăr, pentru Lupasco trebuie să existe isomorfism (și nu identitate) între lumea microfizică și lumea psihică. Isomorfismul lor se
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ale căror amploare, suplețe, bogăție a diversității și forță sunt greu de imaginat... ". În Universul psihic, " ... vor apărea toate perechile conștiențiale: perceptive, conceptuale, noționale; conștiințele contradictorii se vor limpezi reciproc ... Iar eu voi fi, în același timp, o activitate subiectivă ambivalentă, o întreagă suită și un ansamblu de subiecte observatoare antagoniste, care ies din umbra inconștientului, pentru a palpita la baza unei fine subconștiințe în echilibru, interferînd în fiecare clipă cu conștiința conștiinței, stimulînd-o, modificînd-o"43. Cuvinte de poet, lucru firesc
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un chip hidos al nihilismului, care determină îmbrățișarea frenetică a imboldului distrugerii și morții; Rauschnig a deslușit cu perspicacitate, pitit în sînul nazismului, un nihilism radical care îl însuflețea din interior pe führer și furiile sale. Nihilismul este cu totul ambivalent în consecințele sale. El poate îndemna la asumarea curajoasă a angoasei condiției umane, la acceptarea acestui destin finit și nedesăvîrșit pe care Europa îl negase și deificase fără încetare. El îndeamnă la îmbrățișarea vieții fără a-i putea descifra un
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
aflate în slujba barbariilor. Umanismul s-a răspîndit și a favorizat introducerea drepturilor omului în multe locuri, însă a lăsat de asemenea ca asuprirea oamenilor să-și găsească un nou adăpost sub numele său. Știința și tehnica își continuă procesele ambivalente, aducînd imense binefaceri și imense flageluri. Cultura europeană s-a universalizat, nu doar sub efectul hegemoniei puterilor europene asupra lumii, ci și pentru că lumea dominată și colonizată nu s-a putut elibera decît însușindu-și formula statului-națiune, precum și puterea tehnică
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]