803 matches
-
este și mai crescută. Alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea acestora produce amine terțiare, iar dacă alchilarea se continuă, apar săruri cuaternare de amoniu. Acilarea aminelor înseamnă înlocuirea unuia sau a ambilor atomi de hidrogen de la gruparea amino. Deci pot fi acilate doar aminele primare și secundare, pentru că doar acestea dispun de atomi de hidrogen legați de azot. Reacția se produce tratând aminele cu acizi organici, cloruri acide sau anhidride acide. Folosită industrial este reacția de obținere a
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
doar aminele primare și secundare, pentru că doar acestea dispun de atomi de hidrogen legați de azot. Reacția se produce tratând aminele cu acizi organici, cloruri acide sau anhidride acide. Folosită industrial este reacția de obținere a vitaminei H. Protejarea grupei amino prin acilare se face față de următorii reactanți: permanganat de potasiu (KMnO), bicromat de potasiu (KCrO), oxigen diatomic (O), acid azotos (HNO) și halogeni (X). La această reacție participă doar aminele primare alifatice sau aromatice, reactantul folosit fiind acidul azotos (HNO
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
participă doar aminele primare alifatice sau aromatice, reactantul folosit fiind acidul azotos (HNO). Deoarece HONO este instabil, el se prepară chiar în mediul în care se dorește a fi folosit. formula 13 Din diazotarea aminelor alifatice rezultă alcooli și apă. Grupa amino din amină este înlocuită de hidroxilul din acoladă, rezultând astfel alcoolul. Grupa amino se desface și ea, atomii de azot unindu-se, iar cei doi atomi de hidrogen se leagă de oxigenul rămas din acid, formând apa. formula 14 Din diazotarea
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
Deoarece HONO este instabil, el se prepară chiar în mediul în care se dorește a fi folosit. formula 13 Din diazotarea aminelor alifatice rezultă alcooli și apă. Grupa amino din amină este înlocuită de hidroxilul din acoladă, rezultând astfel alcoolul. Grupa amino se desface și ea, atomii de azot unindu-se, iar cei doi atomi de hidrogen se leagă de oxigenul rămas din acid, formând apa. formula 14 Din diazotarea aminelor aromatice rezultă săruri de diazoniu. Sărurile de diazoniu sunt foarte instabile, de
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
joacă un rol vital drept cofactor în numeroase enzime esențiale în organismul uman. Enzimele dependente de PLP catalizează o varietate de reacții chimice, incluzând în principal aminoacizii. Reacțiile la care participă anzimele dependente de PLP în legătură cu aminoacizii includ transferul grupei amino, decarboxilare și eliminare ori înlocuire beta sau gamma. Aceată adaptabilitate apare datorită abilității PLP de a se lega covalent și apoi să acționeze ca un catalizator electrofilic, deci stabilizând diferite tipuri de intermediari carbanionici ai reacțiilor. În concluzie, Comisia Enzimelor
Vitamina B6 () [Corola-website/Science/301428_a_302757]
-
în absență anticorpilor, spre deosebire de alte căi. C3b, proteină generată din hidroliza C3 de către complexul enzimatic C3-convertaza în faza lichidă, este rapid inactivat de factorii H și I. Însă atunci când gruparea tioester internă a C3 reacționează cu o grupare hidroxil sau amino a unei molecule de pe suprafața unei celule sau agent patogen, C3b, care este acum legat covalent la membrana este protejat de inactivare. C3b legat de suprafață se poate lega de factorul B pentru a forma C3bB. Factorul B este hidrolizat
Sistemul complement () [Corola-website/Science/326858_a_328187]
-
coloană de condensare. Ajungând în cel de-al doilea balon, vaporii au fost constant supuși arcului electric, arc electric destinat să reproducă fulgerele. După o săptămână de funcționare au apărut compuși organici mai grei decât atomii, dintre ele 2% fiind amino acizi primitivi, care sunt baza tuturor lanțurilor proteice, care există pe Terra, prin urmare viață potențială. Conform lui Jeffrey Bada, profesor de biologie marină de la Universitatea din San Diego În pofida faptului, că teoria „supei primordiale” a suscitat multe dezbateri și
Stanley Miller () [Corola-website/Science/317833_a_319162]
-
important care joacă un rol important în potențarea pe termen lung (LTP) și este important în procesele de învățare și memorie. Glutamatul este o substanță importantă în metabolismul celular. Un proces esențial în degradarea aminoacizilor reprezintă transaminarea, în care gruparea amino a unui aminoacid este transferată unui α-cetoacid, reacție catalizata de transaminaze. Reacția poate fi generalizată astfel: R1-NH + R2-C=O ⇌ R1-C=O + R2-NH Unul din cei mai frecvenți α-cetoacizi este α-cetoglutaratul, un intermediar în ciclul acidului citric. Transaminarea α-cetoglutaratului da glutamat
Acid glutamic () [Corola-website/Science/326873_a_328202]
-
reacție catalizata de glutamat-dehidrogenaza, după cum urmează Amoniac (că de amoniu), este apoi excretat predominant sub formă de uree, sintetizată în ficat. Transamination poate, astfel, să fie legată de dezaminare, care să permită în mod eficient de azot de la grupurile de amino de aminoacizi pentru a fi eliminate, prin intermediul glutamat că un intermediar și, în cele din urmă eliminat din corp în formă de uree. Glutamatul este cel mai abundent neurotransmițător excitator din sistemul nervos. În sinapsele chimice, glutamatul este stocat în
Acid glutamic () [Corola-website/Science/326873_a_328202]
-
Aminoacizii sunt compuși cu funcțiune mixtă (compuși care au grupe funcționale diferite în moleculă lor) care conțin în moleculă lor grupările -NH și -COOH. Formulă generală a aminoacizilor este: formulă 1 Aminoacizii se denumesc folosind cuvântul „acid“, urmat de „amino“ și numele acidului corespunzător. Prin prefixele „di“, „tri“ etc., se arătă numărul de grupe amino și carboxil, iar poziția relativă a două grupe funcționale se precizează cu literele grecești „α“, „β“, „γ“, „δ“, „ε“, în care acidul este α dacă
Aminoacid () [Corola-website/Science/300366_a_301695]
-
moleculă lor) care conțin în moleculă lor grupările -NH și -COOH. Formulă generală a aminoacizilor este: formulă 1 Aminoacizii se denumesc folosind cuvântul „acid“, urmat de „amino“ și numele acidului corespunzător. Prin prefixele „di“, „tri“ etc., se arătă numărul de grupe amino și carboxil, iar poziția relativă a două grupe funcționale se precizează cu literele grecești „α“, „β“, „γ“, „δ“, „ε“, în care acidul este α dacă grupările amino și carboxil se leagă de un același carbon, β dacă grupările amino și
Aminoacid () [Corola-website/Science/300366_a_301695]
-
numele acidului corespunzător. Prin prefixele „di“, „tri“ etc., se arătă numărul de grupe amino și carboxil, iar poziția relativă a două grupe funcționale se precizează cu literele grecești „α“, „β“, „γ“, „δ“, „ε“, în care acidul este α dacă grupările amino și carboxil se leagă de un același carbon, β dacă grupările amino și carboxil se leaga la atomi de carbon alăturați, iar, pe masura ce crește distanță, se vor numi γ, δ, ε. În cazul compușilor aromatici, se folosesc prefixele „orto“, „meta
Aminoacid () [Corola-website/Science/300366_a_301695]
-
grupe amino și carboxil, iar poziția relativă a două grupe funcționale se precizează cu literele grecești „α“, „β“, „γ“, „δ“, „ε“, în care acidul este α dacă grupările amino și carboxil se leagă de un același carbon, β dacă grupările amino și carboxil se leaga la atomi de carbon alăturați, iar, pe masura ce crește distanță, se vor numi γ, δ, ε. În cazul compușilor aromatici, se folosesc prefixele „orto“, „meta“, „pară“. formulă 2, acid α amino-propanoic formulă 3, acid β amino-propanoic Un aminoacid este
Aminoacid () [Corola-website/Science/300366_a_301695]
-
izoleucina, triptofanul, fenilalanina, metionina, lizina și treonina). formulă 4, acid aminoacetic (glicina, glicocol) formulă 2, acid α-amino-propanoic (α-alanină) formulă 6, acid α-amino-izovalerianic (valina) formulă 7, acid aminosuccinic (acid asparagic) formulă 8, acid α aminoglutaric (acid glutamic) formulă 9, acid α, ε diamino-capronic (lisină) formulă 10, acid α amino β hidroxi propanoic (serina) formulă 11, acid α amino β tio propanoic (cisteina) Aminoacizii sunt substanțe solide, cristalizate. Au puncte de topire foarte ridicate (P.t.>250 °C datorită legăturilor de H ce se stabilesc între grupările -COOH la moleculele vecine și
Aminoacid () [Corola-website/Science/300366_a_301695]
-
acid aminoacetic (glicina, glicocol) formulă 2, acid α-amino-propanoic (α-alanină) formulă 6, acid α-amino-izovalerianic (valina) formulă 7, acid aminosuccinic (acid asparagic) formulă 8, acid α aminoglutaric (acid glutamic) formulă 9, acid α, ε diamino-capronic (lisină) formulă 10, acid α amino β hidroxi propanoic (serina) formulă 11, acid α amino β tio propanoic (cisteina) Aminoacizii sunt substanțe solide, cristalizate. Au puncte de topire foarte ridicate (P.t.>250 °C datorită legăturilor de H ce se stabilesc între grupările -COOH la moleculele vecine și sunt solubili în HO dar insolubili în compuși
Aminoacid () [Corola-website/Science/300366_a_301695]
-
se adaugă o cantitate limitată (mică) de acid sau de bază, aceasta este neutralizata și pH-ul soluției nu se schimbă. Deoarece conțin gruparea carboxil, care este specifică acizilor carboxilici, aminoacizii reacționează la această grupare în același fel. Datorită grupării amino, care este specifică aminelor, conținuta în moleculă, aminoacizii reacționează la această grupare în mod similar. În timpul acestei reacții se formează legături noi între atomi ce aparțin la molecule distincte, numite legături peptidice. Rezultatul reacției sunt peptidele.
Aminoacid () [Corola-website/Science/300366_a_301695]
-
Reacții adverse În studiile clinice , reacțiile adverse legate de medicament , de gradul 3 și 4 CCT ( criterii curente de toxicitate ) , au apărut la 37 % dintre pacienți . Reacțiile adverse cel mai frecvent raportate au fost hiperglicemia , hipopotasemia , neutropenia și creșterea alanin - amino transferazei ( ALAT ) . Leucocitoza a apărut la 50 % dintre pacienții cu LAP , conform analizelor hematologice efectuate , mai degrabă decât din raportările de evenimente adverse . Reacțiile adverse grave ( EAG ) au fost frecvente ( 1- 10 % ) și de așteptat la această categorie de pacienți
Ro_1082 () [Corola-website/Science/291841_a_293170]
-
metabolice și de nutriție Tulburări ale sistemului nervos Tulburări cardiace Tulburări gastro- intestinale Afecțiuni cutanate și ale Tulburări musculo - scheletice și ale țesutului conjunctiv Tulburări generale și la Creșterea temperaturii corporale Oboseală ECG : prelungirea intervalului QT Creșterea ALAT Creșterea aspartat amino transferazei În timpul tratamentului cu TRISENOX , 13 din cei 52 de pacienți din studiile cu LAP au prezentat unul sau mai multe simptome ale sindromului de diferențiere LAP , caracterizat prin febră , dispnee , creștere ponderală , infiltrate pulmonare și revărsate pericardice și pleurale
Ro_1082 () [Corola-website/Science/291841_a_293170]
-
carbon determinînd transformări conformaționale în partea proteică și la nivelul capacității de legare și de eliberare a oxigenului. Protonul poate fi legat în diferite locuri de-a lungul lanțului proteic, dar dioxidul de carbon se poate lega doar de gruparea amino din poziția alpha formînd ionul carbamat. Atunci cînd nivelul de dioxid de carbon scade (de exemplu în capilarele pulmonare), CO2 și H sunt eliberați de la nivelul hemoglobinei, crescînd afinitatea proteinei pentru O. Acest control al hemoglobinei pentru oxigen prin legarea
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
ml. Creșterea acestei cantități la 4-5 g/100 ml, așa cum se întâmplă în unele boli pulmonare, cardiace sau policitemii duce la apariția unei colorații albăstrui a tegumentelor și mucoaselor denumită cianoză. Combinația labilă a hemoglobinei cu CO2 la nivelul grupurilor amino terminale constituie carbaminhemoglobina. Gazele respiratorii O2 și CO2 sunt transportate în sânge sub formă de oxihemoglobină și respectiv carbaminhemoglobină. In cazul oxidării hemoglobinei cu transformarea Fe2+ în Fe3+ ia naștere methemoglobina. Combinația hemoglobinei cu CO, față de care are o afinitate
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
cu rol inhibitor prin afinitatea pentru locurile de fixare ale plasminogenului: -substanțe de natură polipeptidică extrase din glandele salivare de bovine cum este aprotinina (Trasylor) cu acțiune de neutralizare a proteazelor (plasmina, tripsina, kalicreina) -substanțe chimice de tipul acidului epsilon amino caproic (EACA) sau acidului tranexamic. In mod normal activitatea fibrinolitică este localizată doar în vecinătatea cheagului de fibrină deoarece α2 antiplasmina și inhibitorii activatorului plasminogenului împiedică diseminarea fibrinolizei. Modificarea activității fibrinolitice apare în unele condiții fiziologice (efort fizic intens, stres
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
glicemice persistente și sunt în raport cu durata DZ. Dintre modificările metabolice secundare hiperglicemiei menționăm: glicozilarea proteinelor, acumularea intermediarilor căii poliol, și producerea excesivă a radicalilor liberi de oxigen. Glicozilarea neenzimatică se referă la procesul prin care glucoza se atașează la grupări amino ale proteinelor, fără mediere enzimatică. Această reacție decurge lent și se soldează, inițial, cu formarea unei baze Schiff care se poate rearanja, ulterior, sub forma unor produși de glicozilare mai stabili, de tip Amadori. Ambele reacții sunt reversibile. Stadiul timpuriu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
locală prin reducerea activității trombomodulinei și vasoconstricție excesivă, datorată stimulării producerii de endotelină. Transmiterea semnalului prin AGE pare să inducă producerea de radicali liberi. AGE fac parte din clasa de produse complexe. Ele rezultă din reacția dintre carbohidrați și gruparea amino a proteinelor. Se poate spune că ele rezultă din oxidarea glucidelor, însă recent s-a demonstrat ca pot rezulta și din lipooxidare. Majoritatea Age-lor este foarte instabilă, astfel analizarea lor este foarte dificilă. AGE pot fi formate în diferite condiții
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și pot duce la mutații bacteriene. În timpul reacției Maillard, ce are loc în timpul formării acestor AGE, produsele intermediare sunt rezultatul dehidratrii și rearanjării moleculare ce duc la formarea rezidurilor carboxilice, cum ar fi 3 dioxygluco-sone, care reacționează cu 3 grupări amino libere. Degradarea ADN-ului sau ARN-ului duce la formarea ribozelor libere, care prezintă o sursă pentru formarea pentosidinelor. AGE sunt prezente în globulele roșii ale diabeticului, hemoglobina glicozilată fiind marker clinic al controlului metabolic. Globulele roșii, care conțin AGE
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pentru coloranți, se includ: a) Derivați halogenați; cloraniline. ... b) Derivații sulfonați; acizi meta- si para-aminobenzensulfonici (de exemplu acid sulfanilic). ... c) Derivați nitrați; mononitroaniline, etc. ... d) Derivați nitrozati care au unul sau mai mulți atomi de hidrogen (alții decât ai funcției amino) care au fost înlocuiți prin una sau mai multe grupări nitrozo (de exemplu nitrozoanilina, metilnitrozoanilina). e) Derivați sulfohalogenați, nitrohalogenati sau nitrosulfonati. ... Derivați alchilici (derivați N-alchilici și N,N-dialchilici: N-metilanilina și N,N dimetilanilina; N-etilanilina și N,N-dietilanilina). 2) Toluidine. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]