725 matches
-
România, fiica lui Traian și Ecaterina, cu domiciliul actual în Italia, Verona, Via Montello 9. 74. Szoboszlay Tiberiu, apatrid, născut la 5 iulie 1967 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Francisc și Rozalia, cu domiciliul actual în Timișoara, str. Amforei nr. 10, sc. A, ap. 9, județul Timiș. 75. Pomeran Vlad Mihnea, cetățean german, născut la 22 august 1964 în București, România, fiul lui Ciocălteu Ștefan și Pomeran Aurora, cu domiciliul actual în Germania, 65719 Hofheim, Wilhelmstr. 7. 76. Boștină
HOTĂRÂRE nr. 1.286 din 22 noiembrie 1996 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116402_a_117731]
-
mare „supermarket” religios. An de an, există produse-vedetă, ce se disting prin gradul lor de noutate, dovadă a dinamismului și concurenței de pe această piață a bunurilor de „consum religios”. Astfel, am repertoriat sticle de plastic pentru agheasmă sub formă de amforă (foarte practice, de altfel), icoane „trase” în rășină și bătute cu pietricele colorate, kitsch-uri sacre (icoane, mir, veșmânt sau vată) aduse de la locuri de pelerinaj renumite și în general mai greu accesibile (Ierusalim, Rusia, Ucraina), reproduceri fotografice (Părintele Arsenie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sfințite” - agheasma. Astfel, pelerinii utilizau trei feluri de recipiente : sticle de plastic de 0,5 litri sau 1,5 litri, sticle care au conținut anterior apă, niciodată alcool. Urmau apoi tot recipiente de plastic, dar mai elaborate, sub formă de amforă, de diverse culori (alb, roșu, albastru). În fine, cele mai dorite recipiente erau din sticlă translucidă, cu o formă epurată, asemănătoare cu cele purtate în bandulieră de către bolnavii din celebra stațiune Karlovy Vary sau din alte mari stațiuni termale europene
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
6, județul Timiș. 85. Varga Sarika, născută la 22 iulie 1969 în localitatea Nusfalau, județul Sălaj, România, fiica lui Szabo Adalbert și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 9872 Millstatt, Sappl 44, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, Str. Amforei nr. 2, ap. 24, județul Timiș. 86. Farkas Ervin, născut la 23 mai 1966 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Emeric și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1080 Viena, Lerchenfelderg Gurtel 58/15, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 654 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125111_a_126440]
-
sectorul 5. 330. Nofal Iuliana, născută la 28 septembrie 1966 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Bacala Nicolae și Kiss Sară, cu domiciliul actual în Germania, 46397 Bacholt, Reygersstr. 23, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, Str. Amforei nr. 12, sc. D, ap. 6, județul Timiș. 331. Menrath Nicoleta Marieta, născută la 28 noiembrie 1963 în localitatea Orșova, județul Mehedinți, România, fiica lui Seracovanu Octavian Nicolae și Rădoi Hildegard Maria, cu domiciliul actual în Germania, 46047 Oberhausen, Strassburgerstr
HOTĂRÂRE nr. 653 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
Timiș. 75. Tornoreanu Carmen, născută la 28 decembrie 1968 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Bălaș Ioan și Ilinca, cu domiciliul actual în Austria, 3371 Neumarkt, Am Muhlenweg 10/2/6, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Amforei nr. 2, județul Timiș. 76. Hofer Aurica, născută la 7 octombrie 1957 în localitatea Săliște, județul Sibiu, România, fiica lui Carneala Nicolae și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 4692 Niederthalheim, Kroissbach 4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
ap. 3, județul Timiș. 186. Saitan Elena-Anca, născută la 1 august 1972 în localitatea Fălticeni, județul Suceava, România, fiica lui Aparaschivei Constantin și Doina, cu domiciliul actual în Austria, 7421 Tauchen 59, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, Str. Amforei nr. 2, bl. T63, sc. B, et. 8, ap. 36, județul Timiș. 187. Fallgren Corina Ionela (Păscu), născută la 26 august 1967 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Păscu Ioan și Silvia Gabriela, cu domiciliul actual în Suedia
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
nervul divin citim "Diferite sunt învelișurile / iarba pentru pământ/ apa pentru pești/ blana și pielea pentru carne,/ țipătul pentru frică,/ literele pentru cuvânt,/ și, la urmă, peste tot aerul". Pielea, organ al simțului tactil poate deveni, dulcea de ea, o amforă (Epica Magna), trupul putând deveni pentru iubita care-l îmbracă o respirare, dragostea putând fi înfășurată în speranță sau aer mat. Durerea se asociază tot mai mult atingerii, uneori exprimând fabulosul ireal "Ghimpi mi-au crescut în interior/ înțepând ceea ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nervul divin citim Diferite sunt învelișurile / iarba pentru pământ/ apa pentru pești/ blana și pielea pentru carne,/ țipătul pentru frică,/ literele pentru cuvânt,/ și, la urmă, peste tot aerul. Pielea, organ al simțului tactil poate deveni, dulcea de ea, o amforă (Epica Magna), trupul putând deveni pentru iubita care-l îmbracă o respirare, dragostea putând fi înfășurată în speranță sau aer mat. Durerea se asociază tot mai mult atingerii, uneori exprimând fabulosul ireal Ghimpi mi-au crescut în interior/ înțepând ceea ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Valentin-Marian, născut la 17 august 1981 în localitatea Novaci, județul Gorj, România, fiul lui Toth Valerian și Traistaru Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Gaudenzdorfer Gurtel 15/8/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Amforei nr. 12, ap. 18, județul Timiș. 173. Szalai Vasile, născut la 28 noiembrie 1952 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Vasile și Susana, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems, Kremstalstr. 72, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
Toth Florin-Claudiu, născut la 5 septembrie 1982 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Toth Valerian și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Gaudenzdorfer Gurtelstr. 15/8/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Amforei nr. 12, bl. B12, ap. 20, județul Timiș. 22. Jakab Edmond-Tibor, născut la 1 martie 1982 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Jakab Imre și Lucia, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Helmholtzstr. 30, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 191 din 20 februarie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148347_a_149676]
-
județul Timiș. 243. Samoila Etel, născută la 29 octombrie 1954 în localitatea Recas, județul Timiș, România, fiica lui Gobolyos Ioan și Etel, cu domiciliul actual în Germania, 80689 Munchen, Gotthardstr. 71, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Amforei nr. 5, sc. A, ap. 15, județul Timiș. 244. Seehuber Otilia, născută la 4 martie 1968 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Crăițar Tary-Gheorghe și Aurica, cu domiciliul actual în Germania, 88316 Isny i. A., Hohe Linde 9
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
5a, județul Timiș. 315. Samoila Adrian, născut la 25 octombrie 1974 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Pavel-Petru și Etel, cu domiciliul actual în Germania, 80689 Munchen, Gotthardstr. 71, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Amforei nr. 5, sc. A, ap. 15, județul Timiș. 316. Speck Gabriela-Irina, născută la 16 ianuarie 1954 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Gilind Iosif și Roza-Irina, cu domiciliul actual în Germania, 86169 Augsburg, Pfirsichweg 41 a, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
MARA 316 284 Județul Timiș, Comuna Varias, Str. Principala nr. 29 A STEAUA 324 285 Județul Timiș, Comuna Periam MUNCITORESC 274 286 Județul Timiș, Comuna Periam Grădină de vară MUNCITORESC 150 287 Județul Timiș, Orașul Recas, Str. Crișan nr. 113 AMFORA 258 288 Județul Timiș, Comuna Dudestii Vechi LIBERTATEA 296 289 Județul Timiș, Comuna Cenad CULTURAL 423 290 Județul Timiș, Sat Grabati ROMANȚA 268 291 Județul Timiș, Sat Gottlob GOTTLOB 180 292 Județul Timiș, Sat Tomnatic 1 MAI 235 293 Județul
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
au pus în evidență urme care vorbesc indubitabil de vechimea Cotnarilor și de dezv oltarea sa de-a lungul timpurilor. Urmele vorbesc despre cult ura viței de vie aici, începând cu mii de ani î.Hr. Basoreliefuri, pietre funerare, statuete, monede, amfore, cupe de v in, unel te viticole având imprimate struguri sau lăstari de viță stau mărturie populării acestor locuri cu cultivatori de vi e. Arheologii, comentând descoperirile pe marginea tezaurelor descoperite în zonă, situează Cotnariul, ca vechime, în neolitic, adică
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
urcă-n căldărușă, nu ți se suie, brusc, la cap? Și dacă știi să-i pui temeiul, îți pare din oțel condeiul și nu-ți mai trebuie nici un hap... - După Frâncuș-s frânt, Magistre; visez să-mi vină un transport, în amfore nu în canistre - cum o duc unii la export, s-o beau în orele candorii când caii pasc din rouă zorii și-atunci să vină cititorii să vadă versul cum mi-l port! - Dar Busuioacă de Moldova care să-ți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a afirmat ca dansatoare, și-a câștigat existența dând lecții de dans copiilor. Apoi toți s-au stabilit în Grecia unde s-a simțit magnetic atrasă de cultura antică și a început să-și conceapă dansurile după imaginile pictate pe amfore. Dansa noaptea, în spectacole, pe Acropole, reînvia coregrafic atmosfera serbărilor închinate lui Dionysos. Unii au fost extaziați de spectacolele ei, alții le respingeau. Ea însă a înfruntat prejudecățile snobilor și ale moraliștilor rigizi, a oferit contemporanilor un mod de a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sunt cele mai caracteristice practicării fiecărui sport. . În 1996, cu ocazia centenarului Jocurilor Olimpice, pictogramele au fost astfel realizate încât să reprezinte un om puternic și totodată grațios. Dacă privim cu atenție, putem găsi asemănări ale posturii cu cele descoperite pe amforele grecești. Pentru Sydney 2000, pictogramele au fost special concepute în vederea celebrării Olimpiadei noului mileniu, cu scopul de a deveni un ajutor de necontestat pentru spectatori, sportivi și oficiali. Ca un element specific civilizației australiene apare bumerangul în reprezentarea brațele și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
oară, aici unde am spus pentru prima dată cuvântul mamă, stăruie și azi, au rămas adânc întipărite în gând și inimă, s-au păstrat o viață întreagă, așa cum tinerii căsătoriți vor păstra fiorii primului sărut până la sfârșitul vieții, așa precum amforele păstrează mireasma întâiului vin cu care au fost umplute. Pentru mine, Horodnicul a rămas locul cel mai drag, poate pentru că acolo am deschis ochii spre viață, acolo s-au înfiripat primele vise, primele idealuri, primele prietenii, acolo, în modestul sat
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
graeco) după un ritual consacrat: un "magister", mai marele ospățului, ales sau desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor, stabilea proporțiile după care vinul trebuia să fie îndoit cu apă și cantitatea care putea fi băută. Atunci, vinul era transvazat din amfore în vase cu două torți pentru servit vinul (craterae), unde era îndoit cu apă. Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul fiecăruia și în proporțiile fixate de magister. La îndoirea vinului cu apă putea fi adăugată gheață, ba chiar
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ermetic ploștile din piele, utilizând bucăți de plută tăiate grosier cu cuțitul 28. Faptul că în Franța s-a pierdut, până în secolul al XIII-lea, obiceiul folosirii dopului este de altfel curios, deoarece în largul mării siciliene s-au descoperit amfore grecești închise cu dopuri de plută, și este lucru știut, cum de altfel îl atestă Oda lui Horațiu sau ulcioarele expuse în "Casa negustorului de vin" din Pompei, că romanii aveau obiceiul de a acoperi cu rășină dopurile de plută
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
au înțeles că viticultura septentrională nu are valoare decât prin calitatea sa, așa cum o arată exemplul vinurilor de Champagne. Din păcate, există un obstacol major: prețul terenurilor din Ile-de-France, care nu permite mai mult decât păstrarea viilor municipale. II. De la amforă la sticlă O legendă din Attica povestește că părintele ceramicii, Ceramo, s-a născut din iubirea dintre Dionisos și Ariadna. Prin urmare, e normal ca grecii să-l asocieze pe zeul vinului cu obiectele din pămînt ars care conțineau băutura
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sticlă O legendă din Attica povestește că părintele ceramicii, Ceramo, s-a născut din iubirea dintre Dionisos și Ariadna. Prin urmare, e normal ca grecii să-l asocieze pe zeul vinului cu obiectele din pămînt ars care conțineau băutura divină. Amforele, folosite de către viticultorii greci încă din secolul al VII-lea înainte de Hristos, prezentau forme variate, dar aveau întotdeauna două torți așezate pe verticală (de unde și numele de recipient cu două torți: amphoreus). Dar, atunci când traseul maritim trebuia continuat cu unul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
viticultorii greci încă din secolul al VII-lea înainte de Hristos, prezentau forme variate, dar aveau întotdeauna două torți așezate pe verticală (de unde și numele de recipient cu două torți: amphoreus). Dar, atunci când traseul maritim trebuia continuat cu unul terestru, conținutul amforelor era transferat în burdufuri din piele de capră care erau impermeabilizate, fiind unse în interior cu rășină obicei ce se păstrează încă în zilele noastre în Grecia, unde se prepară și astăzi vin cu aromă de rășină. Consumatorul grec nu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
recoltați foarte târziu (uneori, chiar în noiembrie, după cum menționează poetul Marțial). Vinuri vechi, căci stăteau mai întâi timp de un an sau doi în dolia, cu un volum cuprins între 500 și 2.000 l, înainte de a fi transferate în amfore de 26 l unde se învecheau timp de aproximativ douăzeci de ani. Fiecare amforă avea o etichetă (pittacium) cu originea și vârsta vinului conservat. Poetul Horațiu vorbea despre desigilarea amforelor după patruzeci până la șaizeci de ani, iar Plinius cel Bătrân
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]