866 matches
-
meditație, până la capăt, oricare ar fi el, orice ar aduce, oroare sau beatitudine. Dar să fie, în sfârșit, adevărul... Ne-au sculat a doua zi foarte devreme și ne-au gonit la înviorare. Alergam prin dimineața veselă și înghețată, încă amețiți, dar recunoscători pentru soarele ușor, orbitor, care țâșnea prin frunziș. Lulu era iarăși insul zălud de pe terenul de baschet, ridicol de scund și cu umeri prea largi, alergând pe lângă Fii și făcînd-o mereu să râdă. Imediat cum deschisesem ochii îl
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
anume ar detesta Lisa cel mai mult să primească și a concluzionat că niște cupoane M&S i-ar provoca dezgustul maxim. (Ally Benn purta numărul cinci la pantofi.) — Pentru Lisa! concluzionă Barry. La acel moment toți erau îmbujorați și amețiți, așa că ridicară paharele albe de plastic, stropind cu vin și cu bucăți din dop pe hainele lor în timp ce chicoteau și își dădeau coate, strigând „Pentru Lisa!“. Lisa a stat exact atât cât a fost necesar. Și ea aștepta de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
revistelor pentru femei. Era un coșmar absolut. —Trebuie să plec, spuse ea către o duzină de femei care lucraseră ca subalternele ei timp de doi ani de zile. Trebuie să termin de împachetat. — Sigur, sigur, aprobară ele la unison, bâlbâind amețite urări de bine. Păi, mult noroc, să te distrezi, să te bucuri de Irlanda, să ai grijă, nu munci prea mult... Exact când Lisa a ajuns la ușă, Ally scrâșni: — Ne va fi dor de tine. Lisa dădu din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
hostelărie - nu avea nici bar, nici restaurant, nici room-service și nici nimic altceva, cu excepția a treizeci de camere, fiecare cu o bucătărioară atașată. Lisa făcuse rezervare pentru două săptămâni, perioadă în care spera că își va găsi unde să locuiască. Amețită, a despachetat câteva lucruri, a aruncat o privire afară la priveliștea gri și aglomerată, apoi a ieșit pe străzile jilave pentru a inspecta orașul care tocmai ce-i devenise casă. Acum, că ajunsese cu adevărat acolo, șocul a lovit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
asta, fără ca restul să vadă. Fără să își dea seama, ea s-a îndepărtat puțin de el, deși nu avea unde să plece. El a aruncat o pungă de plastic către ea, pe care Ashling a prins-o foarte stângaci. Amețită, a observat că era prea mare pentru o scrisoare sau pentru un memoriu. Pentru că ea stătea pur și simplu cu punga în mână, Jack spuse cu un râs nerăbdător: —Uită-te înăuntru. Dând plasticul la o parte, Ashling s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Sigur! De fapt, de ce nu bei un pahar? Imediat ce a spus aceste cuvinte, Ashling s-a pregătit pentru furia Lisei. Nu era o mișcare bună să inviți prietena șefului să dea noroc cu tine. Ashling bănuia că era un pic amețită. Dar, în loc să fie furioasă, Lisa era de acord: Da, bea ceva. Ideea e că Lisa era la fel de curioasă ca și restul lumii în legătură cu Mai. Ba chiar mai mult, având în vedere toate circumstanțele. —Noroc, spuse Ashling, în timp ce Mai accepta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Mai atractivă. Până să se întoarcă Jack, toată lumea se relaxase atât de mult, încât nici nu se mai oboseau să ascundă asta. —Vă distrați? întrebă el, cu jumătate de zâmbet. E vacanță bancară, rânji domnișoara Morley, care era foarte rar amețită și în ultima oră trecuse de la a fi suspicioasă la drăgălășenie, la stare de bine, la regret și acum ajunsese, după cum era de așteptat, la agresivitate. Chiar este, aprobă el. —Bună, Jack, spuse Mai, cu un rânjet generos. Eram în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Cât timp aștepta, a continuat să lucreze, pentru că voia să creeze o bază de date pentru Lisa și rămăsese foarte în urmă datorită beției neprevăzute de mai devreme. —Las-o așa, domnișoară Repară-Tot, zâmbi Jack. E vacanță bancară. Ești oricum amețită, va trebui să refaci munca marți. —Ai dreptate. Ashling era destul de trează ca să își dea seama că era beată. —Fac o mare porcărie aici. —Du-te acasă, ordonă el. Oricum era aproape șase și jumătate. Și-a luat nesigură geanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o căldură bruscă pe care o simțea în stomac, Ashling și-a dat seama că îl găsea atractiv. Probabil că era genul de persoană cu care te obișnuiești. Și nu era deloc ca omul acela de pe scenă. Mai bine - fraierii amețiți nu erau oameni de băgat în pat. Apoi și-a schimbat poziția, și-a lipit capul de al lui Ashling și a spus, pe un ton plin de înțelesuri: — Vrei o pungă de chipsuri? Nu, mulțumesc. Deci, am băut, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mergem acasă? —Iisuse, nu! spuse Jimmy Bond, părând șocat. Barul e deschis până la două. —Genial! exclamă Clodagh și trânti paharul cuiva. Paharul se lovi de masă și aruncă un jet de bere peste pantalonii lui Bicycle Billy. —Scuzescuzescuzescuzescuze, insistă Clodagh, amețită. Dumnezeule, îmi pare foarte rău. Ah, sărăcuța, empatiză Ted. La unison, întreaga masă cântă: —Nu prea iese. Mark Dignan tocmai li se realăturase și admira scena. Bicycle Billy frecându-și pantalonii cu mâneca jachetei, Clodagh cerându-și scuze frenetic. Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nu trecuse încă peste Dee? Dar nu era din cauza nici unuia dintre aceste motive. Era din cauza lui Ashling. Femeia anterior cunoscută sub numele de Domnișoara Repară-Tot. Ce Dumnezeu se întâmpla cu el? Poate din cauza diferenței de fus orar? se întreba el amețit. Dar se întorsese de douăsprezece zile, nu avea cum să fie asta. Ei bine, era o singură concluzie care se potrivea. O singură și unică și inevitabilă concluzie. Avea o cădere nervoasă. 53tc "53" Ashling s-a trezit, simțindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Trix s-a apropiat cu o bucată de hârtie. —Ai primit un telefon... Nu acum. Peste câteva minute, Ashling ieși din birou, palidă și evitând orice contact vizual cu oricine. A plecat din birou. Apoi a ieșit Jack, care părea amețit. —Lisa! exclamă el. Ashling a suferit un șoc enorm. Am trimis-o acasă. Era un efort considerabil să vorbească cu el. —Ce are? Păi, ăăă, a descoperit că iubitul ei are o aventură cu cea mai bună prietenă a ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de ea acolo. Colectivul de la Colleen era prea mic pentru a își permite să lipsească, mai ales că și Mercedes și Ashling erau indisponibile. Dar nu îi păsa. Nu îi putea păsa. Corpul ei era prea greoi și mintea prea amețită. La un moment dat, a devenit conștinentă că trebuie să meargă la baie. S-a luptat cu starea asta, prefăcându-se că nu se întâmplă, dar până la urmă disconfortul a devenit atât de mare, încât a fost nevoită să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și miercuri dimineața. Și joi. Vineri, Monica s-a întors la Cork. Ar fi mai bine. Probabil că tatăl tău a dat foc la casă în lipsa mea. Acum, ia în continuare pastilele - nu contează că te fac să te simți amețită sau că îți provoacă greață -, apoi caută undeva să faci terapie și vei fi bine. —Bine. Ashling s-a dus la muncă și s-a simțit chiar bine - până la prânz, când Dylan a intrat în birou. Instantaneu, greața ei, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
parte era Dylan. Luase prânzul cu el cam o dată pe săptămână în ultima lună, dar asta era o premieră. Sper că nu te superi că vin neanunțat. El zâmbea, dar ceva din lenea cu care vorbea și din pivirea lui amețită o făcu să își dea seama că era beat. —Uită-te la tine, fată frumoasă. El o mângâie pe păr, lăsându-i o urmă de căldură de la creștet până la ceafă. —Frumos, spuse el tărăgănat. —Mulțumesc. Intră. Sunt Ted și Joy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dintr-un meci. Transpirat fleașcă, îmbătat de victorie, te simți buricul pământului și vrei ca senzația să dureze la infinit. Agenții de pariuri, care au câștigat bani grași de pe urma ta, îți aduc o fată. O profesionistă, o semiprofesionistă, o amatoare amețită ea însăși de victorie. I-o tragi în vestiar sau pe bancheta din spate, un loc prea strâmt pentru picioarele tale așa că mai tragi și câte un șut în ferestrele laterale. După asta, când ieși în mulțime, oamenii te înghesuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
îndreptat spre centrul plin de neoane al orașului. Străzile erau înțesate cu oameni în uniformă: cămăși maro, soldați și mateloți americani. Nu se zărea nici picior de mexican și toată lumea era disciplinată - chiar și grupurile de răcani ce se bălăngăneau amețiți. Am ajuns la concluzia că patrulele de jandarmi sunt cele ce țin lucrurile sub control. Cei mai mulți dintre maronii erau niște prizăriți de categoria muscă, dar erau înarmați până-n dinți: puști cu țeava retezată, revolvere semiautomate de calibrul 45, boxuri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ea șovăitor și își strecură brațul sub al său. O purtă de braț până la ieșire. Doza părea corectă. Era supusă, dar nu va leșina până vor ajunge pe malul Hudsonului. Porniră spre Riverside Park. - Spuneai ceva despre bărci, vorbi ea amețită. - Într-adevăr. - Eu și fostul meu am avut una. - Știu. Mi-ai spus mai devreme, spuse Malerick. - Serios? - Un moment. Trebuie să mai iau ceva. Se opri la mașina sa, o Mazda furată, și scoase la iveală de pe unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
care imobilizau gleznele lui Cheryl. Toți artiștii evadărilor iubesc lanțurile. Arată impresionant, poartă o aromă sadică și par mult mai trainice decât frânghiile. Și sunt grele - ce altceva poate menține un om sub apă? - Nu, nu, nu, șoptea femeia, încă amețită. Îi mângâie părul și mai verifică o dată lanțurile. Simple și grele. Houdini scria: „Oricât de straniu ar putea părea, am ajuns la concluzia că o evadare este cu atât mai ușoară cu cât pare mai spectaculoasă pentru public”. Era perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cortului. O dată ieșită afară, se aruncase în genunchi și se târâse departe de mulțime. Izbăviți de spațiul închis și de potențiala bombă din interior sau de teroristul înarmat, spectatorii deveniră cu toții buni samariteni și îi ajutară pe cei răniți sau amețiți. Zări un agent din echipa de pirotehniști și, privindu-l de jos în sus din iarbă, îi arătase insigna și îl informase cu privire la obiectul de formă cubică și acoperit cu prelată, așezat sub scaunele de lângă ieșirea din sud. Acesta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pufni în râs și cele două bătură palmele. Tâmplele lui Emmy pulsau de durere și simțea că îi ia pielea foc. Reveniți-vă, oameni buni. Trebuie să plecăm de aici. Problemele au început când fetele au debarcat în Curaçao ușor amețite, dar perfect conștiente, și și-au croit drum spre ghișeul pentru feribot. Emmy a cerut politicoasă trei bilete. — Nu, a anunțat cu evidentă bucurie o negresă corpolentă care purta mumu și sandale. Anulat. — Anulat? Cum adică anulat? Emmy se străduia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
situația lui fusese Încă și mai disperată decît a lor. Se produsese o stranie dedublare a realității, de parcă tot ce i se Întîmplase de la război Încoace se petrecea Într-o oglindă. Sinele lui din oglindă era cel care se simțea amețit și flămînd și care se gîndea tot timpul la mîncare. Nu-i mai era milă de sinele acela al său. Jim bănui că tocmai În felul acesta reușeau și chinezii să supraviețuiască. Totuși, Într-o bună zi, chinezii ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
urechi cearta dintre șofer și paznicul japonez. La vreo două sute de metri mai În aval, unitatea de pionieri refăcea partea centrală a vechiului pod de cale ferată. Jim era bucuros să-i vadă la lucru. Aproape toată dimineața se simțise amețit, iar curgerea continuă a apei prin pontoane era o priveliște liniștitoare. Își măsură pulsul, Întrebîndu-se dacă nu cumva se Îmbolnăvise de beri-beri sau de malarie sau de vreuna dintre bolile despre care Îl auzise pe doctorul Ransome discutînd cu doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
antitanc. Price și Tulloch, amîndoi Îmbătați de vinul de orez, ieșiră din cabină. Își aprinseră țigări, uitîndu-se pofticioși la stadion. Price lovi marginea camionului cu pușca. Cu o voce batjocoritoare, strigă: — Shanghai, Jim... Doar un ocol, Jim, Îl asigură Tulloch amețit. O să căutăm o lădiță de whiskey și cîteva haine de blană pentru fetele din Nanking Road. — N-am văzut nici o haină de blană, domnule Tulloch, și nici whiskey. Doar o mulțime de scaune și mese de sufragerie. Locotenentul Price Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ea chiar era Sam Epstein a Împins-o pe Ruby să se trezească, din fericire. S-a ridicat, cu ochii larg deschiși. —Sfântă Fecioară, a fost tot ce-a spus Înainte de a se Întinde din nou, căci Încă se simțea amețită. Dar nu Înteleg... A Înghițit cu greu, conștientă că inima Îi bubuia.... — Ce naiba cauți aici? Și ți-am spus toate lucrurile alea despre... Știi tu... Chestia cu timbrul... Și gine... —Ginecolumniști, a completat el. — Da, despre ginecolumniștii care sunt amanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]