1,300 matches
-
născută în anul 94 î.Hr.), soră a tribunului Clodius și soție a consulului Quintus Cecilius Metellus - o Clitemanstră romană, căci umbla vorba că și-ar fi otrăvit, în anul 51 î.Hr., soțul, văduva desfrânată pe care Cicero a numit-o „amica omnium” și „quadrantaria”57, și până la patriciana Fulvia, o veleitară amestecată în multe intrigi, fiică a lui Marcus Fulvius Bambalione (netrecută cu vederea de Suetonius), măritată pe rând cu tribunul Publius Clodius Pulcher (despre care Plutarch, în Viețile paralele, are
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Stele reci, cuvânt înainte Mircea Ivănescu, București, 1972; Sebastiano Vassalli, Năluca, postfața trad., București, 1996; Fernando Camon, Super Baby, pref. trad., București, 1996; Luisa Castelfranchi-Vegas, Arta Renașterii, București, 1997; Norberto Bobbio, Dreapta și stânga, București, 1999; Natale Benazzi, Matteo D’Amico, Cartea neagră a Inchiziției, București, 2001; Mircea Popescu, Istoria literaturii române - Storia della letteratura romena, ed. bilingvă, îngr. trad., pref. Nicolae Florescu, București, 2001; Ernesto Ferrero, Barbă-Albastră, București, 2002; Guido Ceronetti, Tăcerea trupului, București, 2002; Fosco Maraini, Tibetul secret, București
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
publicul anilor ’70-’80 îndeosebi prin ponderea comicului. Cele mai multe piese sunt comedii ușoare, de situații, farse, înveselitoare prin subiect, intrigă, prin vivacitatea dialogurilor și replici de efect. În Carambol, de pildă, un cuplu conjugal locuiește provizoriu la o tânără familie amică. Sică și Mihaela s-au căsătorit clandestin și când mama ei apare intempestiv în ascunzătoarea însurățeilor, aceștia fac tot posibilul ca soacra să nu își identifice ginerele. Farsa ce se creează nu face însă decât să îi acopere pe necurajoși
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
având afinități cu cea generată la Proust de apariția „fetelor în floare” și într-un fel cu aceea a „valurilor” Virginiei Woolf. Cu un subiect banal - relatarea unei excursii la Predeal a unui ins dezamăgit în dragoste, cu o proaspătă amică, ajutată să meargă acasă după un mic accident pe care și-l provocase sărind din tramvai -, romanul Accidentul pare să fi fost scris doar din ambiția lui S. de a demonstra că era în stare să facă și proză realistă
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
delegat al României în Comisiunea Europeană a Dunării și în Comisiunea Mixtă a Prutului. În februarie 1910 devine membru în Comitetul de lectură al Teatrului Național din București, pe a cărui scenă i se vor juca piesele Lumină nouă, O amică, Poezia depărtării, Voichița, incluse și în sumarul revistei „Convorbiri literare” (1912-1914). Se vede disponibilizat în 1913 de prim-ministrul Titu Maiorescu. În iunie 1916 e desemnat președinte al Societății Scriitorilor Români, iar în octombrie 1918 va fi ales vicepreședinte al
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
teatru „sunt ale unui diletant cultivat” (Mircea Ghițulescu). „Scena dramatică” în versuri O suferință aduce în prim-plan conflictul dintre un tânăr idealist doritor să se realizeze în teatru și o mamă cu vederi ultrapozitive. Comedia într-un act O amică e o simplă glumă, „amica” fiind o viespe care readuce înțelegerea între soți, în vreme ce piesa Lumină nouă vrea să surprindă beatitudinea încercată de o fată care, refuzând orice legătură sentimentală, se călugărește. Poezia depărtării, cu intriga generată de o cazuistică
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
cultivat” (Mircea Ghițulescu). „Scena dramatică” în versuri O suferință aduce în prim-plan conflictul dintre un tânăr idealist doritor să se realizeze în teatru și o mamă cu vederi ultrapozitive. Comedia într-un act O amică e o simplă glumă, „amica” fiind o viespe care readuce înțelegerea între soți, în vreme ce piesa Lumină nouă vrea să surprindă beatitudinea încercată de o fată care, refuzând orice legătură sentimentală, se călugărește. Poezia depărtării, cu intriga generată de o cazuistică psihologică artificioasă, are în centru
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
ca „rivalitatea dintre ceea ce-i individual și ceea ce-i social în personalitatea umană, cu triumful celui din urmă element [...], victoria lozincilor gregare asupra gândirii proprii”. Racordarea la ceea ce însemna noutate în viața culturală a Europei caracterizează și paginile eseistice din Amica mea Europa (1939). În plus, sfera de interes este mai diversă, se discută noile teorii despre timp, raportul dintre timpul fizic și cel fiziologic (în spiritul lui Henri Bergson și Pierre Janet), problema memoriei umane, noile curente din fiziologie, psihologie
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
din literatura franceză, italiană, engleză. Transpune în franceză proză de I. L. Caragiale, versuri de Tudor Arghezi și balada Miorița. SCRIERI: Aspecte literare, București, 1928; Puncte de vedere, cu un portret de Lucia Demetriade-Bălăcescu, București, 1930; Curs de cinematograf, București, [1930]; Amica mea Europa, București, 1939; Marlene Dietrich, București, 1966; Vedetele filmului de odinioară, București, 1968; Erich von Stroheim, București, 1970; Filme de neuitat (în colaborare cu Constantin Popescu), vol. I, București, 1972, vol. II: Metamorfoze cinematografice sau Arta ecranizării, București, 1975
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
Pompiliu Constantinescu, „Puncte de vedere”, VRA, 1930, 115; F. Aderca, Hai să polemizăm, VRA, 1931, 218; Ion Radu Tomoiagă, Divagații în marginea „Mioriței”, RFR, 1937, 7; Biberi, Études, 140-141; Călinescu, Ist. lit. (1941), 829, Ist. lit. (1982), 913; Adrian Marino, „Amica mea Europa”, RFR, 1945, 6; Profira Sadoveanu, Stele și luceferi, pref. G. Călinescu, București, 1969, 135-146; Corbea-Florescu, Biografii, I, 217-224; Florian Potra, „Empirismul eretic” al lui D. I. Suchianu, LCF, 1974, 13; Cornel Cristian, Bujor T. Râpeanu, Dicționar cinematografic, 1974, 417
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
copiii le vor ajunge „orfani” sau „vagabonzi”. Anchetatorii pedalau în mod aparte pe această amenințare care deviriliza victimele, umilindu-i pe bărbați și proiectându-i în ipostaza unor încornorați. Iată o secvență amplă despre discursul unui astfel de anchetator: Închipuiește-ți, amice, vei lua pentru eroismul ăsta prostesc cu care ați vrut să vă acoperiți cam 10-15 anișori și să zici mersi: tu, ca tu, poți s-o faci când ai chef, singur; dar ea! Scumpa ta soție! Nu poate, mă, bolovanule
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în mână. și-apoi, nici nu îți dai seama cât ține la tine, ea, ocupată cu cele lumești, îți va facilita revederea copiilor, dacă te ajută Dumnezeu să cadă la pârnaie la un loc cu tine. Că asta-i viața, amice. Mă-sa liberă, ta-su viețaș în lanțuri, ei de capul lor (Arsene, 1997, vol. 2, p. 163). Una dintre femeile anchetate mărturisește că cei care o interogau cunoșteau atât de bine mecanismele prin care să o intimideze, încât „jucam
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întâmplărilor, autorul pune în fața oamenilor o oglindă deformatoare, realizând șarje funambulești, prin care critică exasperat diferite tare sociale, dar și defecțiuni ale relațiilor între indivizi, generate de numeroasele păcate omenești. Câteva volume de mai târziu - Ce pățește omul bun (1922), Amice, ești un prost! (1923), Din viața speluncelor (1923) - continuă în același gen, cu ceva mai multă precizie stilistică și mai puțină exagerare în relatarea faptelor. Amorul, sub formele lui jucăușe, dramatice sau tragice, este altă temă a prozei sale. În
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
ochi, București, 1915; Regina noastră Maria, București, 1919; Americana îndrăgostită, București, 1920; Cuceritorul de inimi, București, 1921; Vândută de propria-i mamă, București, 1922; Ce pățește omul bun, București, 1922; Sărutul de binefacere, București, [1922]; Ruga unei mame, București, 1923; Amice, ești un prost!, București, 1923; Din viața speluncelor, București, 1923; Înconjurul lumii fără voie, Ploiești, 1927; Eroii lui Mihai Viteazul, București, 1932. Repere bibliografice: V.A. Urechia, „Versuri”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIII, 1900-1901; B. Brănișteanu, „Din ocna
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
Agricultori 30, 32. 210. Atanasiu Petre, 7 apartamente, București, str. Schitu Măgureanu 51. 211. Anghel M. Ioan, 13 apartamente, București, B-dul Muncii 60, 62, str. Cățelu 2. 212. Agopian Manug, 16 apartamente, București, str. Smeului 8, Calea Moșilor 248. 213. Amico Maria, 4 apartamente, București, B-dul Nic. Bălcescu 24, str. Luterana 21. 214. Abramovici A. David, 9 apartamente, București, Calea Călărașilor 68, 81, 108. 215. Avner Iacob, 11 apartamente, București, str. Brezoianu 57 A, str. Mitita Constantinescu 13. 216. Andreescu Traian
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
i s-a spus) îl determină, amuzat, să vadă în el o întrupare a lui Hemingway. Scena e o mostră suculentă de umor absurd, în care cititorul avizat va găsi suficiente motive de amuzament: - Vreau să împușc un indian. - Aha, amice, vrei să împuști un indian. - Da, nene, unul singur. Se uită din nou la insul cu mustață. - Gagiul e foarte dur, îi spuse. Vrea să împuște un indian. - Auzi, Hemingway, nu mai repeta tot ce spun, i-am zis. - Cred
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sfinților); Alea iacta est (lat., „Zarurile au fost aruncate” - cuvinte rostite de Cezar la trecerea Rubiconului În anul 49 Î.H.); alma mater (lat., „mama care te hrănește”); alter ego (lat., „alt eu”, „al doilea eu”); Amicus Plato, sed magis amica veritas (lat., „Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevărul”); anno Domini (lat., „În anul Domnului” - numărul anilor având ca reper nașterea lui Iisus Hristos); Aquila non captat muscas (lat., „Vulturul nu prinde muște” - expresie folosită pentru a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
parțial. Indicele de nume total se referă la absolut toate numele ce apar de-a lungul unui text, putând cuprinde inclusiv numele personajelor literare menționate În text, respectiv numele proprii incluse În cuvinte și expresii celebre: Amicus Plato, sed magis amica veritas (indicele va menționa și numele lui Platon). Indicele selectiv va cuprinde doar numele de persoane reale, importante dintr-un anumit punct de vedere. Desigur, din perspectiva cercetătorului, e de preferat indicele total, care ne oferă informații complete. Iată ce
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a Femeilor Române în anul 1935”, 27 aprilie 1936 249 43. „După primul deceniu al Ziarului Nostru, sărbătorirea publicației A.E.C.P.F.R.”, Ziarul nostru, nr. 4-5, din aprilie-mai 1936 255 44. Marga Ghițulescu, „De la asociațiile de asistență socială. Din activitatea Asociației «Amicele tinerelor fete»”, Asistența Socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, nr. 2, 1936 259 45. Maria Bârzan, „Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei”, Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936 264 46. „A V-a conferință
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în anul 1935, prezentată de Elena C. Meissner pe 27 aprilie 1936. 44. După primul deceniu al «Ziarului Nostru»,sărbătorirea publicației A.E.C.P.F.R., în Ziarul nostru, nr. 4-5 din aprilie-mai 1936. 45. De la asociațiile de asistență socială din activitatea asociației „Amicele tinerelor fete”, articol de Marga Ghițulescu, secretara generală a Asociației, în Asistența Socială, Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, nr. 2,1936. 46. Inovațiuni ale noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei, articol semnat de Maria Bârzan în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
admirației pe care o resimt pentru munca-i de o rară perseverență și fecundă înrâurire. Maria M. Pop Craiova Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1935. 44TC "44" De la asociațiile de asistență socialătc "De la asociațiile de asistență socială" Din activitatea Asociației „Amicele tinerelor fete” Asociația „Amicele Tinerelor Fete” șA.T.F.ț a fost înființată în anul 1927 la apelul asociației internaționale „Amies de la jeune fille” cu sediul la Neuchâtel. Scopul asociației este ocrotirea tinerelor fete, căutând să ofere găzduire și îngrijire fetelor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
resimt pentru munca-i de o rară perseverență și fecundă înrâurire. Maria M. Pop Craiova Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1935. 44TC "44" De la asociațiile de asistență socialătc "De la asociațiile de asistență socială" Din activitatea Asociației „Amicele tinerelor fete” Asociația „Amicele Tinerelor Fete” șA.T.F.ț a fost înființată în anul 1927 la apelul asociației internaționale „Amies de la jeune fille” cu sediul la Neuchâtel. Scopul asociației este ocrotirea tinerelor fete, căutând să ofere găzduire și îngrijire fetelor ieșite din căminul lor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
unei poliții feminine. Încadrând energiile binevoitoare și obținând colaborarea tuturor, s-ar putea ajunge la o asistență reală în direcțiunea ce ne preocupă atât de mult și a cărei importanță socială se resimte zilnic. Marga Ghițulescu, Secretara generală a Asociației „Amicele Tinerelor Fete” Asistența Socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, anul V, nr. 2, 1936. 45TC "45" Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familieitc "Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii Și a familiei" Noul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
emoționat inima poporului român. Iată de ce asociația femeilor române nu va putea uita niciodată că ați amintit guvernului Dv. datoria ce are de a nu uita alianța noastră din timpul războiului mondial și astfel a nu permite ca România și amica noastră Cehoslovacia să cadă victime unei agresiuni posibile. Foarte mișcate de justa și binevoitoarea Dv. atitudine, femeile române vă exprimă profunda lor gratitudine și vă roagă să primiți mulțumirile lor, odată cu omagiile lor sincere și afectuoase. Președinta generală, Elena C.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
parte la congresele noastre și a fost deosebit de îndatoritoare a organiza și la Craiova în anul 1931 un Congres al Uniunii care a avut un deosebit succes. Dacă astăzi tot grupul nostru a simțit o mulțumire, sărbătorind alegerea distinsei noastre amice Maria M. Pop la Senat, manifestează o bucurie fiindcă toată lupta noastră de ani de zile a fost pentru ridicarea valorii feminine, care s-a realizat prin acordarea dreptului egal cu al bărbaților. Neputând asista la această sărbătorire doresc să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]