2,089 matches
-
ce n-a mers?/un zid de oase e vamă înserării/ în doi, tango în pas de univers? “( Un vis trecător). Întrebările devin răspunsuri, nu rămân retorice, ele vibrează în imagini pregnant. Poeta izbutește, nu o dată, reprezentări memorabile ale fondului ancestral și metafizic: “Serile își poartă pe umerii goi ,/ timpul e însetat:/ bea sângele mieilor calzi.“( O punte invizibilă). Poezia din acest volum este o vibrație a sufletului încorsetat într-un scenariu original, explodând în viziuni convulsive, ce dă la o
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352059_a_353388]
-
cea a cetinii de brad, îți curățește respirația, pregătindu-te într-un fel să preguști din viață altfel: cu sentimentul nemuririi. Căci această trăire pune stăpânire pe suflet de cum ajungi la Săpânța. Aici, simți trecutul și viitorul, metamorfozate în sentimentul ancestral al dăinuirii veșnice, viu și liniștitor. Vremurile nu țin pasul cu oamenii. Uneori, împotriva lor, vremurile ridică dureros granițe de apă sau de piatră, întristând neamul. Dar ele nu pot înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
Stamate sondează esența lumii și prin detalii aparent nesemnificative. În poezia Eleonorei Stamate cuvintele devin sentimente, unesc pe aproapele de aproapele său. Întreagă sa ființă se întoarce spre sine, sondându-și piscurile, adâncurile, dunele de nisip și lut primordial, pustiurile ancestrale ale destinului, care sunt și ale lumii pe care și-o asumă; ca un artizan, poeta coase scoarțe cu fire din cuvinte alese, căci doar cuvintele lumină, „în prag de mirare mă vor ascunde spre asfințit”. Discursul poetic frizează fabulosul
NOI APARIŢII LITERARE ÎN COLECŢIA „LIRIK” A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352088_a_353417]
-
că, dacă / aș scotoci în timpul-antipod, / cu fiecare pas tot mai săracă / s-ar face punga dată s-o deznod; // tot mai puțină apă-ar da fântâna, / tăcerea s-ar întinde ca un val / atoateștiutor — strivind lumina / descătușată-n spațiul ancestral; // tot mai puternică ar fi arsura / pe ochii-nchiși — ca-n țarină de lut — / de frica iernii ce închide gura / pe șoapta clipei care a trecut / și n-ar rămâne-n mintea ce refuză / băltite ape — nici cât fir de
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
stele, Însă Luna, Atentă ca-ntotdeauna, Proiectează pe podele Și un set de acuarele, Iar catifelate șoapte, Parfum de Regină de noapte Aripi bine își întinde, Cântec - vechile colinde, Feerie în trei acte Strict compacte. Cinci tablouri verticale, Inegale - Perspective ancestrale - Teatru și pinacotecă; Doarme umbra pe potecă ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Tablouri verticale / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TABLOURI VERTICALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356288_a_357617]
-
de la demo?) - a atins cote inimaginabile. Până și un elefant ar roși și s-ar retrage într-un loc ascuns să moară în liniște. Până și jivinele își caută un loc retras ca să se împerecheze. Și totul după un ritual ancestral pe care-l urmează. Exhibiționiștii ar trebui să plătească impozit pe fiecvare cuvânt obscen, că tot se pun impozite pe orice. Prea au fost lăsați în voia poftelor lor nesăbuite. Știu că scriind acestea, pot fi acuzată de pudibondism dar
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
a întrebat de vreau să mă nasc în familia mea cu lumină de-nțărcat unde clipele liniștea o pasc, încât m-am pus și eu pe luminat. E plăcut aici,dar contabili de fiere și venin mă tot trag din spațiul ancestral de simt adesea-n coaste un suspin și versuri în galopul unui cal... De urc Pegasul să bântuiesc prin lume un dor mă cuprinde pe urme de senin, simt sub șa metafore de spume și uneori o clipă,pe-nserate,de
CONŞTIENTIZARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355796_a_357125]
-
Autorului Bezmetice iluzii mi-au stins cerul Și umbrele de moarte m-au culcat Micimea ta mi-a spintecat echerul Catetele cu sânge-am desenat Precare echilibre se destramă Nici nu mai știu de ce mai sunt și când Un doliu ancestral din nou mă cheamă Și pașii se împiedică pe rând În cercul nostru strâmb și fără raze Nu mai încap decât melancolii Naiade împletite-n amperaze Din moșteniri pe care nu le știi Azi,dezolante incantații iar mă strigă Într-
ÎNCĂ O MOARTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355866_a_357195]
-
precum vulcanul acela despre care se credea că s-a stins definitiv în 1945. Suntem națiunea care a supraviețuit incredibil ciumei comuniste totalitare pornită de la început a ne infesta cu o influiență covârșitoare de 90%. Au virusat pe tărâmurile noastre ancestrale timp de o jumătate de secol și n-au reușit mai nimic. Într-o singură lună doar, aceea a blândei ierni ale lui decembrie 1989, ne-am vindecat cu toții instantaneu de lepra marxistă și am pornit în lumea largă cu
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
îngândurarea din fiecare ce ne prelinge în lucruri pe veci patria-e dorul la plecare lumina nou-născutului deci Un hram de înțelesuri ca o despovărare în limpezimea sângelui de get tranșee de azur pre-nlăcrimare și binecuvântarea castă de poet Un murmur ancestral ce se developează zidindu-ne sămânța blânde firi pământul nins de ape ce veghează candoarea maicii noastre din priviri Referință Bibliografică: Patria / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor
PATRIA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356031_a_357360]
-
s-aducem pacea sfântă pe pământ/ cântând din harfa ta nemuritoare/ să dezrobim popoarele prin cânt.” („Harfa lui David”) Asemenea lui Blaga, Petru Lascău este în același timp un autor modern, dar capabil de a păstra legătura cu fondul arhaic, ancestral. Aspirația sa spre absolut, reflexivitatea, condiția de exilat sunt admirabil exprimate în aceeași „Așteptare”: „Pe pe peronul veșnic pustiu/ Sub ceasul/ Cu arătătoarele rupte/ Mă aștept pe mine/ Singur și tăcut/ Privind la crizantema/ De plastic, ofilită/ Ce mi-o
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
drept, da' cine doboară stejarii și se luptă pînă îi vine sîngele în plămîni cu trunchiurile insuportabil de grele? Discursul lui era mai încăpător ca burta acelei balene proverbiale, luneca pe valurile filosofiei de circumstanță, se adîncea în promiscuitatea blestemelor ancestrale, se ridica dincolo de ispita ce ne prăbușește în neputință, sonda misterul de nepătruns al credinței în viața de apoi și nu putea să-și explice din ce cauză angoasele noastre cele de toate zilele devin legendele Olimpului cu trecerea vremii
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
aripi de înger datu-mi-ai,/ frumoasa mea, / în apa de izvor / mi-ai oglindit dorința / de-a locui cândva-ntr-o lacrimă / de stea.” ( Lacrima primăverii) Armonia gândului este tulburată (uneori) de bătăile ceasornicului ”în mine se zbat întrebări ancestrale, / flămânde, haine, toride abisuri”... care-și anunță “implacabila” trecere. Firesc, sufletul tresare... și-n ochii de peruzea ai poetei apar lacrimile neputinței - zadarnic “cătând un răspuns în mătănii și rugă”... De ce apusurile trebuie să fie atât de frumoase, de mistuitoare
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
spovedania celui care s-a aflat pe pragul tăcut și tulburător dintre a fi și a nu fi, trăind o experiență ieșită din comun pe care apoi o va așterne înaintea ochilor noștri plini de mirare, trezind în noi neliniști ancestrale. Repetiția cu moartea este unică, ceva care te ridică cu mult deasupra vieții, te face să o vezi în toată micimea și grandoarea ei". De-a lungul paginilor nu te slăbesc fiorii marilor întrebări existențiale și reflectezi asupra caracterului trecător
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
timpul: dacă nu voi avea destulă mâncare să mă satur? Teamă peste care s-a suprapus egoismul nostru nativ, mânându-ne să strângem mult mai multe bunuri decât necesarul, ceea ce orice hârciog care se respectă, disprețuiște suveran. Și această spaimă ancestrală, s-a transmis parcă din generație în generație, ca o genă subversivă care ne însoțește fără voia noastră și astăzi. Bine de știut, măcar de acum înainte. De câtva timp lumea vorbește din ce în ce mai mult că prăbușirea turnurilor WTC, ar fi
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
următorii poeți naționali români: IOAN ALEXADRU , ION GHEORGHE,ADRIAN PĂUNESCU,MARIN SORESCU ȘI NICHITA STĂNESCU! Însă vreun cuvânt mai cusurgiu s-ar putea să mă ia de guler: -Domol,domol,tovarășu`! Ce înțelegi matale prin ...poet? " Poetul este ochiul însuși,ancestral, Cețosul,răcitul,animalicul Ochi din ceafă,al națiunii: Ce vede el nu-i o părere El prevede-adică zărește Cu mii de ani mai înainte Și plânge viitorul Dinspre trecut. Poetul național-ochiul Atavic al poporului" Răspunde sublim Ion Gheorghe.... Dar a
DEŞERTUL DE CATIFEA (46-47) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346157_a_347486]
-
auză Ca pe-un țipăt surd de rază, Ca pe-un-tunet orb de spuză. Și simțire cine are Dincolo de vreo simțire, Va simți o revărsare Nefirească-n a sa fire. Om și plante, animale, Aer, foc, pământ și ape Din infernuri ancestrale Se vor nimici să scape Când sosi-va ca o boare, Ca un zvon de abur rece Prin făptură-n fiecare, Un fior ce nu va trece. Când din lumi pe lumi clădite Peste morți pe morți din groapă Aripi
ÎNGER DE LUMINĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346190_a_347519]
-
fie pus alături de marii analiști-gânditori ai neamului românesc. Predominante pentru creația acestuia sunt studiile științifice pluridisciplinare, dintre care amintesc : Literatură: - Moartea fantasticului - Editura Lumina, Oradea, 1994 - eseu distins cu premiul special al juriului, Craiova, 1976 - Miorița - Revista „Omu”, Pitești - Cronică ancestrală a permanenței românești - Povestiri științifico-fantastice - Invitat la cel de al III-lea Congres European de literatură științifico-fantastică de la Poznan (Polonia), 1976, unde delegația română condusă de Ion Hobana, s-a bucurat de un real succes. - Cerul cuvântului, poezii - Editura Abadaba
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
Migrația ungurilor - 31 de episoade în revista „Crișana Plus”, Oradea - Românii din Atelkuz în secolul IX - Revista „Noi Tracii”, Italia, 1989 - Continuitarea dacoromână în izvoare străine sec. VIII î.Hs. - Transnistria - Terra Blachorum - Revista Crișana Lingvistică: - Etnonimele românilor - VALAH - Etimologie ancestrală și areal istoric - Editura Abadaba, Oradea, 1996 - Perenitatea elementelor dacoromâne - Revista „Cele Trei Crișuri”, Oradea (mai multe episoade) Demografie: - Vidul demografic și matematica - Revista „Bihorul”, Oradea (mai multe episoade) Politică: - Hermeneutica unei declarații comune - Revista „Crișana Plus”, Oradea - Mihai Viteazul
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
etnonimului „BLACH”. Posibil ca unele enunțuri și cercetări referitoare la aceasta temă le cunoașteți, dar pentru subsemnatul este benefic pentru a mi le reînprospăta în memorie. Am să mă opresc deci, la cartea lui Alexandru Pele, „Etnonimele românilor - VALAH - Etimologie ancestrală și areal istoric” lucrare pe care o pot numi unicat, în privința studiilor făcute cu privire la apartenența noastră la gruparea valahă. Extraordinar de bine documentat, pe parcursul a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cercetare în domeniul glotologiei evolutive. Abordarea de către
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
mai permite să mai împărțim, după noi criterii pseudoștiințifice, familiile de limbi indo-europene și afro-asiatice, căci în realitate sunt MESO-SEMITICE sau româno-semitice. Aceasta este și prima diviziune a limbii unice până la Turnul Babel, amintită în Vechiul Testament... ” „Etnonimele românilor - VALAH - Etimologie ancestrală și areal istoric” este un studiu cu un pronunțat conținut filologic, lingvistic și istoric. Autorul folosește cu precădere metoda pluridisciplinară concomitent cu analiza structurală a elementelor lexicale, depunând o deosebită atenție pe evoluția limbii și a factorilor geoantropici de-a
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
șagă, Gura-ți dulce ca o fragă Mă topește, dă fiori. Ochii-ți verzi, mirific cald, Trupul - jar, sfios, mă-mbie... Poate-i doar o amăgire, Vara verde, de smarald. Peste noi prăvale cerul Roi de stele, vis veral, Peisajul ancestral Îmi amplifică misterul... Vis păgân, stelele salbă, Dulce-a verii dimineață Te îmbie, te răsfață, Să faci dragoste în iarbă. Te privesc uimit, viril... Vrei si tu ( nu-mi vine-a crede ), Paradisul de dezmiardă, Ne înlănțuie tiptil. Ne aruncă
VIS DE VARĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356109_a_357438]
-
ICOANEI ÎN LITERATURĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Motivul icoanei în literatura română Se spune că românul din toate timpurile a fost creștin. În astfel de condiții, din vremuri ancestrale el a încercat să-și exteriorizeze acest sentiment, desenând și cioplind în piatră reprezentări imagistice sugerând divinitatea, mai ales în peșteri, ce se constituiau în adevărate lăcașuri de cult. Însă tradiția spune că Evanghelistul Luca ar fi pictat primele trei
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
cu copilul în brațe care istovit de atâta drum a murit.Femeia nebună de durere, observă această nenorocire chiar în fața icoanei sfinte. Era, deja, nebună și blestema icoana. Mai târziu Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut.“ Mihai Sadoveanu în”Baltagul “ se subliniază faptul că Victoria înainte de a pleca să-l
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
cel ce ar fi trebuit să aducă și nu să ucidă lumina: ”m-ai ucis, iubitule, tocmai când lumina/ îmi pătrunsese în suflet, cu luna...” (În orezărie). Un element luminos în versurile Danielei Voiculescu este faptul că dincolo de această tristețe ancestrală, poeta nu traversează o criză de identitate. Divinitatea o ajută să depășească momentele de cumpănă. ”vom spune tuturor că timpul trebuie trăit în sensul că Dumnezeu este mereu prezent... singura clipă în care putem să folosim timpul în favoarea noastră este
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]