38,387 matches
-
și de "indispensabilii" lui Stalin, si de broșa bicefala de aur curat, bun și la treburi murdare. Printre colegii de redacție se află și o mai vîrstnica "tovarășa", pasămite ilegalista, căci era sora unui "erou al clasei muncitoare", omorît în timpul anchetei (defenestrat sau sinucigaș?). Persoană scunda, firava, se căsătorise cu un universitar arivist care, în fapt, juca rolul de "comisar politic" pe lîngă un reputat șef de catedră ("sociolog, psiholog, estetician, eseist, critic literar și memorialist"), de care profesorul se temea
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
și-o dorește cu adevărat? Nu mă gândesc, se înțelege, la solitudinea indispensabilă creației și, ca atare, autoimpusa, ca o asceza temporară; nici, vai, la recluziunile forțate, pe care, -n veacul nostru vitreg, le-au cunoscut destui poeți. - Într-o anchetă din revista "Cuvîntul" (septembrie 1998), la întrebarea "Ce autori ați propune pentru o ăIstorie universală a literaturii românea", criticul nouăzecist Dan-Silviu Boerescu răspunde: "... aș propune trei autori contemporani, cu care să-și spargă capetele exegeții, hermeneutii și tălmăcitorii mai ceva
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
Nicolae Manolescu Titlul editorialului meu este acela al unei anchete din Facla de pe vremuri, reluat pe coperta unei cărți apărute la Editură Polirom din Iași anul trecut. Autorii cărții sînt dl Victor Durnea și regretatul Gh. Hrimiuc-Toporas. Ei au plănuit, acum aproape douăzeci de ani, o culegere a tuturor anchetelor
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
anchete din Facla de pe vremuri, reluat pe coperta unei cărți apărute la Editură Polirom din Iași anul trecut. Autorii cărții sînt dl Victor Durnea și regretatul Gh. Hrimiuc-Toporas. Ei au plănuit, acum aproape douăzeci de ani, o culegere a tuturor anchetelor literare românești din prima parte a secolului XX. Culegerea urma să "dubleze" Dicționarul literaturii române. 1900-1950, o continuare a celui de pînă la 1900, tipărit în 1979, ambele rod al colaborării specialiștilor de la fostul Centru de Lingvistică, Istorie Literară și
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
rod al colaborării specialiștilor de la fostul Centru de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, astăzi Institutul de Filologie Română "Al. Philippide" de la Iași. Din varii motive, culegerea n-a fost încheiată. reprezintă cîteva firimituri scăpate de la plănuitul festin, si anume amplă anchetă din Facla, 1935, căreia i s-au adăugat altele de mai mică întindere, dar înrudite tematic, din aceiași ani '30. La contextul internațional al anchetelor cu pricina (îndeosebi al celei din Facla) m-am mai referit într-un articol din
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
culegerea n-a fost încheiată. reprezintă cîteva firimituri scăpate de la plănuitul festin, si anume amplă anchetă din Facla, 1935, căreia i s-au adăugat altele de mai mică întindere, dar înrudite tematic, din aceiași ani '30. La contextul internațional al anchetelor cu pricina (îndeosebi al celei din Facla) m-am mai referit într-un articol din Curentul. Autorul notelor, dl Durnea, îl cunoștea foarte bine și îl semnalează ca atare. Acum aș vrea să evoc pe scurt un alt aspect al
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
cu pricina (îndeosebi al celei din Facla) m-am mai referit într-un articol din Curentul. Autorul notelor, dl Durnea, îl cunoștea foarte bine și îl semnalează ca atare. Acum aș vrea să evoc pe scurt un alt aspect al anchetei, acela pur literar, si sa ma intreb asupra actualității întrebării din titlu. Nu sînt deloc sigur că întrebarea a rămas actuala. Discreditul general aruncat asupra literaturii, în deceniul din urmă, o face să pară oarecum desueta. Cine se mai frămînta
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
Discreditul general aruncat asupra literaturii, în deceniul din urmă, o face să pară oarecum desueta. Cine se mai frămînta astăzi să știe de ce (se) scrie? De cîte ori - e drept, foarte rar - vreo revista culturală a încercat să reia întrebarea, ancheta s-a dovedit un eșec. Scriitorilor, s-ar zice, intrebarea nu li se mai pare preocupantă. Iar cititorilor, nici atît. Se vede că tipul acesta de reflecție psihologică asupra actului creator și-a pierdut din interes. În orice caz, orientarea
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
în satul natal); * Părinții: Alexandru, decedat în război (1916), Mama: Elisabeta; * Studii: Școală primară în satul natal; Liceul militar de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște (1931-1937); Facultatea de Litere și Filozofie, București (anul I și ÎI) 1937-1939; * Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște) și la Pământul (Călărași), în 1935. A mai colaborat la revistele: Hotarul (Arad), Festival (Silistra), Decalogul (Brașov), Revista scriitoarelor și scriitorilor români (Dir. Aida Vrioni), București ș.a.; * Debut editorial: Tălmăciri din mine (versuri), editat de Editură Pământul, Călărași, 1936
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
Călărași, 1936; * Al doilea volum de versuri: Față Morgana, publicat la Editură librăriei Pavel Suru, București, 1938; * Recenzii despre aceste volume, în revistele: Ardealul (Brașov), Decalogul (Brașov), Hotarul (Arad) sub semnătură lui Al. Negura, în nr. 11/12, dec. 1936; Anchetă (Târgoviște), Familia (Oradea); * După moartea poetului, în Universul literar (iunie-iulie 1939), a apărut articolul "Dublă existența a lui George Petcu", semnat de Marin Cosmescu. Împreună cu Laurențiu Fulga, G. Petcu a inițiat "Gruparea scriitorilor tineri", ce urma să ia ființă la
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
Ruxandra Cesereanu "Ziarul de Cluj" a încheiat nu de multă vreme o amplă anchetă, vizînd întreaga spiritualitate și entitate românească, intitulată "Românul mileniului, românul secolului" (inițiativa anchetei i-a aparținut redactorului-sef adjunct, Mîhnea Măruța). Cum am asistat îndeaproape la acest demers, mi se pare potrivit să desprind cîteva concluzii, cu atît mai mult
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Ruxandra Cesereanu "Ziarul de Cluj" a încheiat nu de multă vreme o amplă anchetă, vizînd întreaga spiritualitate și entitate românească, intitulată "Românul mileniului, românul secolului" (inițiativa anchetei i-a aparținut redactorului-sef adjunct, Mîhnea Măruța). Cum am asistat îndeaproape la acest demers, mi se pare potrivit să desprind cîteva concluzii, cu atît mai mult cu cît anchetă respectivă reflectă mituri, clișee și destule curiozități în mentalitatea oamenilor
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
spiritualitate și entitate românească, intitulată "Românul mileniului, românul secolului" (inițiativa anchetei i-a aparținut redactorului-sef adjunct, Mîhnea Măruța). Cum am asistat îndeaproape la acest demers, mi se pare potrivit să desprind cîteva concluzii, cu atît mai mult cu cît anchetă respectivă reflectă mituri, clișee și destule curiozități în mentalitatea oamenilor de cultură de la noi. Au fost solicitate 100 de personalități din toată țara (40 de scriitori, 8 politologi și ziariști, 3 teologi, 10 filosofi, 10 istorici, cîțiva artiști plastici și
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
ziariști, 3 teologi, 10 filosofi, 10 istorici, cîțiva artiști plastici și muzicieni, un actor, 3 lingviști și o serie de academicieni, majoritatea oameni de știință) dintre care doar jumătate se încadrau în titulatura de personalități, acesta fiind unul din riscurile anchetei. Pentru o succinta panoramare a celor mai cunoscute nume care au răspuns, îi amintesc pe Adrian Marino, Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă, Alexandru Zub, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, ÎPSS Bartolomeu, Nicolae Breban, Mircea Martin, Ștefan Augustin Doinaș, Constantin Bălăceanu-Stolnici
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Breban, Mircea Martin, Ștefan Augustin Doinaș, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Cristian Mandeal, Solomon Marcus, Andrei Marga, Stelian Tănase, Vladimir Tismăneanu, Sorin Dumitrescu, Dinu C. Giurescu, H.-R. Patapievici, Dan Pavel, Mircea Cărtărescu, Florin Piersic, Harry Tavitian, Johnny Răducanu. Un alt risc al anchetei era chiar acela al temei, ușor de calificat drept demagogica, gen "Cîntarea României" sau "Noi sîntem români". Ancheta nu solicită o singură nominalizare pentru românii mileniului și al secolului, ci avea în vedere trei nume la fiecare categorie. Inițial, au
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Sorin Dumitrescu, Dinu C. Giurescu, H.-R. Patapievici, Dan Pavel, Mircea Cărtărescu, Florin Piersic, Harry Tavitian, Johnny Răducanu. Un alt risc al anchetei era chiar acela al temei, ușor de calificat drept demagogica, gen "Cîntarea României" sau "Noi sîntem români". Ancheta nu solicită o singură nominalizare pentru românii mileniului și al secolului, ci avea în vedere trei nume la fiecare categorie. Inițial, au fost cerute și explicații din partea "anchetaților", care să le justifice opțiunea, dar, treptat, s-a renunțat la acestea
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
al secolului, ci avea în vedere trei nume la fiecare categorie. Inițial, au fost cerute și explicații din partea "anchetaților", care să le justifice opțiunea, dar, treptat, s-a renunțat la acestea, dat fiind că o parte dintre cei solicitați resimțeau anchetă că pe o pisălogeala, daca nu cumva că pe o formalitate. S-a acordat un punctaj pentru numele românilor aleși în top, în funcție de acestă calculîndu-se în final clasamentul. Au existat, si era firesc să fie așa, personalități care au refuzat
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
pisălogeala, daca nu cumva că pe o formalitate. S-a acordat un punctaj pentru numele românilor aleși în top, în funcție de acestă calculîndu-se în final clasamentul. Au existat, si era firesc să fie așa, personalități care au refuzat să răspundă la ancheta din diferite rațiuni, dar mai ales din lipsă de timp și de motivație. Celor solicitați li s-a precizat că opțiunile lor sînt nelimitate, nefiind obligați să-și aleagă "românul" neapărat din sfera culturii, ci din orice altă zonă considerată
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
de timp și de motivație. Celor solicitați li s-a precizat că opțiunile lor sînt nelimitate, nefiind obligați să-și aleagă "românul" neapărat din sfera culturii, ci din orice altă zonă considerată plauzibilă. Faptul acesta a lărgit substratul și finalitatea anchetei. Topul final a adus în atenție nume previzibile: au funcționat miturile românești (sau mitizările), împletind scriitorii noștri de aur cu politicienii (și voievozii) noștri de diamant, ca să folosesc o metaforă de bijutier. Am să dau, în continuare, nu doar primele
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
metaforă de bijutier. Am să dau, în continuare, nu doar primele trei, ci primele opt locuri de la fiecare categorie, așa cum au fost stabilite și calculate de Dorin Petrișor, "truditorul" de serviciu și redactorul care s-a ocupat de facto de anchetă. Astfel, la "Românul mileniului" au fost aleși în ordine descrescătoare: 1. Mihai Eminescu, 2. Ștefan cel Mare, 3. Dimitrie Cantemir, 4. Mihai Viteazul, 5. Constantin Brîncoveanu, 6. Carol I, 7. Ion C. Brătianu, 8. I.L.Caragiale. La "Românul secolului" au
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Inochentie Micu, Spiru Haret, Coresi, Ț. Arghezi, M. Sadoveanu, C. Noica, M. Vulcănescu, G.E.Palade, Petru Rareș, pionierii aviației românești. Cu siguranta, Lucian Boia, de la Centrul de Istorie a Imaginarului, ar putea să realizeze un studiu incitant pornind de la această anchetă care, la o adică, și-ar avea locul potrivit că addenda la Istorie și mit în conștiința românească. Cele mai interesante mi s-au părut, însă, nu opțiunile previzibile ale celor care au răspuns, ci cîteva curiozități mulate pe portretul
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
ar avea locul potrivit că addenda la Istorie și mit în conștiința românească. Cele mai interesante mi s-au părut, însă, nu opțiunile previzibile ale celor care au răspuns, ci cîteva curiozități mulate pe portretul psihic al celui solicitat la anchetă.Astfel, pe lîngă cei aleși și nominalizați constant, au existat o serie de "nealeși", nominalizați o singură dată, în funcție de predilecția celui care răspundea. Lista este uriașă, dar doresc să o panoramez tocmai pentru bizareriile, exagerările și, în anumite situații, dreptatea
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
ÎPSS Bartolomeu, locul III RS îl ocupă părintele Cleopa; pentru Mircea Mihăieș, locul I RM îl ocupă "Gînditorul" de la Hamangia, iar locul, III RS - regina Maria (este singura femeie nominalizată la vreuna din cele două categorii, de-a lungul întregii anchete); pentru Andrei Marga, locul III RS îl ocupă Augustin Maior (inventatorul telefoniei multiple!); pentru Cornel Nistorescu, locul I RM îl ocupă Vlad Țepeș; pentru George Pruteanu, locul ÎI RM îl ocupă boierul Neacșu; pentru Dan Pavel, locul ÎI RS îl
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
fi invitat pe Papă Ioan Paul al II-lea în România). Nicolae Ceaușescu este și el pomenit de trei ori (de Alexandru Surdu, Dinu Săraru și Tudor Cătineanu), ceea ce spune multe despre opțiunile politico-morale ale unora dintre cei solicitați la ancheta. Ca o concluzie spontană: erau previzibile atît clișeele, cît și acest turn Babel de nume și preferințe. Pentru că, în ciuda controlului inițial asupra unei anchete de o asemenea anvergură, ea scăpa din haturi, depinzînd mai puțin de formulă standard a întrebărilor
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Săraru și Tudor Cătineanu), ceea ce spune multe despre opțiunile politico-morale ale unora dintre cei solicitați la ancheta. Ca o concluzie spontană: erau previzibile atît clișeele, cît și acest turn Babel de nume și preferințe. Pentru că, în ciuda controlului inițial asupra unei anchete de o asemenea anvergură, ea scăpa din haturi, depinzînd mai puțin de formulă standard a întrebărilor, cît de nuanțele pe care fiecare dintre cei întrebați a dorit să le precizeze și care, în unele cazuri, au fost în strînsă legătură
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]