KorAP: Find »[drukola/base=angină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...112 >

2,784 matches

Corola-website/Law/139922_a_141251

48) Stări depresive severe ... 49) Stări halucinante delirante ... 50) Stări confuzionale ... 51) Starea stuporoasă ... 52) Ischemie acută periferică. ... II. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale de gradul 2 decontate de casele de asigurări de sănătate ca suspiciune a următoarelor stări morbide 1) Angina pectorală (în afară de angina instabilă) ... 2) Entorse ... 3) Luxații ... 4) Fracturi închise ale membrelor și fără leziuni ale pachetului vasculonervos ... 5) Reumatismul articular acut în criza ... 6) Sindroame de compresie și/sau iritație radiculară (nevralgia cervicobrahială, lombalgia și lombosciatica) în faza

ORDIN nr. 4.234 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi altor tipuri de tranSport medical, precum şi a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139922_a_141251]
severe ... 49) Stări halucinante delirante ... 50) Stări confuzionale ... 51) Starea stuporoasă ... 52) Ischemie acută periferică. ... II. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale de gradul 2 decontate de casele de asigurări de sănătate ca suspiciune a următoarelor stări morbide 1) Angina pectorală (în afară de angina instabilă) ... 2) Entorse ... 3) Luxații ... 4) Fracturi închise ale membrelor și fără leziuni ale pachetului vasculonervos ... 5) Reumatismul articular acut în criza ... 6) Sindroame de compresie și/sau iritație radiculară (nevralgia cervicobrahială, lombalgia și lombosciatica) în faza acută ... 7) Artrite

ORDIN nr. 4.234 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi altor tipuri de tranSport medical, precum şi a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139922_a_141251]
Corola-website/Law/139923_a_141252

majore decontate de casele de asigurări de sănătate a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) ... 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) ... 3) Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) ... 4) Colaps-șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxicoseptic) ... 5) Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractura de coloana vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului

ORDIN nr. 630 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi altor tipuri de tranSport medical, precum şi a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139923_a_141252]
48) Stări depresive severe ... 49) Stări halucinante delirante ... 50) Stări confuzionale ... 51) Starea stuporoasă ... 52) Ischemie acută periferică. ... II. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale de gradul 2 decontate de casele de asigurări de sănătate ca suspiciune a următoarelor stări morbide 1) Angina pectorală (în afară de angina instabilă) ... 2) Entorse ... 3) Luxații ... 4) Fracturi închise ale membrelor și fără leziuni ale pachetului vasculonervos ... 5) Reumatismul articular acut în criza ... 6) Sindroame de compresie și/sau iritație radiculară (nevralgia cervicobrahială, lombalgia și lombosciatica) în faza

ORDIN nr. 630 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi altor tipuri de tranSport medical, precum şi a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139923_a_141252]
severe ... 49) Stări halucinante delirante ... 50) Stări confuzionale ... 51) Starea stuporoasă ... 52) Ischemie acută periferică. ... II. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale de gradul 2 decontate de casele de asigurări de sănătate ca suspiciune a următoarelor stări morbide 1) Angina pectorală (în afară de angina instabilă) ... 2) Entorse ... 3) Luxații ... 4) Fracturi închise ale membrelor și fără leziuni ale pachetului vasculonervos ... 5) Reumatismul articular acut în criza ... 6) Sindroame de compresie și/sau iritație radiculară (nevralgia cervicobrahială, lombalgia și lombosciatica) în faza acută ... 7) Artrite

ORDIN nr. 630 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi altor tipuri de tranSport medical, precum şi a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139923_a_141252]
Corola-website/Law/139583_a_140912

palpitații, dispnee sau durere anginoasa. Pacientul în repaus sau la eforturi minime nu prezintă tulburări funcționale. - Clasa funcțională 4: pacientul are o afecțiune cardiacă ce determină imposibilitatea realizării activităților fizice. Pot apărea simptomele caracteristice afecțiunii cardiace, congestie pulmonară sau sistemică, angina pectorala inclusiv în repaus. Orice tip de activitate fizică accentuează simptomatologia. 8. În evaluarea funcțională a bolnavului cardiovascular, efectuarea testelor de efort și farmacologice oferă informații mult mai complete decât cele deținute în condiții de repaus. În aplicarea acestor probe

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produse prin modificări în circulația coronariana. - C.I. poate fi produsă de: - cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroza); - cauze funcționale (spasm coronar); - cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) 1. C.I dureroasă: I . Angina pectorala, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. ÎI. C.I. nedureroasa: l. Moartea subita coronariana. 2. Tulburări de ritm și conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemica. 3. Insuficiență cardiacă de origine ischemica. - Clasificarea

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
C.I. poate fi produsă de: - cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroza); - cauze funcționale (spasm coronar); - cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) 1. C.I dureroasă: I . Angina pectorala, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. ÎI. C.I. nedureroasa: l. Moartea subita coronariana. 2. Tulburări de ritm și conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemica. 3. Insuficiență cardiacă de origine ischemica. - Clasificarea C.I. - dupa Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie: l. Oprirea cardiacă

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
C.I. nedureroasa: l. Moartea subita coronariana. 2. Tulburări de ritm și conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemica. 3. Insuficiență cardiacă de origine ischemica. - Clasificarea C.I. - dupa Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie: l. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorala: - angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă și angina de efort agravată, - angina spontană 3. Infarctul miocardic: - IM acut - IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficiență cardiacă în cardiopatia ischemica. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
l. Moartea subita coronariana. 2. Tulburări de ritm și conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemica. 3. Insuficiență cardiacă de origine ischemica. - Clasificarea C.I. - dupa Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie: l. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorala: - angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă și angina de efort agravată, - angina spontană 3. Infarctul miocardic: - IM acut - IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficiență cardiacă în cardiopatia ischemica. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
coronariana. 2. Tulburări de ritm și conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemica. 3. Insuficiență cardiacă de origine ischemica. - Clasificarea C.I. - dupa Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie: l. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorala: - angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă și angina de efort agravată, - angina spontană 3. Infarctul miocardic: - IM acut - IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficiență cardiacă în cardiopatia ischemica. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemica). În prezentarea

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
de ritm și conducere, prezumate sau dovedite de origine ischemica. 3. Insuficiență cardiacă de origine ischemica. - Clasificarea C.I. - dupa Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie: l. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorala: - angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă și angina de efort agravată, - angina spontană 3. Infarctul miocardic: - IM acut - IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficiență cardiacă în cardiopatia ischemica. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemica). În prezentarea ce urmează, prima

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
sau dovedite de origine ischemica. 3. Insuficiență cardiacă de origine ischemica. - Clasificarea C.I. - dupa Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie: l. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorala: - angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă și angina de efort agravată, - angina spontană 3. Infarctul miocardic: - IM acut - IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficiență cardiacă în cardiopatia ischemica. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemica). În prezentarea ce urmează, prima clasificare a CI (clasificarea OMS

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
ischemica. 3. Insuficiență cardiacă de origine ischemica. - Clasificarea C.I. - dupa Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie: l. Oprirea cardiacă primară. 2. Angina pectorala: - angina de efort: angina de novo, angina de efort stabilă și angina de efort agravată, - angina spontană 3. Infarctul miocardic: - IM acut - IM vechi - definit sau posibil; 4. Insuficiență cardiacă în cardiopatia ischemica. 5. Aritmiile cardiace (prezumate sau dovedite de origine ischemica). În prezentarea ce urmează, prima clasificare a CI (clasificarea OMS) cu adăugirile rezultate din

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
dureroase rezolvate, el poate fi extrem de util (că în AP stabilă) în selecția bolnavilor pentru coronarografie și eventual revascularizare. Cu semnificație în aprecierea CI sunt și modificările apărute în efort ale undei "Ț" până la negativarea acesteia, TR și/sau conducere. ANGINA PECTORALA (AP) AP este definită că o durere (disconfort) retrosternala sau în regiunile toracice adiacente și care are caractere relativ specifice: - apariția în accese de scurtă durată (3-15 min.); - producere (declanșare) cel mai adesea la efort sau emoții; - încetarea promptă

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
producere (declanșare) cel mai adesea la efort sau emoții; - încetarea promptă la repaus sau nitroglicerina. Există mai multe tipuri clinice și fiziopatologice de AP. Formă clasică de AP -zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur și simplu angina pectorala. La această s-au adăugat angina instabilă, angina varianta (Printzmetal sau vasospastica), angina microvasculara; toate au în comun episoade de ischemie miocardica însoțite de dureri și eventual de disfuncție miocardica. Ischemia miocardica tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silentioas

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
sau emoții; - încetarea promptă la repaus sau nitroglicerina. Există mai multe tipuri clinice și fiziopatologice de AP. Formă clasică de AP -zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur și simplu angina pectorala. La această s-au adăugat angina instabilă, angina varianta (Printzmetal sau vasospastica), angina microvasculara; toate au în comun episoade de ischemie miocardica însoțite de dureri și eventual de disfuncție miocardica. Ischemia miocardica tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silentioas", "echivalente de angina", aritmii de gravitate variată

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
încetarea promptă la repaus sau nitroglicerina. Există mai multe tipuri clinice și fiziopatologice de AP. Formă clasică de AP -zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur și simplu angina pectorala. La această s-au adăugat angina instabilă, angina varianta (Printzmetal sau vasospastica), angina microvasculara; toate au în comun episoade de ischemie miocardica însoțite de dureri și eventual de disfuncție miocardica. Ischemia miocardica tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silentioas", "echivalente de angina", aritmii de gravitate variată. CRITERII DE

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
nitroglicerina. Există mai multe tipuri clinice și fiziopatologice de AP. Formă clasică de AP -zisă de efort - este denumită AP cronică stabilă sau pur și simplu angina pectorala. La această s-au adăugat angina instabilă, angina varianta (Printzmetal sau vasospastica), angina microvasculara; toate au în comun episoade de ischemie miocardica însoțite de dureri și eventual de disfuncție miocardica. Ischemia miocardica tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silentioas", "echivalente de angina", aritmii de gravitate variată. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCȚIONAL ȘI DE EVALUARE

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
această s-au adăugat angina instabilă, angina varianta (Printzmetal sau vasospastica), angina microvasculara; toate au în comun episoade de ischemie miocardica însoțite de dureri și eventual de disfuncție miocardica. Ischemia miocardica tranzitorie - fără dureri - poate produce "ischemia silentioas", "echivalente de angina", aritmii de gravitate variată. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCȚIONAL ȘI DE EVALUARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ Intensitatea tulburărilor funcționale se apreciază ținând seama de caracterul și intensitatea durerilor, frecvență acceselor răspunsul la tratamentul adecvat, asocierea cu tulburările de ritm sau de

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
DE MUNCĂ Intensitatea tulburărilor funcționale se apreciază ținând seama de caracterul și intensitatea durerilor, frecvență acceselor răspunsul la tratamentul adecvat, asocierea cu tulburările de ritm sau de conducere sau cu insuficiență cardiacă. Severitatea și riscul în perspectiva la bolnavii cu angina pectorala depinde de: - gradul disfuncției VS; - prezența sau absența ischemiei miocardice, în repaus sau la efort, tulburările de ritm sau de conducere. Incapacitate (în fct. Deși definiția enunțata apropie mai mult AI de angina pectorala, totuși datele morfologice și fiziopatologice

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
riscul în perspectiva la bolnavii cu angina pectorala depinde de: - gradul disfuncției VS; - prezența sau absența ischemiei miocardice, în repaus sau la efort, tulburările de ritm sau de conducere. Incapacitate (în fct. Deși definiția enunțata apropie mai mult AI de angina pectorala, totuși datele morfologice și fiziopatologice cunoscute până în prezent că și datele clinice, EKG și de explorare neinvaziva permit individualizarea că un sindrom coronarian independent, situat între AP clasică și IMA. AI este o situație clinică frecvență, impunând identificarea să

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
subita). AI se caracterizează prin manifestări clinice de AP, aspecte EKG și biologice ce traduc o ischemie miocardica dar fără semne biologice și EKG de necroza. Tabloul clinic al AI este bine individualizat și cuprinde câteva tipuri clinice particulare: 1. Angina "de novo" sau angina cu debut recent: - este angina de efort sau de repaus, apărută de câteva zile sau săptămâni (maximum 30 zile) la o persoană fără istoric coronarian; 2. Angina agravată sau crescendo: - este AP cu accese dureroase mai

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
prin manifestări clinice de AP, aspecte EKG și biologice ce traduc o ischemie miocardica dar fără semne biologice și EKG de necroza. Tabloul clinic al AI este bine individualizat și cuprinde câteva tipuri clinice particulare: 1. Angina "de novo" sau angina cu debut recent: - este angina de efort sau de repaus, apărută de câteva zile sau săptămâni (maximum 30 zile) la o persoană fără istoric coronarian; 2. Angina agravată sau crescendo: - este AP cu accese dureroase mai numeroase sau mai intense

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
aspecte EKG și biologice ce traduc o ischemie miocardica dar fără semne biologice și EKG de necroza. Tabloul clinic al AI este bine individualizat și cuprinde câteva tipuri clinice particulare: 1. Angina "de novo" sau angina cu debut recent: - este angina de efort sau de repaus, apărută de câteva zile sau săptămâni (maximum 30 zile) la o persoană fără istoric coronarian; 2. Angina agravată sau crescendo: - este AP cu accese dureroase mai numeroase sau mai intense sau cu durata mai prelungită

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]